Republica Moldova, tot mai aproape de Rusia Răspunde

Schimbarea sistemului electoral este cea mai importantă dovadă a faptului că Plahotniuc și Partidul Democrat nu au ca obiectiv apropierea de UE a Republicii Moldova, ci conservarea intereselor unui grup politic restrâns. Totodată, măsura consacră revenirea Republicii Moldova în clubul regimurilor autocratice sau dictatoriale din CSI.

În ceea ce privește relațiile cu Federația Rusă, schimbarea sistemului electoral consacră revenirea Republicii Moldova în clubul regimurilor autocratice sau dictatoriale din CSI. Decizia de a modifica sistemul electoral este, de fapt, o continuare a unei campanii de anihilare a vocilor critice la adresa tandemului Plahotniuc-Dodon. În acest sens, monopolul celor mai importante trusturi de presă a fost împărțit între PD și PSRM, iar jurnaliștii independenți au devenit ținte ale unor acțiuni de intimidare. Totodată, Ministerul Justiției a propus, de curând, un proiect de modificare a legislației ce vizează limitarea accesului la finanțări externe și la mecanismul de 2% pentru ONG-urile care desfășoară activități de monitorizare a politicilor publice și observare a alegerilor. More…

Cine va câştiga alegerile? Cine va face guvernul? 7

De curând Cristi Andrei şi Dan Dumitrescu au publicat analize ale modului în care s-ar putea repartiza mandatele parlamentare în urma alegerilor din decembrie 2012. Cristi conduce Agenţia de Rating Politic, apropiată USL; Dan Dumitrescu a publicat analiza sa în Contributors.ro, sit apropiat proiectelor electorale ale lui Traian Băsescu. Cu atât mai interesantă este convergenţa lor.

Legea. Să presupunem că într-un colegiu sunt doar doi candidaţi. Vom echivala acest colegiu cu 100 de puncte. Câştigătorul obţine 60 de puncte, învingătorul 40. Pentru ca sistemul electoral este majoritar, câştigătorul va primi colegiul, adică toate cele 100 de puncte. Dar, pentru că acelaşi sistem este şi proporţional, cele 40 de puncte nu dispar ci totalul punctelor pe ţară se suplimentează. Algoritmul propriu-zis contează mai puţin, important este să reţinem că existenţa unor colegii în care un candidat obţine peste 50% din primul tur produce o suplimentare a locurilor în Parlament ce echivalează cu o primă electorală. More…

Principii de reformă electorală Răspunde

Parlamentul discută din nou modificarea legii electorale şi propune, din câte se pare, nimic altceva decât o nouă variantă a sistemului opac de vot mixt, „uninominal-proporţionalist”, care a fost introdus prin legea electorală din 2008, deşi unele formaţiuni politice, atât de la putere cât şi din opoziţie, se declară oficial în favoarea unui sistem de vot „uninominal” sau majoritarist… Aşadar, această nouă propunere de reformă electorală, încercată ca şi ultima taman în an electoral şi realizată după dictonul neaoş caragialesc „să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica!/să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele esenţiale!”, a ajuns din nou captivă calculelor obscure şi intereselor înguste de partid şi de grup ale unei clase politice profund disfuncţionale şi mult îndepărtată de interesele reale ale ţării şi ale cetăţeanului (care de altfel a ajuns la un vârf statistic al apatiei politice). More…

Necesitatea introducerii alegerilor primare semi-închise 1

Nu a existat în ultimul deceniu, ba chiar în ultimele două decenii, adică de la restaurarea unui regim democratic în România, o dezbatere asupra politicului mai la modă, în presă, în presupusele organizaţii acronimizate ale societăţii civile, în medii intelectuale şi chiar în unele manifestări marginale ale unor politicieni, decât aşa-numita reformă a clasei politice. Deşi s-a discutat atât de mult şi cu atât de puţin spor încât sintagma s-a devalorizat iremediabil, problema identificării unor mecanisme instituţionale care să ducă la ameliorarea selecţiei şi comportamentului politicienilor autohtoni este atât de importantă încât dezbaterea merită totuşi reluată şi menţinută în centrul agendei publice.

More…

România: alegeri, sisteme electorale şi praguri electorale 4

Alegeri parlamentare 2008

Pentru a-mi clarifica anumite dileme în privinţa sistemelor electorale, generate de evoluţiile politice recente din România, l-am rugat pe unul din profesorii mei din facultate sa-mi răspundă la câteva întrebări. Domnul Dr. Florin Feşnic, cercetător în cadrul  Centrului pentru Studiul Democraţiei al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Babeş-Bolyai, a binevoit să-mi ofere câteva răspunsuri.

Care sunt principalele dezavantaje ale actualei legi electorale pentru alegerile parlamentare din România?

Din păcate în forma actuală s-a ratat îmbinarea avantajelor reprezentării proporţionale cu cele ale “personalizării” votului, aşa cum o face sistemul german (unde alegătorul are două voturi, deci poate face o distincţie între partidul preferat şi candidatul preferat, iar cel din urmă nu trebuie să fie neapărat un membru/candidat al celui dintîi).  Dacă în locul unui sistem de tip german s-a preferat un sistem precum cel actual, ar fi fost de dorit ca măcar să se fi păstrat alegerea a doi candidaţi din fiecare colegiu, aşa cum prevedea proiectul iniţial, astfel încît să fie asigurată alegerea primului clasat din toate colegiile.

More…