Criza coronavirusului în România. Câteva reflecții privind răspunsul autorităților Răspunde


Situația globală și națională este una fără precedent în ceea ce privește amenințarea pandemiei Covid-19. Nu are rost să facem economie de superlative în acest caz. Nimic din istoria recentă nu are echivalent sau poate servi drept model la care statele și societățile să se poată raporta. Cel mai apropiat exemplu ar pute fi pandemia de „gripă spaniolă” de la sfârșitul Primului război mondial, dintre 1918-1920. Bineînțeles, există exemple recente precum pandemia de SARS din anul 2000, pandemia H1N1 din 2009, Ebola (2014-2016) și Zika (2015 – care a afectat cu precădere America latină), dar la scară mult mai mică.

Amenințarea noului coronavirus SarsCov-2 constă în capacitatea acestuia de a paraliza societăți întregi prin rata sa de contagiune și prin compromiterea sistemului sanitar. Efectul Covid-19 asupra sistemelor sanitare a fost comparat cu cel al unui atac Ddos asupra unui sistem informatic. Într-un timp foarte scurt un număr foarte mare de pacienți suprasolicită și covârșeste un sistem public de sănătate, atât prin suprasolicitarea infrastructurii spitalicești, cât și prin eventuala infectare a medicilor și a personalului sanitar. More…

Controversa destituirii lui Trump: mărturiile ambasadorilor Răspunde


De mai bine de o lună democrații din Camera Reprezentanților au declanșat o anchetă asupra președintelui Trump care ar putea duce la destituirea sa. Așadar, ce aflăm din depozițiile martorilor? More…

Marea Neagră, România și Federația Rusă 1

Ucraina este cheia de boltă a securității României la Marea Neagră. Kievul este cel mai mare vecin al României, iar compromiterea suveranității și integrității sale teritoriale reprezintă, la rândul său, o amenințare pentru independența și suveranitatea țării noastre. Din păcate, în ciuda unor semnale pozitive cum ar fi asistența oferită de România în domeniul cybersecurity sau deschiderea unui nou punct de trecere al frontierei, pe Dunăre, la Isaccea, relația bilaterală româno-ucraineană rămâne nefructificată. În momentul de față cea mai mare piedică în privința cooperării dintre cele două state este de reprezentată de adoptarea legii privind utlizarea limbii ucrainene. Atât Bucureștiul, cât și Kievul, trebuie să depășească acest obstacol și să înscrie relația bilaterală pe o traiectorie care să evite afectarea acesteia de teme parohiale. More…

Oamenii președintelui Donald Trump și privatizarea politicii externe americane Răspunde

Foarte probabil, demersul de suspendare a președintelui Donald Trump se va încheia cu o remiză: va trece de Camera Reprezentanților, dar va fi blocat de Senat.

Ukrainegate arată distanța imensă care a apărut pe de o parte între Donald Trump, „băieții deștepți” din jurul său pregătiți să sacrifice orice și pe oricine doar pentru a-i avansa interesele personale, și, pe de alta, administrația profundă (experții de la National Security Council, comunitatea de informații, corpul diplomatic de carieră), pentru care interesele publice ale politicii externe americane nu echivalează cu agenda electorală a președintelui.
More…

Teheranul nu se dă bătut ușor Răspunde

Donald Trump speră să convingă Iranul să cedeze, însă nu este pregătit să ducă până la capăt amenințarea privind utilizarea forței. Acest aspect a devenit clar în momentul în care un avion fără pilot al SUA a fost doborât în iunie 2019 de apărarea anti-aeriană iraniană într-o zonă disputată a Golfului Persic. Deși un avion fără pilot, modelul era unul destinat recunoașterii strategice și ca atare un obiectiv valoros din punct de vedere militar, a cărei pierdere necesita un răspuns pe măsură. Donald Trump inițial a vrut să riposteze militar, dar s-a răzgândit în cele din urmă, raidul aerian fiind anulat în ultimul moment. Acesta a fost semnalul clar pentru Teheran că SUA nu contemplă în mod serios utilizarea forței împotriva sa. More…

Trump, din memoriile generalului James Mattis Răspunde


Cartea de memorii semnată de Jim Mattis alături de Bing West expune filozofia pe care generalul a încercat să o aplice cât timp s-a aflat în fruntea Pentagonului.

Întrebarea este cine îi va urma lui Bolton? Numele circulate până astăzi par fie să anunțe consolidarea influenței lui Mike Pompeo, fie o recalibrare către o variantă cât mai pură a doctrinei „America pe primul loc“. Ambasadorul SUA la Berlin, controversatul Richard Grenell, omul forte al administrației în Europa, susținător al liniei dure față de Teheran, este cunoscut pentru lipsa de diplomație și pentru criticile lipsite de perdea adresate unor free rideri precum Germania. Pe lista scurtă s-ar mai afla două nume apropiate de Mike Pompeo: Stephen Biegun (negociatorul SUA pe dosarul nord-coreean) sau Brian Hook (trimisul special al SUA pe dosarul iranian și fostul director de planificare politică în timpul lui Rex Tillerson). Oricare dintre cele două variante ar arăta intenția lui Donald Trump pentru accelerarea unor soluții negociate cu Phenianul și Teheranul înainte de finalul mandatului. Dar probabil că cea mai tectonică dintre variante ar fi însă colonelul în retragere Douglas Macgregor, un obișnuit al platourilor Fox News și un preferat al lui Tucker Carlson, un comentator conservator cu multă influență asupra lui Donald Trump. Macgregor este un susținător al detensionării relațiilor cu Moscova și crede că NATO este un zombie care ar trebui să fie lăsat să moară. More…

Trump-Iohannis, runda a doua: Curb your enthusiam Răspunde

Contextul politic internațional în care se va desfășura întâlnirea dintre cei doi președinți este cu totul diferit față de cel din 2017 și mult mai periculos. Tratatul INF a fost denunțat de SUA pentru o serie încălcări ale Rusiei, iar în august 2019, acordul bilateral a devenit caduc, ambele state optând să dezvolte sisteme balistice cu rază scurtă, medie și intermediară. În prezent, din cadrul politico-diplomatic de după Războiul Rece nu a mai rămas mare, în afară de Actele de la Helsinki. Rusia și-a consolidat prezența în Marea Neagră și a reușit să manipuleze în favoarea sa conflictele diplomatice. Echilibrul strategic din regiune, din păcate, favorizează Moscova.

La Washington, pe președintele Iohannis îl așteaptă o misiune dificilă. Contextul misiunii sale diplomatice este extrem de dificil, iar șansele de a-și pune în aplicare agenda ambițioasă sunt foarte mici. Președintele român este în căutarea unui succes diplomatic după eșecul suferit de statul român în Moldova, dar vizita la Washingtont s-ar putea să fie un pod prea îndepărtat. More…

STS: Miza este SIMPV 1


Comisia ridicolă patronată de Olguța Vasilescu și deputatul Cătălin Rădulescu, alias „Mitralieră”, are un singur scop: scoaterea STS din procesul electoral prin eliminarea SIMPV.

Justificarea eșecului prin recursul la teorii ale conspirației și la explicații fanteziste a devenit din ce în ce mai des întâlnită la PSD. Iar una din obsesiile partidului, cel puțin din 2012 încoace, a fost obținerea controlului asupra serviciilor de informații. În ultimii ani atacurile politice ale PSD s-au concentrat asupra SPP-ului, bănuit că a furnizat informații procurorilor sau președintelui Iohannis. Dintele împotriva STS-ului e mai vechi și datează din 2009, când partidul a acuzat serviciul că l-a ajutat pe Traian Băsescu în defavoarea lui Mircea Geoană. Însă cea mai mare victorie a PSD a fost scoatere SRI din anchetele de corupție, prin intermediul CCR.

Apoi a venit dezastrul de la Caracal. Ca să-și ascundă incompetența crasă și indolența manifestă, Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne au aruncat responsabilitatea pe seama STS-ului, știind că e o țintă facilă. More…

Alertă în Marea Neagră: Sistemele antiaeriene S-400 au ajuns în Turcia Răspunde

Prima baterie de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune S-400 Triumf a fost livrată vineri Turciei, 12 iulie 2019, la baza aeriană Akinci din Ankara. Livrarea reprezintă o lovitură strategică năprasnică aplicată Statelor Unite ale Americii și NATO de către Rusia în zona Mării Negre. Kremlinul reușește astfel să divizeze și mai mult alianța nordatlantică, manipulând abil în interesul său național, clivajele existente din interiorul NATO.

Administrația Trump a decis pe 17 iulie 2019 să excludă Turcia din programul F-35. Decizia SUA escaladează conflictul diplomatic turco-american, iar pe termen scurt nu se întrevede o soluționare a acestuia.

În acest moment viabilitate angajamentului Turciei față de NATO este pus în discuție. More…

Fort Trump se amână Răspunde

Octavian Manea despre negocierile dintre SUA și Polonia privind prezența militară americană pe flancul estic

Rezultatul negocierilor privind ridicarea unui Fort Trump în Polonia reflectă un compromis de etapă: se păstrează coordonatele Actului Fondator NATO-Rusia, preferându-se un cap de pod.

„Nu avem destule forțe pentru a fi mereu peste tot. România, Polonia și statele baltice ar trebui să se concentreze mult mai mult pe exerciții, pe asigurarea faptului că forțele americane pot ajunge și pot lupta eficient, pe prepoziționarea de echipamente, asigurându-se că drumurile, podurile și căile ferate sunt pregătite. Ar trebui să vedem viitoarele versiuni ale exercițiilor REFORGER nu un tip static de postură de tip linia Maginot, menit să demonstreze că forțele americane de întărire pot ajunge rapid și pot bloca o agresiune rusă într-o perioadă scurtă de timp“ More…

Cei trei stâlpi ai domniei lui Bran cel olog Răspunde

Image result for bran the broken

Colegul George Vișan a scris o analiză în care sugerează că, Westeros , regatul mitic din serialul Urzeala Tronurilor, nu a atins o situație politică stabilă ci, dimpotrivă, este expus unor mari pericole. O încercare nobilă și în tradiția acestui site. More…

Viitorul e întunecat și plin de amenințări pentru Westeros 1

Finalul popularului serial Game of Thrones (Urzeala tronurilor) a reprezentat o dublă dezamăgire. Prima a fost de factură artistică: scenariștii au dezamăgit, aspect perceput imediat de public și recunoscut cu jumătate de gură de actori. A doua dezamăgire este natură politică. Game of Thrones a fost un serial care a venit cu o viziune anume asupra a ceea ce înseamnă politica și chiar a oferit o „rețetă” în ceea ce privește „buna guvernare”. Această rețetă, inspirată în mare măsură de scrierile lui Machiavelli, a făcut din Game of Thrones un serial extrem de popular. De aceea deznodământul de tipul „sfârșitului istoriei” al lui Francis Fukuyama, a dezamăgit. Departe de a rezolva multe din întrebările serialului, finalul soluționează într-o mică măsură intriga politică care i-a ținut pe telespectatorii lipiți de ecrane timp de aproape 8 ani și generează o serie de probleme politice majore, care pun sub semnul întrebării ideea de „rupere a roții”. More…