Rușii nu vor veni… 19

Nu sunt un suporter al USL – de fapt am și protestat împotriva actualei puteri în Piața Victoriei. S-ar putea deci să dezamăgesc sau să enervez pe mulți care își vor vedea convingerile personale zdruncinate sau doar contrazise de cele ce urmează. E un risc asumat dată fiind polarizarea politică a societății românești din această perioadă. Dar e bine de știut că eu nu scriu ca să-mi confirm prejudecățile. Pe scurt, teza acestui articol, în termeni vulgari, e următoarea: Victor Ponta și Crin Antonescu nu vor ramâne la putere sprijiniți de regimente de tancuri rusești, iar în apărarea lui Traian Băsescu nu va intra în Marea Neagră un Carrier Strike Group american. Mi-e teamă că lucrurile sunt un pic mai complicate decât par la prima vedere.

Marea conspirație ruso-uselistă[i]

Cartea anti-rusă este ușor de jucat în România – cea mai mare parte a românilor privesc cu suspiciune Federația Rusă. Sentimentele anti-ruse al românilor au un fundament istoric profund – 12 ocupații rusești, tratatul Ribbentrop-Molotov și impunerea regimului comunist în România cu ajutorul trupelor sovietice. Mai mult de 60 procente din publicul românesc percep negativ Federația Rusă și doar 44 % percep pozitiv relațiile româno-ruse (date la nivelul anului 2010). În condițiile acestea este cam greu să convingi publicul românesc de utilitatea unei astfel de alianțe.

Traian Băsescu a jucat abil în 2009 cartea anti-rusă reușind să-l pună în dificultate pe Mircea Geoană în timpul dezbaterilor din timpul campaniei electorale. Nu este de mirarea că această tactică politică a fost utilizată din nou cu ocazia celei de-a doua suspendări. Astfel au apărut știri care susțineau că sediul de campanie al lui Traian Băsescu ar fi fost atacat energetic cu arme psihotronice rusești, iar președintele suspendat i-a acuzat public pe Crin Antonescu și pe Victor Ponta că primesc indicații de la radio Vocea Rusiei.

Ipoteza unei conspirații Rusia-USL pentru răsturnarea lui Traian Băsescu și reorientarea politicii externe românești a fost sprijinită de o serie de informații și acțiuni care cu greu pot fi numite dovezi solide a vreunei conspirații: declarațiile fostului ministru de Externe Andrei Marga cu privire la Vladimir Putin, angajarea companiei de PR și lobby a Gazprom, G+Europe, pentru a repara imaginea externă a USL, misterioasa vizită a lui Alexander Kondyakov în România sau faptul că în timpul ceremoniei de deschidere a Olimpiadei de la Londra Victor Ponta a fost așezat alături de premierul rus Dmitri Medvedev.

Aceste „dovezi”pot fi demontate relativ ușor: Andrei Marga s-a dovedit a fi o alegere proastă pentru șefia diplomației românești,  având în vedere percepția negativă a USL în mediile Europene, G+Europe poate era singura speranță de schimbare a imaginii, Alexander Kondyakov pare să nu se fi întâlnit cu apropiați sau cu liderii USL în timpul vizitei sale, iar așezarea de la ceremonia de deschidere a Olimpiadei se explică prin faptul că organizatorii au ales să așeze șefii de state și de guverne în ordine alfabetică.

Ipoteza marii conspirații ruso-useliste este demontată de cel puțin patru argumente. În primul rând pentru că angajamentele față de Uniunea Europeană, SUA  și NATO sunt fie ireversibile, fie greu de înlocuit. Costurile renunțării la acestea sunt foarte mari, iar alternativa rusească este foarte proastă – prin prisma intereselor noastre naționale. În al doilea rând integrarea euro-atlantică și parteneriatul strtategic cu SUA rezolvă două probleme majore ale României: prosperitatea și securitatea națională. De aceea sunt foarte populare în rândul elitei politice românești[ii].

Un al treilea argument împotriva „răsturnării alianțelor” este că alternanțele la guvernare nu schimbă în general angajamentele de politică externă ale unui stat. În absența unor rațiuni de stat puternice și precumpănitoare, un stat nu-și abandonează alianțele sau angajamentele în funcție de schimbările de guvern. În fine, poate cel mai puternic argument că USL nu pregătește o reorientare a politicii externe spre Rusia este că la nivelul elitelor politice românești există un consens cu privire la orientarea euro-atlantică a României. Federația Rusă nu are foarte multe de oferit în termeni de securitate sau economici – „oferta” ei este sub cea a NATO, SUA sau a Uniunii Europene.

USL va încerca să normalizeze relațiile cu Federația Rusă, dar acest proces a fost deja început în timpul guvernării PDL. Având în vedere că în 6 luni au fost schimbați trei miniștri de externe, iar șeful statului a fost suspendat, această normalizare nu se va întâmpla prea curând. Această tentativă de normalizare nu semnifică „întoarcerea armelor” sau „răsturnarea alianțelor”, ci este un demers diplomatic firesc. Polonia a realizat deja o resetare a relațiilor sale tensionate cu Federația Rusă. Un asemenea demers este util, mai ales la nivel european, deoarece arată că România nu este visceral anti-rusă – mai ales în contextul desfășurării pe teritoriul său a sistemului anti-rachetă american.

Suspendarea președintelui Traian Băsescu servește însă interesele Federației Ruse deoarece este înlăturat astfel de la putere un adversar și tensionează sistemul politic românesc. Elita politică românească aflată în momentul de față este preocupată cu conflictul politic intern și nu acordă o foarte mare atenție politcii externe sau evoluțiilor regionale. Dar nu avem de-a face cu o conspirație sinistră.

Marea conspirație ruso-americano-stângistă

Există o variantă și mai bizară a teoriei implicării Rusiei în suspendarea lui Traian Băsescă care circulă pe Facebook și în blogosferă. În acest offshoot, sunt implicați și americanii. Variația aceasta este rodul imaginației unui grup conservator român care îl sprijină pe Traian Băsescu. Ea pornește de la un dialog surprins de microfonul unei televiziuni rusești între președintele american Barack Obama și fostul președinte rus Dmitri Medvedev în timpul summitul-ului G-20 de la Seul din acest an. Președintele american cere lui Medvedev să-i transmită președintelui ales al Federației Ruse, Vladimir Putin să nu fie atacat pe durata campaniei electorale din acest an pe temele fierbinți ale relației rus-americane.

Acest moment de sinceritate al președintelui american a fost interpretat drept un semn de slăbiciune și trădare în fața Rusiei. Conform acestei teorii a conspirației, dacă Barack Obama câștigă alegerile din noiembrie în SUA urmează să retragă scutul anti-rachetă din România. În plus Barak Obama este un președinte democrat, de centru stânga, iar USL este o alianță de centru stângă – de unde rezultă o complicitate ideologică în suspendarea președintelui român.

Conspirația ruso-americană-stângistă suferă masiv din cauza lipsei de dovezi convingătoarea și a coerenței logice. În primul rând, dialogul Obama-Medvedev a fost interpretat cu rea voință. Tipul acesta de dialoguri sincere între șefi de state este des întâlnit în privat și nu indică vreo intenție sinistră. Barack Obama nu s-a angajat în niciun fel față de Vladimir Putin, doar l-a rugat pe președintele Federației Ruse să se abțină de la atacuri pe timpul campaniei electorale din SUA și a indicat că diferendele dintre cele două state sunt negociabile.

În al doilea rând, cei care au înregistrat momentul și l-au dat publicității a fost media rusă, controlată de Kremlin. Scopul dezvăluirii dialogului este evident – să creeze percepția în SUA și în rândurile opoziției republicane că Barack Obama este un președinte slab. Criticii președintelui american din tabăra republicană au mușcat momeala la momentul respectiv. Faptul că televiziunea rusă a dat publicității dialogul respectiv arată că Vladimir Putin nu era interesat să facă vreun favor lui Barack Obama. De asemenea arată că Moscova ar prefera ca în noiembrie să câștige alegerile candidatul republican. De ce? Deoarece îi ia unui nou președinte american cam un an de zile să-și stabilească agenda de politică externă în timpul primului mandat – ceea ce reprezintă spațiu de manevră pentru rivalii Statelor Unite. Și având în vedere rezultatele recentului turneu diplomatic al lui Mitt Romney în Europa și Israel, candidatul republican va avea în primul an de mandat (dacă câștigă alegerile) multe de învățat la nivel diplomatic.

Faptul că Barack Obama a indicat că diferendele dintre SUA și Federația Rusă sunt negociabile, inclusiv problema ridicată de scutul anti-rachetă nu reprezintă o dovadă că Washingtonul va renunța la amplasarea sa în România și în Europa Centrală. Doar a indicat că este dispus să ia în considerare unele rezerve rusești, dacă acestea nu afectează interesele SUA. În ciuda protestelor și rezervelor rusești față de sistemul anti-balistic ce urmează a fi desfășurat în România și Polonia, Statele Unite ale Americii nu au cedat în vreun fel Moscovei pe această temă. Iar Moscova are puține atuuri de oferit americanilor la schimb pentru o asemenea schimbare de opțiuni.

Pe scurt conspirația ruso-americană-stângistă împotriva lui Traian Băsescu nu există. Dialogul de la Seul nu a reprezentat o nouă Yalta, iar Războiul Rece s-a terminat demult – Rusia nu mai este o mare putere.

Vocea Rusiei și interesele Kremlinului

Atacurile mediatice ale Vocei Rusiei asupra lui Traian Băsescu și voalat asupra României nu sunt vreo dovadă a unei conspirații ruso-useliste. În primul rând trebuie înțeles că Vocea Rusiei este un vector de diplomație publică a Federației Ruse, un instrument de politică externă. Atacurile la adresa lui Traian Băsescu sunt măsuri de retorsiune la adresa declarațiilor sale critice la adresa politicii externe a Federației Ruse. Momentul ales pentru a „plăti polița” lui Traian Băsescu nici nu putea fi mai bun – suspendarea sa.

Traian Băsescu este un lider european pro-atlantist și pro-american, care a avut sau a promovat proiecte de politică externă contrare intereselor Federației Rusiei: scutul anti-rachetă, securitate energetică, soluționarea conflictelor înghețate, parcursul european al Republicii Moldova și internaționalizarea Mării Negre. O țintă legitimă pentru vectorii de imagine ai Kremlinului. Această este o practică obișnuită a mediei rusești, aservită Kremlinului în totalitate, de a critica, în termeni mai mult sau mai puțin reverențioși, adversarii Rusiei și de a promova un mesaj naționalist – a se vedea cazul președintelul georgian Mihail Saakașvili.

Există însă și o rațiune mai puternică pentru asemenea atacuri – promovarea disensiunii interne. Aceste atacuri pot crea impresia că România este izolată pe plan internațional, că este vulnerabilă și că o parte a elitei politice este sprijinită din exterior de o putere străină. Propaganda de acest tip are potențialul de a accentua clivajele interne, îngreunează formarea consensului, sporește tensiunile sociale și fragilizează instituțiile statului. Din păcate presa românească a preluat necritic aceste atacuri mediatice ale Vocei Rusiei și nu a înțeles miza lor. Kremlinul a intuit o oportunitate și o exploatează pentru a-și avansa interesele.

În loc de concluzii

Posibilitatea implicării Rusiei în suspendarea lui Traian Băsescu este un lucru în care mulți suporteri ai acestuia cred. Astfel își văd confirmate cele mai adânci temeri legate de USL, pe care unii dintre ei nu și le ascund – USL egal comuniști aserviți Moscovei. Situația nu stă chiar așa. În interiorul USL există persoane conduse poate de un naționalism primitiv, anti-occidental și poate chiar câțiva filoruși – dar USL nu este controlată de la Moscova.

Trebuie înțeles că singurii care pot rezolva această criză politică sunt românii, nu actorii internaționali. Cheia soluționării crizei celei de-a doua suspendări a lui Traian Băsescu este la București și nu la Moscova sau la Washington. Aliații României pot doar să privească de pe margine cum sistemul politic se fragilizează și se erodează. Ei nu vor interveni în favoarea unei facțiuni (deci nu vă mai imaginați un raid spectaculos al SEAL Team Six care să-i captureze pe Ponta și pe Antonescu) – dar vor trage la răspundere, folosind mijloace diplomatice, pe cei care acționează în contradicție cu valorile democratice. România nu este doar membră a unor comunități de interese – UE și NATO – ci și a unor comunități de valori. Iar în funcție de respectarea acestor valori schimbările din România vor fi privite ca fiind legitime.

George VIŞAN

Articole pe teme similare:


[i] În această conspirație erau implicați și chinezii, dat fiind afinitate pentru China a lui Victor Ponta. Între timp China a dispărut din această conspirație și au rămas doar rușii.

[ii] Acest fapt nu exclude posibilitate ca unii membrii ai elitei politice autohtone să aibă simpatii pro-ruse.

About these ads

19 comments

  1. Pingback: Colonelul Dogaru… « Motanul Incaltat

  2. De acord cu analiza facuta! Dar, dupa parerea mea, trebuie facuta o precizare: protestele impotriva lui Traian Basescu si faptul ca aprox. 7,5 milioane de romani au votat pentru demiterea sa nu se datoreaza faptului ca Basescu ar fi un adversar al Federatiei Ruse si al intereselor acesteia si nici pentru ca “Traian Băsescu este un lider european pro-atlantist și pro-american, care a avut sau a promovat proiecte de politică externă contrare intereselor Federației Rusiei: scutul anti-rachetă, securitate energetică, soluționarea conflictelor înghețate, parcursul european al Republicii Moldova și internaționalizarea Mării Negre”. Iar lucrul acesta e in consonanta cu ceea ce ati spus: “Mai mult de 60 procente din publicul românesc percep negativ Federația Rusă și doar 44 % percep pozitiv relațiile româno-ruse”. E clar ca au protestat impotriva lui Basescu, au votat pentru demiterea lui Basescu foarte multi din cei care percep negativ Federatia Rusa. In privinta “conspirației ruso-americano-stângistă”, cred ca aveti dreptate. Nu sunt sigur insa daca nu cumva se poate vorbi de o “conspiratie romano-americano-stangista”…

    • Eu am fost una dintre cei 11 milioane care nu s-au dus la referendum sa voteze pentru ca am inteles ca prin neparticiparea la acest scrutin nu legitimez o magarie pe care au facut-o 256 de parlamentari pucisti. Faptul ca eu am inteles ca nu e vorba doare despre Basescu, si am avut puterea de a imi imagina situatia Romaniei pe termen scurt si mediu, m-a facut sa ma revolt impotriva actualei puteri. Sunt prea tanara sa experimentez totalitarismul si socialismul de prost gust!

  3. @Motanul Incaltat
    Perceptia privind Rusia e la nivel intregii societati. Iar miza referendumului a fost cu totul alta – nu politica externa a fost la mijloc.

    • @George Visan
      Fara indoiala ca se poate spune ca miza referendumului a fost cu totul alta. Privita din perspectiva USL aceasta miza a fost si este demiterea Presedintelui. Numai ca lucrul acesta are implicatii privind politica externa. Nu vorbim de un om oarecare, ci de Presedinte, care are un rol important in ceea ce priveste politica externa. Dupa ce am citit postarea Dvs. (foarte buna!) chiar ma gandeam ca de la Ronald Reagan incoace politica SUA fata de Rusia nu a fost una de ostilitate. Reagan a vrut caderea comunismului, lucru clar (el insusi fiind un anticomunist convins, lucru stiut de toata lumea), dar nu a vrut sa fie un dusman Rusiei, si nici SUA sa fie dusmanul Rusiei. Interesant este ca aceasta cutuma, ca sa zic asa, lansata de Reagan a fost respectata de toti presedintii americani ce i-au urmat, inclusiv de catre cei democrati. De unde rezulta ca nu e interesul SUA sa aiba relatii proaste cu Rusia. Nici George W. Bush n-a urmarit o politica de ostilitate fata de Rusia. Cand a lansat ideea scutului antiracheta a invitat specialisti rusi sa coopereze cu cei cei americani, sa vada “how it works”, cautand sa nu-i deranjeze pe rusi prin aceasta initiativa. Chiar a aratat, daca nu ma insel, ca Romania ar trebui sa aiba relatii bune cu Federatia Rusa. Fostul premier, Adrian Nastase, spunea recent ca a cautat sa aiba o relatie “interesanta” cu Rusia. Ca SUA militeaza pentru libertate, democratie in lume, lucrurile acestea se inscriu in politica externa a SUA, sunt permanente ale acestei politici, e cu totul altceva. Ca au exprimat critici fata de capitalismul din Rusia, fata de sistemul politic din Rusia ca nefiind unul prea democratic, sunt doar simple rezerve exprimate, dar nu ostilitate si dusmanie. Or, Dvs. spuneti :

      “Suspendarea președintelui Traian Băsescu servește însă interesele Federației Ruse deoarece este înlăturat astfel de la putere un adversar și tensionează sistemul politic românesc”

      Deja folositi cuvantul adversar. Si adaugati:

      “Traian Băsescu este un lider european pro-atlantist și pro-american, care a avut sau a promovat proiecte de politică externă contrare intereselor Federației Rusiei: scutul anti-rachetă, securitate energetică, soluționarea conflictelor înghețate, parcursul european al Republicii Moldova și internaționalizarea Mării Negre.”

      In a doua fraza spuneti: “care a avut sau a promovat proiecte de politică externă contrare intereselor Federației Rusiei: scutul anti-rachetă, etc”. Deja spuneti contrare intereselor Federatiei Ruse. Problema care se pune este daca politica lui Traian Basescu corespunde cu politica externa a SUA fata de Federatia Rusa. Daca nu cumva exista anumite contradictii, contrare intereselor americane. Si lucrul acesta in contextul in care Romania e membra NATO. Ar fi de analizat si daca politica lui Basescu fata de Rusia e in concordanta cu politica NATO fata de Rusia… Si daca nu cumva Basescu a ajuns sa fie un factor de tensiune intre SUA/NATO pe de o parte, si Rusia, de cealalta parte, care a deranjat SUA si nu numai (ma gandesc, spre exemplu, si la Franta…). Medvedev a cerut garantii de securitate Statelor Unite ca scutul antiracheta nu este indreptat impotriva Rusiei. Pozitia SUA a fost ca n-ar putea acorda aceste garantii, o pozitie ambigua, dar exista un Parteneriat NATO-Rusia. Interesul SUA, cel putin asa mi se pare, nu este acela ca Rusia sa perceapa acest scut ca pe o amenintare la adresa securitatii sale, iar Romania, un varf de lance in coasta sudica a Rusiei. Or, atitudinile si declaratiile lui Traian Basescu au tensionat climatul politic, punand Rusia in garda… Nu stiu cat le-a convenit americanilor lucrul acesta… Mi se pare ca nu prea le-a convenit…

  4. USL nu este o constructie politica de durata si de anvergura . Este evident ca ea a fost incropita cu un singur scop : demiterea presedintelui . Interesant ca Ion Iliescu , impulsiv cum il stim , n-a mai rabdat umbra si si-a facut aparitia tot mai des in ultima perioada , nu pentru a calma spiritele , ci pentru a trasa sarcini clare in continuarea imputinarii alegatorilor romani . Fapt este ca , asa cum au aratat altii mai destepti ca mine , sefii adevarati ai acestui vehicul politic , USL , Voiculescu , Ion Iliescu , si marele liberal Patriciu , caruia daca-i iei banii si-l pui sa faca afaceri fara ajutorul statului este mort , nu se simt deloc bine intr-un stat de drept , ci in apele tulburi ale no man’s land-ului . Pe ei ii intereseaza ca statul de drept sa nu-i tulbure in furaciuni . Ei ar face “afaceri” cu oricine , indiferent de unde ar fi , numai comisioanele sa le curga garla . Cand spun afaceri ma refer la vanzarea tuturor societatilor rentabile sau nu , ale romaniei ! Ca aici ar putea putea fi avantajati rusii , asta-i alta poveste si inclin sa cred ca si USL-ul ar prefera sa faca afaceri necinstite cu un stat care nu prea face nazuri la incorectitudini . Cat despre China , nu stiu ce ar putea cumpara de la noi ? Doar sa ia toata tara en-gros…In esenta , n-as fi atat de sigur de neimplicarea rusiei in toata povestea asta si , sincer , argumentele tale impotriva tezei implicarii nu prea m-au convins… Dar , asta-i nproblema mea . :)

  5. @crisuadi
    Patriciu a trecut fie a trecut cu arme si bagaje in tabara lui Base fie nu-l mai intereseaza politica. Adevarul a devenit in ultimul an pro-Basescu…

  6. aşa o fi . dar să lămureşti ro-mârlanii că această coaliţie contranaturii este nocivă pentru românia nu o poţi face cu platitudini. când la ei, cel mai bine, prinde mesajul ce-i face să se teamă şi care le crează nelinişti … existenţiale, iar bau-bau mai credibil ca ursul siberian incă nu s-a inventat !

  7. De acord pe fond cu ideile tale. Dar felul cum le-ai prezentat e un pic cam superficial (mai ales in prima parte, cu conspiratia ruso-uselista).

    Ce vreau sa spun e ca ipotezele sunt bune, dar nu sunt sustinute de argumente concrete, altele decat cele de ratiune de stat si interes national (care sunt valide, de altfel). Totusi, privind in context problema, am ramas cu impresia ca multi dintre reprezentantii elitelor politice romanesti sunt total inapti in probleme de politica externa – gandeste-te numai la Antonescu si declaratiile pe care le-a facut despre “cea mai mare amenintare” care e Department of State sau la nenea ala de la PSD care se intreba “cine e Bruxelles asta”. Sigur, era vorba de miza politica a demiterii presedintelui la mijloc si toti se intrec in tot felul de declaratii fara nicio baza de argumentare, dar care prinde la publicul neinformat (sau informat gresit). Totusi, in nicio situatie nu ai voie sa iti compromiti imaginea externa pentru a iti regla tu conturile in probleme interne si a cadea in razbunari politice ieftine, iar oamenii astia exact asta fac.

    Pe scurt, ce vreau sa spun e ca de la oamenii care au facut declaratiile pe care le-am parafrazat mai sus nu stii la ce sa te astepti, oricare ar fi interesele Romaniei. Da, poate costa mai mult demontarea scutului anti-racheta si Rusia nu are ce sa iti dea la schimb, dar nu m-ar mira ca asta sa se intample dupa atata irationalitate. Asta cred ca e greseala abordarii tale, ca ai analizat situatia doar dintr-o perspectiva tipica de transfer al puterii de la un grup la altul, or noi in prezent suntem mai degraba intr-o situatie atipica.

    Bine, poate si eu sunt inundat de declaratiile fara cap si coada din ultimele saptamani si nu pot intrezari vreun mare politician care sa se ocupe de strategia externa a Romaniei in PSD sau PNL.

  8. Titlul si continutul acestei analize sugereaza mai mult o abordare de tip jurnalistic/ eseistic. Cu siguranta, o analiza a raporturilor romano-ruse si a influentei acestora asupra electoratului si clasei politice din Romania ar necesita si dimensiunile cantitative (abia usor sugerate in articol in termeni de comparatii cu referire la capacitatea SUA si Rusiei de a oferi protectie Romaniei). Cred ca adaugarea unei dimensiuni analitice cu privire la dinamica evolutiei Rusiei postcomuniste in plan mondial ar fi utila. In comentariu se ignora ideea de sfera de influenta si ritmul in care Rusia castiga teren sub acest aspect, castigare de aliati noi pentru un potential conflict militar viitor, dinamica inarmarii Rusiei sub Putin, preocuparea presedintelui rus si a premierului rus pentru refacerea imperiului, consolidarea CSI ului etc. Nu mi-am propus sa suplinesc acum si aici aceste minusuri ale tabloului de ansamblu, ci doar sugerez ca in lipsa acestor dimensiuni cantitative si dinamice perceptia cititorului referitoare la influenta posibila asupra clasei politice romanesti este vizibil deformata. Punctez doar cateva date care ar putea schimba pozitionarea pe tabla de sah a liniilor de forta in Europa: mai intai, Ucraina si trecerea ei din pozitia de tara candidata la intrarea iminenta in UE la pozitia acesteia de racire fata de UE si de apropiere sensibila fata de Moscova – este un lucru cu potential major de schimbare a raporturilor de forta in Europa; in al doilea rand, interesul si influenta crescande ale Rusiei in Republica Moldova par (in analiza) a nu conta deloc in acest raport de forte (nu intamplatori cei care au cetatenie romana au votat pe 9 decembrie in favoarea fortelor care sunt aliate cu presedintele Basescu). In context, problema Transnistriei si presiunea sporita ruso-ucraineana fata de Transnistria si Moldova nu poate fi trecuta cu vederea. Intersant, se aminteste Franta in ecuatia ideologica, dar lipseste Germania cu potentialul sau economic si cu implicarea acesteia in atragerea Moldovei inspre UE. Cred ca fara sesizarea cresterii presiunii ruse in Moldova, Germania nu ar fi actionat de la nivelul cel mai inalt in aceasta zona. Nu in ultimul rand, ar trebui aduse in discutie ponderea capitalului rus in total investitii straine in Romania si consecintele posibile ale exploatarii zacamintelor de gaz din Marea Neagra in viitor. Sper sa nu fi rezultat o tenta criticista, dar sper ca dialogul si analizele noastre sa fie de ajutor in perceperea corecta a situatiei din teren.

  9. 1. Fiind in esenta un blog – articolul are forma unui eseu documentat si polemic.
    2. O analiza a evolutiei Federatiei Ruse din 1991 incoace ar fi fost imensa si nu ar fi avut foarte mult sens in contextul acestui articol.
    3. A existat o tendinta de avant rusesc in plan international, apogeul acestei asertivitati a fost atins in 2008, o data cu razboiul din Georgia. Dar aceasta tendinta nu a putut fi sustinuta. Baza de putere ruseasca este prea erodata pentru a reveni la statutul de superputere. In esenta rusii alearga dupa o himera.
    4. Exist o reinarmare ruseasca, dar cea mai mare parte exista pe hartie. Majoritatea mijloacelor de lupta dateaza din timpul razboiului rece. Numai vorbesc de amanarea sine die a reformei armatei ruse.
    5. UE nu a fost niciodata pe punctul de a intra iminent in UE. Numai gandul acesta ar da dureri de cap statelor membre si birocratilor de la Bxl.
    6. Exista o presiune egala ce vina din partea UE asupra Ucrainei si Rusiei pe dosarul transnistrean. Iar Rusia pierde teren in Republica Moldova in momentul de fata.
    7. Ponderea capitalului este inca scazuta in Romania, dar un studiu al acestuia ar fi extrem de util.

  10. Pingback: Trei zile la Moscova « Civitas Politics

  11. Pingback: Resetarea relațiilor româno-ruse: temele sensibile « Civitas Politics

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s