martie 15, 2019

Ileana Racheru: Plahotniuc și PD vor menține R. Moldova în condiția de stat capturat ^Răspunde

by Octavian Manea • Analysis, Ileana Racheru, Interviuri, Octavian Manea, Posts by author, Recomandări, Serii • Tags: Alegeri Republica Moldova, Igor Dodon, Ilan Șor, politica externă a României, politica externă a Rusiei, Republica Moldova, spațiul estic, spațiul ex-sovietic, Vladimir Plahotniuc

Aș vrea să punctez, în primul rând, faptul că acestea s-au desfășurat într-un cadru legislativ care a fost criticat de Comisia de la Veneția. Mai precis, în 2017, Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor, împreună cu alți deputați care au părăsit partidele pe lista cărora au obținut mandate în 2014 au votat înlocuirea sistemului electoral proporțional cu unul mixt.

Campania electorală probabil că a fost cea mai „mizerabilă“ din întreaga istorie de stat independent a R. Moldova. Resursele adminsitrative au fost mobilizate în favoarea Partidului Democrat. Și, ca să dau un exemplu, voi menționa faptul că Facebook a anunțat că a închis 200 de conturi false pentru că erau folosite pentru a distribui informații false despre partide politice. Compania a anunțat că acestea erau operate de angajați ai guvernului de la Chișinău. More…

iulie 30, 2017

Republica Moldova, tot mai aproape de Rusia ^Răspunde

by Ileana Racheru • Analysis, Ileana Racheru, International Affairs • Tags: Igor Dodon, Partidul Popular European din Republica Moldova, politica externă a României, politica externă a Rusiei, PSRM, Republica Moldova, sisteme electorale, Vlad Plahotniuc

Schimbarea sistemului electoral este cea mai importantă dovadă a faptului că Plahotniuc și Partidul Democrat nu au ca obiectiv apropierea de UE a Republicii Moldova, ci conservarea intereselor unui grup politic restrâns. Totodată, măsura consacră revenirea Republicii Moldova în clubul regimurilor autocratice sau dictatoriale din CSI.

În ceea ce privește relațiile cu Federația Rusă, schimbarea sistemului electoral consacră revenirea Republicii Moldova în clubul regimurilor autocratice sau dictatoriale din CSI. Decizia de a modifica sistemul electoral este, de fapt, o continuare a unei campanii de anihilare a vocilor critice la adresa tandemului Plahotniuc-Dodon. În acest sens, monopolul celor mai importante trusturi de presă a fost împărțit între PD și PSRM, iar jurnaliștii independenți au devenit ținte ale unor acțiuni de intimidare. Totodată, Ministerul Justiției a propus, de curând, un proiect de modificare a legislației ce vizează limitarea accesului la finanțări externe și la mecanismul de 2% pentru ONG-urile care desfășoară activități de monitorizare a politicilor publice și observare a alegerilor. More…

octombrie 22, 2016

Ambasadorul și barbarii ^Răspunde

by George Visan • Comentarii, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: #BasarabiaeRomânia, James Pettit, naţionalism, politica externă a României, Republica Moldova, Unionism

Trendul naționalist din România, din păcate, se va intensifica în următoare perioadă de timp, pe măsura apropierii aniversării a 100 de ani de la Marea Unirea și pe fondul problemelor structurale ale societății românești, aliniindu-se unei tendințe europene mai largi. Populismul și demagogia elitei politice românești va contribui la această exacerbare a naționalismului, care riscă să depășească agitația zgomotoasă pe tema pericolului crizei migranților sau a cantității de produse autohtone de pe rafturile hypermarketurilor.

În acest context politica externă a României riscă să se decredibilizeze, mai ales pe fondul revizionismului rusesc din regiune. Avertismentul lui James Pettit trebuie înțeles în sensul schimbării cursului politicii externe românești în ceea ce privește Chișinăul, spre proiecte de substanță și realiste, și nu crearea de iluzii populiste. Dacă Bucureștiul nu reușește să țină sub control această „manie” a unirii cu R. Moldova, va deveni o piatră de moară pentru aliații săi occidentali în raporturile cu Moscova. More…

octombrie 1, 2014

Gazoductul Iaşi-Ungheni și geopolitica energetică a Rusiei ^Răspunde

by Ileana Racheru • Comentarii, Ileana Racheru, International Affairs, Posts by author • Tags: gazoductul Iași-Ungheni, politica externă a României, politica externă a Rusiei, Republica Moldova, securitate energetica, spațiul estic, spatiul post-sovietic

„Capul plecat sabia nu-l taie“, aşa ar putea fi sintetizată strategia energetică a Moldovei. Dincolo de presiunile exercitate de Federaţia Rusă, situaţia Republicii Moldova se explică prin interesele pe care guvernanții de orice culoare politică le-au urmat în negocierile cu Moscova. Aceste interese au avut ca obiectiv major menţinerea status-quo-ului politic, prin obţinerea unui preţ mai mic decât cel practicat pe piaţa europeană sau reeşalonarea datoriilor pentru gazul livrat. În toată perioada care urmat după proclamarea independenţei, guvernanţii de la Chişinău nu au încercat să implementeze o strategie energetică care să urmărească realizarea intereselor Republicii Moldova și asigurarea unei independenţe politice reale.

În relația cu Republica Moldova, Rusia a manipulat prețul la gaz și reeșalonarea datoriilor până când companiile rusești au ajuns să controleze sistemul moldovean de aprovizionare cu gaz. Spre deosebire de guvernanţii de la Chişinău, Moscova a avut o strategie pe termen lung, implementată pas cu pas, pentru a asigura dependenţa energetică şi, indirect, pe cea politică a Republicii Moldova. Legislația moldovenească care a stat la baza demonopolizării pieței de gaze naturale a asigurat doar separarea juridică a activităților de transport de cele de furnizare și producție. În practică, acest lucru a însemnat crearea mai multor subsidiare ale Moldovagaz pentru furnizare și transport. În paralel, Moscova a monitorizat atent și a subminat tentativele Republicii Moldova de a diversifica sursele de aprovizionare cu gaz. În anul 2012, după ce fostul premier moldovean Vlad Filat și Victor Ponta au semnat o declarație comună privind cooperarea în domeniul securității energetice (ce prevedea inclusiv construirea gazoductului Iași-Ungheni), Rusia s-a asigurat că, cel puţin pe termen scurt, acesta nu va putea fi operațional. More…

octombrie 28, 2013

„Basarabia e România!” sau naționalismul anacronic a ieșit în stradă ⁸

by George Visan • Analysis, George Visan, Posts by author • Tags: naționalism românesc, NATO, parcursul european al Republicii Moldova, Republica Moldova, România Mare, Transnistria, UE, unirea cu Moldova

Valul de proteste de stradă care a debutat în ianurie 2012 continuă sa facă valuri și să se amplifice fără probleme și în toamna lui 2013. Inspirați probabil de succesul protestelor anti-RMGC și a celor anti-fracturare, adepții re-unificării cu „Basarabia” au ieșit și ei în stradă, duminică 20 octombrie, pentru a realiza un lanț uman în jurul Casei Poporulu – Palatul Parlamentului, ca să atragă atenția parlamentarilor asupra „năzuinței” lor. Protestul a fost organizat de „Acțiunea 2012”, care anul trecut pentru a comemora Tratatul de la București din 1812, care a dus la ruperea Basarabiei din Principatul Moldovei și transferarea acesteia Imperiului Rus, a „tapetat” Bucureștiul cu mesajul „Basarabia e România” – practic nu există gard sau zid, fie la periferie sau fie în centru, pe care să nu apară acest mesaj (apare inclusiv și pe unul din malurile Dâmboviței).

Organizatorii marșului pro-re-unificare de duminică 2o octombrie 2013 au reușit să troleze obișnuitul protest anti-RMGC – Duminica în familie –, și să aducă pe agenda publică tema lor favorită. Marșul poate fi considerat un succes pentru cauza „naționalistă” în România. Dacă Noua Dreapta scoate câteva sute de persoane la protestele anti-homosexuali („Marșul Normalității”), re-unificarea cu „Basarabia” este o cauză mult mai populară. Pe măsură ce se apropie momentul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire din 1918 popularitatea re-unificării s-ar putea să sporească, iar marșurile de acest gen sau acțiuni de promovare a aceste cauze se vor înmulți cel mai probabil. Un sondaj realizat recent de INSCOP asupra memoriei istorice a românilor arată că cel mai important eveniment istoric pentru aceștia este Marea Unire din 1918. Se poate presupune, cu un grad ridicat de probabilite, că tema unei posibile re-unificări între România și Republica Moldova e una cu priză la public. More…

septembrie 21, 2013

Republica Moldova, mai aproape de UE ^Răspunde

by Ileana Racheru • Analysis, Ileana Racheru, International Affairs, Recomandări • Tags: Alianța pentru Intergrare Europeană, asocierea Republicii Moldova la UE, Marian Lupu, Nicolae Timofti, parcursul european al Republicii Moldova, Parteneriatul Estic, PCRM, PDLM, politică moldovenească, Republica Moldova, Vlad Filat, Vlad Plahotniuc

Alegeri parlamentare organizate de 3 ori în 2 ani, 3 guverne în 3 ani şi perfomanţa de a fi singurul stat din lume în care parlamentul nu a reuşit să aleagă preşedintele vreme de aproape 3 ani – aceasta este imaginea vieții politice a Republicii Moldova, unde criza pare că definește o caracteristică constantă a jocurilor de putere de la Chișinău.

Instabilitatea politică de la Chișinău a debutat în 2009, pe fondul organizării de alegeri parlamentare anticipate, sub presiunea minirevoluției Twitter, care a contestat victoria incertă obținută de PCRM la scrutinul organizat câteva luni mai devreme și a permis crearea Alianței pentru Integrare Europeană (AIE), formată din PL, PLDM și AMN. AIE a obținut 53 mandate de deputați, care au asigurat majoritatea necesară susținerii Guvernului Vlad Filat, dar care au fost insuficiente pentru alegerea președintelui statului (61 de voturi). Marian Lupu, candidatul propus de AIE, nu a întrunit votul a cel puțin 61 deputați în urma a două tentative succesive de alegere a șefului statului, situație care a dus la organizarea unui nou scrutin legislativ în 2010, în urma căruia a fost format Guvernul AIE II, condus tot de către Vlad Filat. Rezultatele alegerilor legislative din 2010, deși nu au adus AIE numărul minim de mandate parlamentare necesare alegerii președintelui statului, au consolidat poziția acesteia (59 mandate). More…

iulie 15, 2013

Extinderea UE – care sunt limitele Europei? ⁴

by George Visan • Comentarii, George Visan, International Affairs, Posts by author, Recomandări • Tags: aderarea Turciei la UE, Adrian Cioroianu, afaceri europene, Armenia, Asia Centrala, Balcanii de Vest, Caucaz, enlargement fatigue, Erwan Fouéré, Georgia, Leonard Orban, Levant, Marea Neagra, Mediterana, parcursul european al Republicii Moldova, Parteneriatul Estic, Péter Balász, politici europene, procesul de extindere al UE, Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Uniunea Euroasiatică

Dintre toatea politicile europene singura al cărei succes este considerat incontestabil este politica de extindere. Este de asemenea cea mai palpabil aspect al politicii externe a Bruxelles-ului. Dacă celalte aspecte ale CFSP-ului sunt ceva mai greu de definit, extinderea UE este elementul pe care fiecare actor european îl înțelege, de la membrii comisiei până la ultimul cetățean european. Este de asemenea și o temă de politică externă ușor de „vândut” din punct de vedere politic: de la 6 state membre UE a crescut la 15, pe urmă la 25 și în final la 28.

„Este organizația politică europeană cu cea mai mare creștere a numărului de membrii în ultimii 50 de ani” conform lui Péter Balász, fost ministru de externe al Ungariei. În același timp politica de extindere este cea mai contestată politică publică a UE, atât la nivel intern în scopuri electorale, cât și la nivel european după cum a observat recent fostul comisar european Leonard Orban. Ostilitatea față de politica de extindere a UE a apărut pe fondul crizei economice, dar și a problemelor generate de integrarea statelor din Centrul și Estul Europei, fenomen devenit notoriu sub denumirea de enlargement fatigue.

Subiectul politicii de extindere a fost tema conferinței Procesul extinderii Uniunii Europene organizate de reprezentanța UE în România în data 10 iulie, eveniment care a încheiat primul semestru din circuitul conferințelor europene organizate în acest an. More…

iunie 26, 2013

Republica Moldova, între Uniunea Europeană și Uniunea Euroasiatică ^Răspunde

by Ileana Racheru • Analysis, Ileana Racheru, International Affairs, Posts by author, Recomandări • Tags: conflictul din Transnistria, Evgheni Șevciuk, Grigori Karasin, Mihai Ghimpu, OSCE, parcursul european al Republicii Moldova, Parteneriatul Estic, PCRM, PL, Republica Moldova, Rusia, Transnistria, UE, Uniunea Euroasiatică

Republica Moldova, cu un guvern proeuropean din 2009, a devenit în discursul oficialilor europeni „modelul de succes“ al Parteneriatului Estic. Însă, pentru Moscova, un eventual succes al Chișinăului în procesul de integrare europeană ar crea un precedent periculos pentru alte foste republici sovietice, tentate s-o apuce spre Vest, în dauna integrării în fantomatica Uniune Euroasiatică.

La 10 iunie 2013, Evgheni Șevciuk, liderul de la Tiraspol, a promulgat Legea cu privire la frontiera de stat, stabilind granița nerecunoscutei Republici Moldovenești Nistrene (RMN) într-o zonă care, potrivit Acordului moldo-rus din 1992, se afla sub administrația Chișinăului. Legea a venit în contextul în care media de la Chișinău au prezentat o așa-zisă alternativă la integrarea europeană a Republicii Moldova, aderarea la Uniunea Eurasiatică (organizație care se preconizează a fi creată în anul 2015). Principalul promotor ideologic al euroasianismului, naționalistul rus Aleksandr Dughin, a fost invitat la Chișinău pentru a dezbate la talk-show-uri „avantajele“ integrării spirituale pravoslavnice a moldovenilor în Uniunea Euroasiatică și „dezavantajele“ integrării în organizațiile occidentale.

Decizia autorităților de la Tiraspol a fost parțial ignorată de guvernul de la Chișinău, care a caracterizat-o drept „provocare“ și, ca urmare, nu a încercat să discute subiectul cu Șevciuk. More…

aprilie 24, 2012

3 motive să nu ne temem de declinul demografic în România (şi un bonus) ⁹

by Andrei Tiut • Analysis, Andrei Tiut, Posts by author, Romanian Politics • Tags: demografie, diaspora, emigratie, imigratie, migratie, pensionari, politica demografica, politici publice, Republica Moldova, rezultate recensamant, Rusia, UE, xenofobie

Ceea ce cred că lipseşte din această imagine, însă, este potenţialul de a primi migraţie. Teza acestui articol este că puterea economică a unui stat în dezvoltare se poate converti în creştere demografică. În acest sens avem 3 surse de posibili imigranţi. More…

martie 26, 2012

Golgota Basarabiei ^Răspunde

by civitas politics • Bogdan C. Enache, Historia • Tags: Basarabia, Marea Unire, Republica Moldova, unirea cu Basarabia

În data de 27 martie, se împlinesc 94 de ani de la unirea democratică a Basarabiei cu România, eveniment care încheia 106 ani de ocupaţie rusească a acestui teritoriu românesc ancestral reprezentând jumătatea estică a vechiului Principat al Moldovei.

More…

decembrie 3, 2011

Memorandumul Meseberg: Ostpolitik sau Rapallo? ³

by civitas politics • Analysis, Bogdan C. Enache, International Affairs • Tags: Angela Merkel, Dimitri Medvedev, Gemania, Memorandumul Meseberg, NATO, Ostpolitik, Republica Moldova, solutionarea conflictului din Transnistria, Transnistria

În iunie 2010, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi Dimitri Medvedev, preşedintele Rusiei, au semnat, la Castelul Meseberg, un memorandum prin care cele două state se angajau să îşi extindă cooperarea atât în domeniul civil cât şi în domeniul militar şi, în plus, prevedeau consultări bilaterale pentru căutarea unei soluţii în conflictul îngheţat din Transnistria. More…