O altfel de moștenire a lui Obama Răspunde

barack-obama-sxsw-2016

Nu campania împotriva ISIS, ci descurajarea marilor puteri revizioniste este laitmotivul ultimului an de mandat al Administrației Obama.

Este foarte interesantă, din această perspectivă, evaluarea generalului Philip Breedlove asupra teatrului său operațional, aflat la ultima apariție în Congres din postura de comandat suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). Pentru el însă, investițiile anunțate de Statele Unite după 2014 reprezintă doar o avanpremieră, vârful unui iceberg, un pas necesar din „schimbările pe care trebuie să le începem pentru a descuraja în mod cuprinzător Rusia“, însă aspectele „pivotului“ trebuie menținute și finanțate timp de câțiva ani, „pentru a ajunge în poziția în care putem să descurajăm“. More…

Decăderea morală a Monicăi Macovei era previzibilă Răspunde

6432311021_bdcdeb8042_b

Acum o grămadă de timp, în 2012, scriam despre genul de strategie anticorupție promovat de Monica Macovei (definită ca plasarea oamenilor buni în poziții cheie, combinată cu speranța că restul vine de la sine). Observam că această strategie înregistrează un anume eșec, că dna Macovei ar dori să evite eșecul dând mai multă putere organismelor anticorupție, că această putere riscă să depășească granițele Constituției. More…

Necunoscutele cunoscute ale summit-ului NATO de la Varșovia 1

00-robert-ariail-protected-by-nato-160615

Militarizarea Kaliningradului și a Crimeei pune sub semnul întrebării modelul de descurajare și reasigurare al NATO pentru zonele de periferie.

La adăpostul acestui „dom virtual“, pot prinde contur tot felul de scenarii subversive, sub pragul articolului 5. Sau, așa cum arată noul raport CEPA (High Tide – Romanian Security on Europe’s Frontline), o Rusie naționalistă, aflată sub povara sancțiunilor economice, care vede lumea imediată într-o grilă imperială, ar putea pune în pericol bunurile comune regionale din Marea Baltică, respectiv Marea Neagră: traficul maritim, libertățile de navigație și de survol pot fi suspendate. Mai mult, revendicări creative asupra perimetrelor energetice plasate în zonele economice exclusive ale statelor litorale nu sunt imposibil de imaginat. More…

Criza din Ucraina, după doi ani 1

Pe 27 februarie 2014 forțe militare ruse, fără însemne naționale, de unitate sau individuale, împreună cu forțe paramilitare locale pro-ruse, ocupau punctele cheie din Crimeea și din Sevastopol, capitala regiunii. Astfel începea criza ucraineană care în scurt timp a escaladat într-un conflict militar între Ucraina și Federația Rusă. Pe 18 martie 2014 Rusia anexa în mod oficial Crimeea, luând act de rezultataul unui referendum ilegal organizat de autoritățile separatiste din regiune. În data de 6 aprilie 2014 a izbucnit conflictul din estul Ucraine, războiul din Donbas, o agresiune proxy a Moscovei împotriva Kieviu, dar care are și elementele unui război civil.

Conflictul nu a fost niciodată unul exclusiv între Kiev și Moscova – lucru greu de acceptat atât de partenerii Ucrainei, cât și de cei ai Moscovei. Este un conflict între „Moscova și lumea”, unde „lumea” în viziunea liderilor ruși este America. Este un conflict costisitor pentru Rusia, iar acest lucru deja se vede în nivelul indicatorilor macroeconomici, rezultatele sondajelor și comportamentul diferitor actori interni, tot mai sensibili la efectele sancțiunilor impuse Rusiei. Iar întrebarea pe care și-o pun acum cei care l-au alimentat poate fi definită în felul următor: care este soluția pentru o problemă care a fost susținută atât de mult timp tehnic, financiar, uman?
More…

Pas cu pas spre militarizarea Mării Chinei de Sud Răspunde

Desfășurarea de sisteme anti-acces în arhipelagul Paracel ar putea anunța o nouă epocă pentru Marea Chinei de Sud, cea a controlului de facto chinez.

Descoperirea, în cursul săptămânii trecute, a celor 16 rachete sol-aer dislocate de chinezi pe insula Woody a alarmat presa internațională. Simbolistica gestului făcut de Beijing este semnificativă. Nu poate fi separată de coregrafia subversivă din ultimii ani, care plasează China în centrul unor ample campanii de ajustare a statu-quo-ului din imediata sa apropiere. La sfârșitul anului 2013, China decreta „o zonă de identificare și apărare aeriană“ (ADIZ) în Est prin care încerca o subordonare a spațiului internațional regulilor aplicabile teritoriului său suveran. În același an, Beijingul declanșa o intensă operațiune de marcare a „teritoriului“ revendicat în Marea Chinei de Sud (aproape 80% din suprafața sa) prin popularea sa cu insule artificiale (multe dintre ele căpătând deja profilul unor portavioane imobile). More…

Klaus Iohannis, cel inabil politic Răspunde

Commodus-Gladiator

PSD a jucat la cacialma și a câștigat. Guvernul condus de Dacian Cioloș este rezultatul unui compromis între social-democrați. În momentul când a căzut cabinetul Ponta, devenise evident că nu președintele va forța numirea unui premier din partea PNL, însă liberalii nu dispuneau de destule voturi în parlament pentru acest lucru. Pentru a evita o criză politică în an electoral, s-a mers pe ideea unui cabinet de tehnocrați, care teoretic să beneficieze de sprijinul general al forțelor politice din parlament.

Numai un politician inabil ar fi putut crede că PSD ar fi dorit să dărâme guvernul condus de Dacian Cioloș în acest moment. Și-ar fi asumat PSD și Liviu Dragnea, riscul unei guvernări cu 4 luni înainte de alegerile locar și 9 luni înainte de alegerile legislative? Nu. Însă Klaus Iohannis a fost destul de naiv să creadă acest lucru. De ce? Numai dânsul poate răspunde la această întrebare. More…

Corespondență MSC 2016: Ruşi, nemţi, americani şi Iohannis niţel pierdut între ei Răspunde

iohannis-msc-569x320

Problema este că, aşa cum nu înveţi nimic doar dacă te culci seara cu cartea sub pernă, la fel simpla frecare a coatelor de mai-marii planetei nu te face unul dintre ei – ba nu-i face nici măcar să te bage în seamă. Prezenţa preşedintelui Iohannis la München a fost pasageră şi lipsită de vizibilitate – cea mai ştearsă a unui lider european cu ceva importanţă. Nu e doar vina lui; e în primul rând reflectarea situaţiei marginale în care ani de politică externă neinspirată au adus România. Sper că preşedintele Iohannis a fost prezent tocmai pentru că încearcă să ne scoată din acest con de umbră. Debutul său însă nu pare să indice o modificare a nivelului de ambiţii internaţionale ale României, nici a capacităţii de a livra. More…

O lume veselă? Depinde cum o priviți (Despre noile partide și viitor) Răspunde

volunteer-652383_960_720A fost odată ca niciodată un grup de oameni care s-au întâlnit în vara lui 2014. Ei au decis ca vor să schimbe modul în care arată viitorul politic al țări lor. Și-au găsit și un nume: Campania Politică fără Bariere (PfB).

Zâmbiți, comentați, criticați, dar, dacă aveți ceva de susținut, dacă aveți idei și vreți să atrageți susținători și susținere, că vă interesează binele comunității din care faceți parte, atunci aveți libertatea de a vă face partid. E un pas înainte la care au visat și visează cei care au urmărit modificarea legislației – să schimbe modul în care arată viitorul politic al țării lor.
More…

Politica de apărare a României în 2016 4

1937034_645115855627668_3549667156071080188_n

Încet-încet încep să se clarifice prioritățile politicii de apărare a României în anul 2016, cel puțin la capitolul înzestrare. Am scris într-un articol recent despre demersurile statului român în privința politicii la Marea Neagră, respectiv la planurile României de a crea o forță navală NATO în regiune, precum și despre achizițiile militare anunțate la începutul acestui an. Aceste evoluții în domeniul apărării reflectă efectul agresivității și revizionismului Rusiei, precum și conștientizarea la nivelul elitei politice a efectelor lipsei de investiții în acest sector.

Pe hârtie aceste achiziții arată destul de bine. Nu reprezintă cei 2% dedicați investițiilor în apărare, dar demonstrează un angajament față de acest domeniu sensibil și iau în serios amenințările din vecinătatea României. Pe de altă parte aceste planuri pot fi ușor date peste cap de problemele economice sau legale. Nu trebuie uitat că anul acesta este unul electoral, iar dinamica politică poate schimba destinația anumitor fonduri, având vedere că actualul cabinet Cioloș este unul relativ slab, vulnerabil la inițiative populiste. More…

Ce putem aștepta de la partidele noi în 2016 4

parl
„Nu mă înțelegeți greșit. Prestația partidelor este în continuare apocaliptică. Dar la vârful rarefiat al conducerii de stat, Iohannis, Ponta, Cioloș, DNA livrează mai mult decât au livrat Băsescu, Boc, Ungureanu și DNA în 2012. De aceea, radicalismul noii politici ar putea să treacă razant pe lângă electoratul de peste 40 de ani.” More…

Domnia legilor vs politica de putere Răspunde

reportint20120822221311280

Fărâmițarea regulilor internaționale este tot mai prezentă în Estul Ucrainei, Orientul Mijlociu sau Marea Chinei de Sud. Iar procesul se intensifică.

Fărâmițarea regulilor în zonele de margine și de falie geopolitică nu este întâmplătoare. Survine într-un moment în care capacitatea convențională de descurajare a Vestului este mult slăbită, iar credibiblitatea sa este tot mai incertă, pe măsura democratizării sistemelor antiacces și de interdicție regională (A2/AD). Pe acest fond, vedem reîntoarcerea SUA la strategia de offset, o paradigmă testată cu succes în timpul Războiului Rece, menită să-i confere avantaje de secol XXI în competiția cu marile puteri. Mișcarea Washingtonului spune multe despre simbolismul momentului. În cuvintele lui Bob Work, este sfârșitul unei ere care s-a întins pe un sfert de secol, din 1989 până în martie 2014, când se consacră revenirea politicii de putere. More…

O forță navală NATO în Marea Neagră? 1

10264187_10152823708263916_774236133405299722_o

Crucial pentru succesul acestei inițiative este sprijinul politic al Turciei. Dacă Ankara, care controlează accesul în Marea Neagră, se opune atunci inițiativă este moartă din start. Nu este prima dată când România propune o asemenea inițiativă – în 2005 Traian Băsescu a propus extinderea Operațiunii Active Endeavour din Marea Mediterană în Marea Neagră. Atunci însă, această inițiativă, precum și proiecte românești în Marea Neagră au fost „scufundate” de opoziția concertată a Rusiei și Turciei.

În prezent relațiile dintre Rusia și Turcia sunt tensionate datorită situației din Siria, dar și din cauza asertivității Kremlinului în Marea Neagră. Ankara, deci va fi mai deschisă unei astfel de inițiative diplomatico-navale decât în trecut, cel puțin astea sunt așteptările statului român. România va trebuie însă să navigheze delicat această temă astfel încât să nu pară că ațâță Turcia împotriva Rusiei. Apoi mai sunt de convins de oportunitatea acestei inițiative și state europene precum Germania, Franța și Italia, ultimele două fiind puteri mediteraneene, și care au relații strânse cu Rusia. Având în vedere faptul că această inițiativă apare listată ca fiind un proiect al MApN se poate presupune că există deja o înțelegere diplomatică de principiu în privința acestui proiect – dar să nu ne grăbim încă cu aprecierile. More…