Despre încredere, clasa politică și DNA 10

image-2012-03-17-11765640-56-siguranta-incredere-nu-uita-niciodata[1]

Să încep cu o afirmație care ar putea să vă mire. Tradițional încrederea măsurată în DNA a fost o cifră falsă sau, cel puțin, superficială. Încrederea în Raed Arafat (comparativ cu alte personalități) a fost mare și politicienii care au stat împotriva lui au plătit un preț. Încrederea în DNA a fost și ea mare (comparativ cu alte instituții) și politicienii care au criticat cel mai vocal DNA au avut rezultatele cele mai bune la urne. Iar televiziunile de știți care au criticat cel mai sistematic DNA au avut cele mai buna ratinguri.

Nu intrăm în cauzele acestei schizioidii care țin cel mai probabil de asimilarea DNA cu instituțiile de forță. Însă merită să discutăm faptul că această relație pare să/ poate să se schimbe. Asta pentru că, în timp ce DNA continuă să crească in încredere, vasta majoritate a politicienilor scad More…

2015: în loc de predicții 3

10700300_394992220658113_2583691648655070495_o
Strategia PSD în momentul de față, susținută mediatic în primul rând de grupul din jurul d-lui Ponta, pare să fie următoarea: până la alegerile din 2016 (1a) Klaus Iohannis trebuie să dezamăgească și (1b) PSD să fie (oricât de puțin) deasupra așteptărilor. Pentru a dezamăgi președintele nu trebuie să fie înfrânt ci trebuie să se înfrângă singur. De aceea PSD nu se poziționează ostil față de președinte (1a) ci încearcă să îi asimileze temele de pe agendă (1b). Șansa PSD de a atinge acest obiectiv se bazează pe așteptarea ca președintele să nu își poată mulțumi toate segmentele de electorat, izolarea Președintelui ca instituție față de decizia economică, așteptările relativ modeste față de PSD pe tema corupției, disponibilitatea partidului de până acum de a-și lăsa liderii „singuri în fața DNA”. Rezultatul dorit al acestei strategii este ca președintele să își atingă vârful de formă undeva în 2015 și să fie în scădere pronunțată în perioada electorală din 2016.

Pericolul PNL, despre care am mai vorbit, este să nu își găsească o identitate clară. Partidul se va vedea sfâșiat între dorința de a nu aliena electoratul lui Klaus Iohannis și nevoia de a nu livra militanți pentru proiectele politice ale lui Traian Băsescu. O rezolvare rapidă a acestui nod gordian nu va fi posibilă, fiind nevoie întâi de fuziunea în teritoriu. Acolo se vor ciocni așteptările unor PDL-iști (paritate, respectarea puterii existente în teritoriu) de așteptările unor PNL-iști care vor contabiliza sporul de voturi adus de Klaus Iohannis în curtea (v)PNL. Partidul trebuie nu doar să navigheze în siguranță prin aceste ape, dar și să reușească consolidarea unei identități publice unitare. More…

Predicțiile anului 2014 la control Răspunde

10828149_754162658005649_5050108525921519593_o

Privind problema sub un aspect mai degrabă calitativ, observ că am putut prevedea apropierea PNL de PPE dar nu și apariția nPNL. Am putut prevedea necesitatea lui Klaus Iohannis și lipsa din competiție a lui Sorin Oprescu, dar am supraestimat rezistența la candidatură a lui Victor Ponta.

Dacă mă uit și la predicții din alte articole, observ că nu am putut prevedea valul de prezență la vot care l-a adus pe Klaus Iohannis la Cotroceni (o eroare comună, din nefericire). În schimb, am luat mai în serios decât restul lumii posibilitatea lui Călin Popescu Tăriceanu de a construi un partid cu o minimă viabilitate.

Per total, mi se pare că am ieșit mai bine decât „piața”, deși, între noi fie vorba, piața nu este teribil de dezvoltată. Dar am ieșit puțin mai slab decât în 2012-2013; cum ziceam într-un articol mai vechi, 2014 este un an în care politicienii au avut idei. More…

Alegerile prezidențiale: Victoria lui Klaus Iohannis și înfrângerea lui Victor Ponta 1

10537474_10205221016990810_8828864875383008025_o

Românii au re-descoperit solidaritatea în interiorul unei societăți polarizate economic și politic, și au creat o punte cu cei care locuiesc și muncesc acum în străinătate. Cine va reuși sa canalizeze aceste energii într-un proiect politic are toate șansele să-și creeze o bază politică puternică pe termen lung.

Alegerea lui Klaus Iohannis, un etnic german, precum și reaprinderea interesului pentru politică, reprezintă un plus pentru democrația românească, cu efecte benefice și la nivelul prestigiului internațional. Alegerile din 16 noiembrie 2014 confirmă succesul „modelului românesc” de dialog și integrare politică a minorităților în Europa Centrală și de Est. More…

OSINT: ce știm despre turul 1 și, mai ales, turul 2 3

Senate-Elections

Deși perspectivele sunt, în linii mari previzibile, există câteva necunoscute.

Cu cât se va mobiliza mai tare electoratul din Transilvania în favoarea d-lui Iohannis? Dincolo de alte considerente este vizibilă o urmă bine controlată de mândrie locală în demonstrațiile antiguvernamentale și parțial electorale dintre tururi (vezi lozinca „Deșteaptă-te oltene”). Dealtfel, manifestațiile nu au prins avânt în afara arcului carpatic decât în București. Este perfect posibil ca ardelenii care simpatizau cu Iohannis să simtă nevoia de a strânge rândurile și a veni la vot în mai mare măsură. O eventuală mobilizare ardelenească se va simți pe parcursul zilei în prezența raportată de BEC.

Cu cât se va mobiliza mai tare electoratul vârstnic rural în favoarea d-lui Ponta? În spatele primei victorii la urne puțini au observat că vârstnicii din rural, electorat tradițional al PSD nu au fost prezenți în număr mare la vot. Motivele acestei defecțiuni sunt necunoscute. Dar putem bănui că în timp ce domnii Iohannis și Ponta se fugăreau reciproc prin televiziuni social-democrații au lucrat să câștige acest electorat. Măsura succesului se va vedea indirect și parțial pe parcursul zilei în prezența în rural prezentată de BEC. Dacă un exit-poll de încredere oferă structură pe vârste și medii înainte de 21:00 vom vedea chiar mai direct. More…

Trei electorate cheie pentru alegerile prezidențiale (I) 2

Spain San Fermin

Să începem cu o observație și o premisă. Pe orice eșantion am pune întrebarea și oricum am formula-o răspunsul raportul dintre partide este cam la fel. Că întrebăm în sondaje pe toată lumea sau că îi întrebăm doar pe cei ce vor veni la vot; că întrebăm despre alegerile naționale sau cele europene răspunsurile sunt cam aceleași. Iar aceste răspunsuri au fost confirmate în ultimele alegeri (cu corecția Mircea Diaconu). Aceasta este observația.

Premisa este că în momentul în care toate formațiunile de peste 5% au candidat, presupunând că au ales în mod corect, procentele candidatului și cele ale partidului/alianței vor fi asemănătoare. Această premisă este coerentă cu relativa stabilitate a clivajelor în ultimele (multe) luni. În plus, încrederea politicienilor pare a fi în scădere. Ca o dezvoltare a premisei, ne putem aștepta ca, la finalul campaniei pentru turul întâi, să fi contat mai puțin calitățile și discursul candidatului și mai mult poziționările efectuate împreună cu formațiunile susținătoare și capacitatea de a atrage voturi de la candidații fără șanse. More…

Liderii dreptei 5

Intro. Multe luni am folosit „dreapta” intre ghilimele pentru că pe scena politică au existat două, uneori trei, „drepte”, fiecare fiind cea mai adevărată. Acuma că s-au recunoscut brusc dreptele între ele voi renunța la ghilimele. Nu pentru că brusc aș recunoaște relevanța ideologiei, ci pentru că pot folosi cuvântul dreapta în mod ne-ambiguu, descriind toate partidele de la PNL la PMP.
Înainte să începem, trebuie definită ideea de „lider al dreptei”. Pentru scopul acestui articol, lider este cel care poate pune în mișcare, simultan, alegători și militanți. Poți face asta, ești lider și ai atuuri. Nu – nu.
Așadar… More…

Congresul PNL: putere nudă și putere îmbrăcată 3

Congesul PNL din 2012. Sursa: Cronica Romănă

Actualul congres al PNL îmi produce oarecari satisfacții intelectuale. Se face în jur de un an de când am zis că negocierile PNL-PPE sunt serioase (și au fost), că nu vor afecata USL (și nu au creat niciodată probeme), că vor putea produce o sciziune pe partea stângă (centristă) a partidului (și au produs). Am vorbit și de faptul că dl. Tăriceanu are o șansă reală de a produce un partid dacă PSD cooperează suficient (și are). Sau că FC ar putea fi în avangarda rapprochement-ului față de PNL; aici m-am cam înșelat și cei ce au mizat pe Vasile Blaga au avut dreptate. Toate aceste fapte sunt, în principiu, acceptabile în politică.
Și, totuși, am avut față de acest congres o anumită reținere pe care abia curând am clarificat-o. Dacă ne uităm la PNL-PDL-PPE și trebuie să spunem repede ce reprezintă această grupare fără să folosim cuvântul „dreapta” vom avea mari probleme. More…

Euro-parlamentare: despre sondaje și dincolo de ele Răspunde

Live_Polling_Thumb

Spre deosebire de alte alegeri, multă lume amenință pragul electoral și, indiferent cați vor reuși, un lucru este cert: vor rămâne multe resturi de împărțit care vor împinge în sus principalele partide de la masa politică. Astfel, atunci când se vor număra euro-parlamentarii, surprinzător de multe partide ar putea proclama victoria. More…

Alegeri euro-parlamentare: Ce veți face dumneavoastră la Bruxelles stimați candidați? 3

26-04-07_Hemicycle_STG_2-2

În privința alegerilor naționale, sunt de obicei tolerant cu faptul că partidele nu publică programe. În definitv, fluxul de comunicare este continuu și cetățeanul are ocazia să se lămurească care sunt promisiunile formațiunilor politice. Lucrurile se schimbă în cazul alegerilor europene. Aici discutăm odată la patru ani și ar fi de dorit să știm și noi ce vor partidele de la și în Europa.

Ni se spune obsesiv să ne uităm cine sunt cei care ne cer votul. Eu vă propun să vă uitați în primul rând la ce spun că vor face. Apoi, încercați să vă dați seama ce au de gând cu adevărat să facă. Apoi aplicați un filtru de plauzibilitate. Și abia apoi, și numai peste cei rămași, merită să ne uităm la CVuri.

Căci un candidat care nu are de gând să facă nimic, sau are de gând să facă lucruri care nu se pot face, degeaba este el cine este și are CVul pe care îl are. Haideți să îi votăm pe cei ce fac ceva, nu pe cei ce sunt cineva. Întru această idee, aștept noi mesaje și programe dinspre partide. More…

Prezidențiale: Turul 1, Turul 2 1

1780923_471848562916149_495069273_n

Fragmentarea partidelor desprinse din Guvernul Boc pare să dea roade dacă ne gândim în termeni de sondaje. Împreună, ele au, după unele sondaje, aproape dublu față de (ne)reușita ARD. Problema este cum unifici aceste electorate sub un steag comun. Cum îl faci pe PFCistul elitist de oraș, PMPistul care a trecut la noul partid cu întreaga organizație, PDListul frustrat și fostul PMPist de la periferie să meargă în aceeași coloană.

Soluția naturală acestor partide de proveniență carismatică este ca un partid și un lider să se ridice în ochii opiniei publice și să își stranguleze lent concurența. Un asemenea lider nu se decide în negocieri, căci decizia ar re-deschide diverse răni care dor. El se impune singur și își coboară concurența undeva la 2% înainte ca aceasta să se predea. (3% este un prag la care se pare că partidele CPpB încă mai găsesc energie să nu dispară). Un nou Băsescu, dacă doriți. Doar că Băsescu-din-2004 a adus un minim necesar de procente suplimentare peste o strategie corectă orienată spre câștig. Un nou Băsescu în 2014 nu va putea decât să încheie perioada de doliu și damage-control. More…