Care este scopul asumat al Coaliției pentru Familie? 2

Screenshot_1
Dar să dăm Coaliției un minim de credit. Argumentul lor privind faptul că familia rămâne protejată legal are un oarecare sens. Nu spun dacă este corect sau nu pentru că nu sunt jurist și știu că Platforma Respect îl contestă. Dar măcar îl înțeleg.

Dar Coaliția nu poate evita să se afle într-o contradicție cu sine. Dacă este adevărat că urmărește (prin proiectul de modificare) să „definească familia”, atunci toată povestea cu efectele limitate este doar o perdea de fum. Adică efectele legale pot fi limitate dar Coaliția (în acest scenariu) vede referendumul doar ca o primă salvă de tun într-o mare bătălie culturală. Și ne minte că nu urmărește această bătălie culturală când de fapt o urmărește,

Dacă NU urmărește să redefinească familia, atunci Coaliția minte prin modul în care se auto-definește și prin modul în care s-a promovat. Mai interesant, chiar, minte în relație cu CCR (v. mai sus) ceea ce nu este ilegal… dar nici frumos nu este. More…

Anunțuri

Curiosul caz (neeconomic) al reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă 2

Statul român se pregăteşte, pe baza unor proiecţii maximale ale preţului la energie peste 15 – 20 de ani, să subvenţioneze, pentru o perioadă de cel puţin 30 de ani, construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă cu sume totale ce pot fi cuprinse între minim 1.5 miliarde EUR şi maxim 13.2 miliarde EUR. Toate acestea acceptând că scenariile de preţ ale energiei electrice din SER sunt realiste, ceea ce, în sine, e un mare efort de supendare a capacităţilor analitice. Subvenţiile totale pot escalada serios în scenariul în care preţurile sunt doar de 50 EUR/MWh pe bursa de electricitate în perioada contractului, undeva între minim 11.8 miliarde EUR şi maxim 17.6 miliarde EUR. More…

Norvegia, țara în care politica NU este un cuvânt urât 2

640px-Spørretimen_i_Stortinget_22._november_2007

Ce face un consilier politic în Norvegia? Lobby. ONG-urile românești evită acest cuvânt, preferând advocacy, aparent mai șters, mai cuminte.

Când fac ONG-urile lobby în Norvegia? Când au ele nevoie, dar mai multe au un soi de moment de maximă intensitate (săptămâna de lobby sau săptămâna politică). More…

Balonul de săpun al proiectului de țară Răspunde

proiect_de_tara_17769000

În România tema proiectului de țără, din punct de vedere al percepției publice, este una epuizată. Din 2007, de la aderarea la UE, s-a tot vorbit despre un nou proiect de țară. Incapacitatea României de a culege roadele aderării, de exemplu, a fost pusă pe seamă absenței unui proiect de țară. Aproape toate personalitățile vieții publice românești au rostit cândva termenul de proiect de țară pentru a părea mai interesați, iar de la Academia Română, până la asociațiile de studenți, instituții mai mult sau mai puțin cunoscute au propus proiecte de țară la un moment dat în istoria recentă. Cu alte cuvinte terenul a fost deja „bătătorit”, iar rezultatele au fost în general aceleași: nimic.

Momentul ales de Klaus Iohannis a fost unul foarte prost. Dacă la începutul mandatului să a părut ceva mai inspirat – a se vedea cazul compromisului între partide negociat în 2015 privind alocarea a 2% din PIB pentru Apărare timp de 10 ani – în cazul acestei comisii a greșit. Alegerile parlamentare nu sunt departe și ar fi fost de preferat că această comisie să fie lansată după formarea noului guvern. E foarte probabil ca în campania electorală subiectul „proiectului de țară” să fie politizat, iar activitatea comisiei paralizată (oricum cu 23 de membri va fi dificil de lucrat). More…

Bătrânul Arafat, tânărul Voiculescu și lupta de clasă 4

day-1295103_960_720

Havenots și cei ce imaginează un sistem medical accesibil pentru havenots au o înclinație de a-l susține pe Raed Arafat, omul care a creat un sistem capabil să plaseze o ambulanță bine utilată la Cuca Măcăii. Asta nu înseamnă neapărat gir necondiționat, dar, în condiții de lipsă de informație și/sau atacuri virulente, aceștia se vor alinia în tabăra lui Arafat.

Haves îl simpatizează mai degrabă pe Vlad Voiculescu, omul care le-a adus bolnavilor de cancer medicamentele e care și le puteau permite, care bagă bani în spitale specializate și care vorbește frumos și inspirațional. More…

Revolta municipiilor sau cum a devenit PNL un partid rural 3

Screenshot_9Când am văzut primele estimări ale scorurilor politice la alegerile locale am simțit că ceva nu este în regulă cu procentele PNL. Partidul fusese umilit în capitală iar în marile orașe unde Boc sau Robu umiliseră pe alții… nu prea am avut prezență la vot. De ce, atunci un scor atât de onorabil. Răspunsul natural este că veniseră voturi din orașele (mai) mici și din sate. Dar asta merge în sens invers față de tot ce știm despre PNL. Între timp, BEC a făcut publică baza de date cu procesele verbale, ceea ce înseamnă că putem testa și afla. More…

Și decăderea PNL era predictibilă Răspunde

Marian MUnteanu GPR
Ce urmează? PSD este ceva mai puțin afectat de lipsa de identitate decât PNL, dar nu se află nicidecum la adăpost. Așa că sugestia făcută în 2015 rămâne:

„Această criză nu se va rezolva prin mișcări și realinieri politice, pentru că nu provine din alinieri și mișcări. Sugerez cititorilor Civitas Politics să privească mai des spre (in)stabilitatea politicii actuale nu prin prisma rocadei partidelor ci prin prisma (in)capacității politicienilor actuali de a mai livra genul de acțiuni care i-au adus și menținut în prim-planul scenei politice centrale sau locale” More…

Ce putem aștepta de la partidele noi în 2016 4

parl
„Nu mă înțelegeți greșit. Prestația partidelor este în continuare apocaliptică. Dar la vârful rarefiat al conducerii de stat, Iohannis, Ponta, Cioloș, DNA livrează mai mult decât au livrat Băsescu, Boc, Ungureanu și DNA în 2012. De aceea, radicalismul noii politici ar putea să treacă razant pe lângă electoratul de peste 40 de ani.” More…

Topul erorilor diplomatice românești în 2015 2

Unde a greșit România? În primul rând diplomația românească nu a înțeles că apartenența la UE implică nu numai beneficii de tipul fondurilor structurale, de exemplu, dar și obligații. România s-a făcut că nu înțelege principiul solidarității europene și a dat dovadă de un cinism excesiv în momentul în care a legat acceptarea unui număr de refugiați pe teritoriul său în schimbul aderării la Spațiul Schengen – fix în momentul în care spațiul de liberă circulație era pus în discuție.

Nu știu dacă demersurile privind aderarea la Spațiul Schengen au devenit un reflex birocratic al unei diplomații complexate de rolul său secundar în Europa sau un mod de justificarea a existenței acesteia în fața publicului. Cert este că diplomația românească insistă prea mult asupra libertății de mișcare în Europa ca obiectiv de integrare europeană asta în condițiile în care România, în ultimii 15 ani, a devenit o țară de emigrație. Acest fapt înseamnă, pe de o parte că România este percepută ca o țară care își exportă problemele socio-economice către alte state, pentru a evita efectuarea unor reforme necesare pentru ca cetățenii săi să nu mai fie nevoiți să-și caute prosperitatea în afara granițelor, iar pe de altă parte, că diplomația românească operează cu o definiție greșită a prestigiului național. More…