Prezența sporită la vot, nu numai în vestul și în nordul Europei, dar și în sudul ei este legată tocmai de procesul anterior menționat de transformare a unui simplu agregat de persoane plecate la lucru în străinătate, în diaspore. Noua diasporă, formată preponderent din cei care au plecat la lucru în străinătate după 1990, a dat un semnal foarte clar în acest noiembrie că vrea și poate să joace un rol activ în dezvoltarea de acasă, nu numai economic ci si instituțional-politic.

Pentru a evalua corect impactul noilor diaspore românești asupra țării de origine aș reaminti faptul că votul din țară nu mai este, din 2004 încoace (D . Sandu, 2004), rupt de opțiunile diasporei. Cei de acasă votează și , când este cazul, ies în stradă, în consonanță cu modul în care gândesc și acționează rudele și prietenii lor din străinătate. Protestele publice din România, de după turul întâi de scrutin prezidențial – sub semnul „solidari cu cei din diaspora” – indică existența unui singur câmp electoral românesc, transnațional, în care „acasă” și „în diaspora” nu mai sunt lumi diferite ci puternic intercorelate. More…