De ce îi urâm pe “violeţi”? 11

Tinere rome învaţă să folosească calculatorul Copyright http://www.verticalonline.ro

La 4 martie 2008 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român la plata a 15.000 euro ca daune către Constantin Stoica, un tânăr de etnie roma care a fost torturat de către poliţişti în 2001 pe când acesta avea 14 ani. Băiatul şi alţi tineri au fost bătuţi la ordinul viceprimarului din comună, care le-a cerut poliţiştilor “să le dea o lecţie” romilor. Copilul a rămas cu un handicap de gradul I în urma “lecţiei”.

Însă aceasta nu este singura dovadă a rasismului generalizat din România. Conform Barometrului Incluziunii Romilor, 35% dintre respondenţi consideră locuirea alături de romi un lucru rău, 40% dezaprobă căsătoriile mixte, iar 25% nu şi-ar lăsa copiii să se joace cu copii de etnie roma. Aceste atitudini ale majorităţii cuplate cu nedreptăţile istorice (robia ţiganilor) au efecte dezastruoase în nenumărate domenii începând cu capacitatea de a achiziţiona o locuinţă sau de a avea acte de identitate valabile până la nivelul de trai al romilor şi al accesului acestora la servicii de sănătate şi educaţie.

În România trăiesc aproximativ 1,5 milioane de romi. Nivelul de trai al romilor este mai scăzut în comparaţie cu nivelul de trai al altor etnii. 53,8% dintre gospodăriile romilor au raportat  venituri nepermanente în bugetul lor din ultima luna, în 1998, conform unui studiu al ICCV.  Acest lucru se datorează într-o bună măsură inadecvării nivelului educaţiei şi a calificărilor la cerinţele pieţii dar şi unor factori structurali, după cum vom vedea. 25% dintre romi nu au nici un fel de educaţie, 50% dintre romi au absolvit maxim ciclul primar. 5% dintre romi sunt absolvenţi de liceu, în timp ce  doar 0,2% au studii superioare.  Iar şcolarizarea generaţiilor mai tinere este mai scăzută decât a celor care au ajuns la maturitate înainte de Revoluţie, fenomen pus de experţi pe seama costurilor excesive de  şcolarizare pentru această categorie socială şi a unor modele tradiţionale ale familiei. Atunci când sunt şcolarizaţi, elevii romi se confruntă cu atitudini discriminatorii din partea profesorilor şi a părinţilor copiilor români care încurajează segregarea elevilor romi în clase speciale. Unii profesori nu acordă suficientă atenţie elevilor romi, acordându-le doar note de trecere sau lăsându-i repetenţi pentru a-i putea trimite la şcoli speciale. Acest fenomen de discriminare explică şi proporţia foarte mare (90% ) a copiilor romi în şcoli speciale destinate copiilor cu dizabilităţi.

În ce priveşte meseriile practicate de romi, 34 de procente dintre aceştia nu au nici o calificare, 14% sunt agricultori iar 5% sunt zilieri. 37% au calificări într-o profesie modernă, pe când 10% practică meseriile tradiţionale ale romilor.  Există o diferenţă de gen în ce priveşte situaţia persoanelor cu calificări moderne. Femeile rome fără o calificare sunt mai numeroase decât bărbaţii romi în aceeaşi situaţie (37% faţă de 15%). Această dependenţă  financiară faţă de bărbaţii  este şi explicaţia parţială pentru rolul marginal al femeilor rome în comunităţile tradiţionale, al natalităţii mai mari în rândul comunităţii şi al vârstei fragede la care fetele sunt retrase de la şcoală.

Dar rasismul şi istoria potrivnică nu sunt singura explicaţie a situaţiei etniei în România.  Pe lângă rasismul unor “oameni de bine”, există anumite acţiuni ale indivizilor care, fără a fi rasiste, au consecinţe discriminatorii. Dacă de exemplu, există anumiţi clienţi albi ai unui proprietar de magazin care preferă să nu fie aibă de-a face cu romi, va fi raţional pentru proprietarul care nu este rasist să nu angajeze un rom, oricât de calificat ar fi acesta, pentru a nu alunga clienţii. Asemenea decizii, numite de Robert Klitgaard rasism raţional, deşi fără o motivaţie rasistă, conduc la aceleaşi consecinţe ca şi rasismul iraţional. Acelaşi tip de explicaţie este valabil şi pentru piaţa locuinţelor şi pentru segregarea în şcoli. O dovadă în sprijinul acestei teorii vine de la Virginia University, unde trei profesori de ştiinţe sociale au realizat un experiment simplu dar şocant prin implicaţiile sale. Aceştia au împărţit un număr de studenţi în două categorii: angajatori şi muncitori. Într-o primă fază a experimentului muncitorii au fost împărţiţi în două “rase”-verzi şi violeţi, după care li s-a cerut să aleagă între a investi în propria educaţie folosind o monedă simbolică, ceea ce le-ar fi mărit şansele de a fi angajaţi, şi a nu investi nimic. Grupului angajatorilor i-a fost comunicat că vor fi recompensaţi dacă angajează muncitori cu educaţie şi penalizaţi în caz contrar. În a doua etapă, muncitorii au dat un “test”, în realitate un scor aleator înmulţit cu un bonus pentru cei care au ales să investească în propria educaţie. În a treia etapă angajatorilor li s-a comunicat culoarea muncitorilor şi rezultatul la “test” al muncitorilor şi li s-a cerut acestora să decidă sau nu angajarea. Aceste etape au fost repetate de 20 de ori, toţi participanţii interacţionând prin intermediul unui program de calculator. În prima etapă nu a existat vreo diferenţă între rata de angajare a verzilor şi cea a violeţilor, însă pe măsură ce rundele avansau, angajatorii au înţeles că verzii tind să investească mai des în educaţia proprie şi au devenit mai dispuşi să rişte cu verzi care au avut rezultate mici la test decât cu violeţi cu rezultate foarte bune. Diferenţa complet întâmplătoare de investiţie în educaţie din prima rundă a dus la discriminări  făcute de angajatori în rundele următoare. Însă şi angajaţii au dat dovadă de un comportament raţional, astfel că verzii au continuat să investească în propria educaţie, pe când violeţii au renunţat devreme ce erau refuzaţi la angajare indiferent de decizia lor.

Unul din  învăţămintele care trebuie trase din acest experiment sunt faptul că, spre deosebire de rasismul iraţional care este dăunător din punct de vedere economic, rasismul raţional este profitabil şi nu poate fi eliminat de forţele economiei concurenţiale. Atitudinea reticentă din unele comunităţi tradiţionale faţă de educaţie nu este decât o atitudine raţională având în vedere absenţa oportunităţilor. O posibilă soluţie pentru a învinge această problemă este stimularea financiară a elevilor aşa cum se întâmplă în anumite şcoli din Statele Unite, măsură cuplată, desigur cu măsuri de combatere a discriminării. Drumul până la emancipare va fi lung totuşi.

Daniel Barbu

Anunțuri

11 comments

  1. Domnule Daniel Barbu,
    Cred ca a-ti gresit procentajele pentru ca peste 20 % sunt in puscarie !
    (De buna purtare!) Sau asta face parte din „meseriile traditionale ale romilor
    (oricum 20 % nu 10 %!)

  2. Ar fi foarte interesanta o dezbatere mai larga despre esecul scolii romanesti in integrarea romilor. (Evident, esecul scolii ro este mult mai extins, dupa cum se poate vedea si in primul comentariu. Ce spune-ti @Cernea, crede-ti ca ar fi o afirmatie exagerata?).

    Responsabilitatea apartine in mare parte parintilor si refuzului acestora de a-si trimite copiii la scoala, dar tentatia segregarii este foarte cunoscuta, iar calitatea educatiei in sate sau la periferiile oraselor este f scazuta. L-am auzit zilele trecute pe ministrul Funeriu promitand schimbari majore in acest domeniu, prima masura concreta fiind instalarea unor gradinite in zonele defavorizate, cu populatie majoritar roma. Presupun ca s-au gandit sa inceapa de la celalalt capat, din moment ce au esuat cu politica locurilor subventionate in facultati.

    Si pentru ca tot sunt la capitolul „integrare”, cred ca statul ar trebui sa se implice intr-o alta problema foarte complicata-exploatarea romilor de catre romi, copiii fiind victimele imediate, intr-un cerc vicios care va reproduce pe termen lung mecanismele de segregare si, pe cale de consecinta, mecanismele de discriminare in intreaga societate. Si aici e vorba de un proces perfect rational de mentinere a starii de fapt. Prin acest ultim punct te provoc putin in legatura cu problema „rasismului rational” 🙂

  3. Domnule Cernea, procentul meu este corect. Va recomand lectura linkurilor de la articol pentru a vedea sursele mele. Sursele dvs. care sunt? Proporţia de 20% din romi incarcerati este neverosimilă. Cum 20% din 1,5 milioane de romi reprezintă 300.000 de persoane şi cum numărul de persoane incarcerate in inchisorile româneşti (inclusiv strainii incarcerati in Romania) este de 26.782 conform unei surse autoritative http://www.kcl.ac.uk/depsta/law/research/icps/worldbrief/wpb_country.php?country=161 o simplă operaţie artimetică ne demonstrează eroarea dvs.

  4. @Andreea

    Discuţia despre eşecul şcolii româneşti de a oferi o educaţie la fel de bună tuturor copiilor este importantă, însă observ tendinţa multora de a exagera frecvenţa comportamentelor tradiţionaliste de izolare faţă de societatea românească în rândul comunităţii si folosirea acestui argument pentru a pune la zid romii şi a justifica absenţa eforturilor de incluziune socială din partea majorităţii. Există mult mai mulţi oameni care nu doresc decât să se integreze, să aibă un loc de muncă şi să îşi poată creşte copiii în linişte, dar sunt întâmpinaţi cu indiferenţă şi batjocură.

    Da, este adevărat, chiar şi în cadrul unor comunităţi rome există inegalităţi şi diferenţe de raportare la lumea din jur şi e bine ca în planificarea politicilor de incluziune socială guvernanţii să ţină cont de asta.

    Însă nu există nici o şansă ca situaţia femeilor rome si a copiilor să se îmbunatăţească fără un acces crescut la oportunităţi economice pentru acestea şi politici inteligente antidiscriminare şi de acţiune afirmativă. Sunt gata sa pun pariu ca daca ar exista o obligatie a angajatorilor care derulează contracte cu statul de a sterge din CV-uri informatii privind genul si etnia unei persoane si de a analiza doar experienta si abilitatile candidatilor, proportia de femei si minoritati angajate ar creste spectaculos.

    Dar nimeni nu are interesul sa faca asa ceva. Competitia nu este un lucru de dorit pentru cei favorizati de astfel de practici discriminatorii. Mai putina competitie, mai multa saracie pentru toţi.

  5. Rahat cu perje! De rasismul romanilor sunt vinovati doar romanii? Nu cumva vina se distribuie oarecum proportional? Am avut colegi de scoala tigani. Niste lenesi si niste sociopati! Fara exceptie! Unul dintre specimenele astea a adus in pragul isteriei o profesoara de franceza. Ajunsese biata profesoara sa-l dea mai intai afara de la ore si abia apoi sa-si tina lectiile si asta in conditiile in care mama-sa (taica-su murise electrocutat) era zilnic la scoala. Iar ea, biata femeie, nu cunostea alta metoda de educatie, decat bataia. A terminat de bine de rau 8 clase si a incercat sa faca o scoala profesionala, numai ca ii era greu sa se scoale inainte de 10 dimineata, plus ca nu putea sa fie supus la activitatile practice de la scoala. Pana la revolutie a „intrat” de doua ori. O data pentru ca impreuna cu soru-sa talharea fraierii atrasi de nurii tigancii (juca pasa-mi-te rolul sotului inselat care isi prinde in flagrant nevasta). Hahahaha!!! Si a doua oara pentru furt de … faianta. Avea blatul facut tot cu niste „colorati” care lucrau in schimbul de noapte la Cesarom in Militari, astia ii dadeau peste gard faianta si gresia iar el o ducea acasa. A fost prins in flagrant in timpul unui control de rutina al militiei, care mai mult de forma, vazand ca e „colorat”, l-a pus sa deschida portbagajul! Individul e astazi in Frantza si traieste din furtisaguri fura din magazine. Locuieste in zonele de rulote si cand „gluma” se ingoase o ia din loc. Cred ca au ceva ancestral, un atavism care-i pune in miscare tocmai cand e vorba sa se sedentarizeze. Astea le stiu de la ma-sa care mai vine pe la mama sa-i mai ceara una-alta. Mam o primeste in casa, ii da ce are de trebuinta dupa care la plecare da cu spirt pe scaunul pe care a sezut. Va oripileaza aceste detalii sordide domnule Barbu? Ca eu pot sa sar peste ele si sa vorbesc pe nas despre statistici sau alte principii nobile. Va zic eu, integrarea tiganilor a fost declansata din secolul XIII, si dupa cum vedeti nicio speranta. O sa ziceti ca sunt rasist. Nu domnule, nu sunt rasist, sunt patit. Si nu o data ci de mai multe ori. Ultima data am aranjat cu o firma sa-mi puna gresie in hol. A trimis doi baieti. Ala mai batran era tigan si sef si a coordonat lucrarea. A iesit prost! Dupa cateva saptamani, din cauza ca nu amestecase bine adezivul gresia a facut fisuri. A trebuit s-o scot si sa reiau lucrarea. Cu niste romani de data asta. Probabil exista si tigani cinstiti, dar eu inca nu i-am descoperit. In fine … daca tot vorbim despre statistici, atunci aflati ca am un prieten care lucreaza la un centru de reeducare a minorilor. In conditiile in care nu toti tiganii isi declara etnia, jumatate din ei sunt tigani. Mai mult, avand in vedere ca majoritatea ajung sa recidiveze si sa infunde puscariile pentru adulti, perspectiva este foarte „roza”. Iar noi continuam sa ne lamentam si sa credem ca problema tiganilor se poate rezolva. Nu se poate rezolva! Iar italienii si spaniolii au aflat asta pe pielea lor! Nu stiu ce ar mai fi de comentat. Poate n-ar fi rau ca problema tiganilor din Ro sa fie declarata problema europeana si sa se aloce fonduri pentru rezolvarea ei. Multe fonduri, ca sa le dai si pe nas si pe gura, ca sa uite o perioada sa fure. Poate uita de tot! Hahahaha!!!

  6. „Sunt gata sa pun pariu ca daca ar exista o obligatie a angajatorilor care derulează contracte cu statul de a sterge din CV-uri informatii privind genul si etnia unei persoane si de a analiza doar experienta si abilitatile candidatilor, proportia de femei si minoritati angajate ar creste spectaculos.” – deci vreti sa interziceti unui angajator posibilitatea selectiei printr-un interviu, a carui concluzie nu poate fi decat subiectiva ? Cum pot fi analizate experienta si abilitatile candidatilor doar pe baza CV-urilor ?
    Daca ati fi in postura unui angajator, ati privi cu aceeasi atentie mentiunea unei calificari din CV-ul cuiva care a sustinut probe de admitere si pe cea din CV-ul unei persoane care a fost admisa in scoala pentru ca apartine unei anumite etnii ?
    „Competitia nu este un lucru de dorit pentru cei favorizati” – dar printre cei favorizati s-ar putea regasi si o elita ideologica a minoritatii, formata prin practica discriminarii pozitive. Crearea unei asemenea elite ar rezolva problemele minoritatii, de genul celor pe care le-ati mentionat in articol ?

    • Ideea de bază a articolului este faptul că se poate demonstra existenţa discriminării din indiferent ce motive, iar întrebarea este cum stabilim o procedură de selecţie care să ţină cont doar de competenţele candidaţilor. NU am menţionat eliminarea interviului. În unele situaţii va fi posibil un interviu în orb, în altele nu. Nu există soluţii universale. Cât priveşte presupunerea dvs. că absolvenţii care au fost admişi prin procedura locurilor rezervate sunt mai slab pregătiţi decăt ceilalţi aş dori să ştiu dacă aceasta se bazează pe dovezi. După admitere, toti studenţii sunt evaluaţi conform aceloraşi standarde. Notele sunt pe merit.
      Aş ma vrea să observ faptul că există locuri subvenţionate şi pentru cetăţenii Republicii Moldova care sunt la rândul lor discriminaţi pozitiv dar nimeni nu pare să obiecteze asupra acestui lucru. Oare de ce?

  7. Da, intr-o societate sunt domenii in care minoritatile sunt in virtutea inertiei inhibate si sunt altele in care acestea exceleaza – in cazul prezentat, muzica ar fi unul dintre ele.
    Probabil ca solutia nu este de tip administrativ si nici de scurta durata. Inclin sa cred ca o piata a muncii flexibila , formarea unei elite profesionale si culturale din randul minoritatii respective pot juca un rol, dar am dubii asupra beneficiilor constituirii unei elite ideologice, care se justifica prin revendicari zgomotoase si tinde sa atribuie oricarui fapt cotidian conotatii xenofobe.
    Presupunerea respectiva nu se bazeaza pe date , ci pe impresia ca unui student cu o baza de pregatire din liceu mai slaba ii este in general mai greu sa tina pasul cu ceilalti. Asta nu inseamna ca toti studentii admisi prin aceasta procedura sunt slab pregatiti. Intrebarea mea, oricum se referea mai mult la perceptia angajatorilor si sublinia de fapt necesitatea interviului.
    Probabil ca aproape nimeni nu obiecteaza asupra subventionarii locurilor pentru studentii din Republica Moldova deoarece aceasta forma de ajutor este larg asumata ca necesara pentru interesul nostru national , iar pentru ca multi dintre ei nu se vor angaja in Romania, problema calitatii pregatirii acestora nu este de actualitate.

  8. Experimentul se referă (doar) la posturile entry-level, cel puţin dacă înţeleg bine. Un experiment în care angajatorii ar avea acces la date despre productivitatea verzilor şi violeţilor ar putea arăta dacă nu cumva există angajatori care să contracareze riscul investind timp şi atenţie în procesul de recrutare sau dând salarii de început mai mici.

    Cred că ţiganii cu educaţie ce reuşesc să se angajeze, poate în condiţii rele şi nedrepte, au şansa să îndrepte această situaţie în timp. Mai mult, educaţia îi poate ajuta să îşi înţeleagă situaţia şi să aleagă dintre o meserie unde contează nu CVul ci portofoliul (de la webdesign la modeling) sau reputaţia (zugrăvitul – vorbesc serios).

    Simpatia mea se îndreaptă spre copii ce nu au părinţi care să înţeleagă ce este şi cum se face educaţia modernă. Principala lor speranţă este să aibă acces la educaţie de calitate fără sincope, şi asta vreme de 12 ani… Chiar şi fără să adăugăm discriminarea, ce şanse au aceştia la maturitate?

  9. uite aici niste date recente http://gheorghesarau.wordpress.com/limba-rromani-planificarea-lingvistica-in-romania-intre-anii-1990-%E2%80%93-2008/
    second, cred ca greseala „omului alb” e ca incearca sa „civilizeze” celelalte rase, etnii dupa regulile proprii, insa cine spune ca omul alb detine adevarul suprem? ma uitam la poza aia cu tinerele rrome in fata pc-ului si ma gandeam daca intr-adevar au nevoie de astfel de cunostinte. poate ar trebui regandita strategia asta, ar trebui sa ne concentram pe ceea ce au ei de oferit…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s