Predicțiile anului 2014 la control Răspunde

10828149_754162658005649_5050108525921519593_o

Privind problema sub un aspect mai degrabă calitativ, observ că am putut prevedea apropierea PNL de PPE dar nu și apariția nPNL. Am putut prevedea necesitatea lui Klaus Iohannis și lipsa din competiție a lui Sorin Oprescu, dar am supraestimat rezistența la candidatură a lui Victor Ponta.

Dacă mă uit și la predicții din alte articole, observ că nu am putut prevedea valul de prezență la vot care l-a adus pe Klaus Iohannis la Cotroceni (o eroare comună, din nefericire). În schimb, am luat mai în serios decât restul lumii posibilitatea lui Călin Popescu Tăriceanu de a construi un partid cu o minimă viabilitate.

Per total, mi se pare că am ieșit mai bine decât „piața”, deși, între noi fie vorba, piața nu este teribil de dezvoltată. Dar am ieșit puțin mai slab decât în 2012-2013; cum ziceam într-un articol mai vechi, 2014 este un an în care politicienii au avut idei. More…

The new rise (and fall) of populism in Romania. Dan Diaconescu People’s Party and discourse theory Răspunde

Populism
Discourse theory goes beyond simply studying historical events and focuses on the context as well, on the discourses shaping a society. A dominant discourse tries to create a chain of equivalence by linking floating signifiers with a positive value (e.g. “freedom”, “justice”, “fairness”). This chain of equivalence then opposes, takes distance from, and even demonizes other such chains enshrining contrasting ideas (e.g. “oppression”, “injustice”, “unfairness”). Some of these seemingly “empty” signifiers manage to stabilize themselves around the meanings of other signifiers, thus becoming nodal points of a certain discourse –the most important objects of that discourse.

PPDD fits the description of a populist party and, given the social, economic, and political context before and during the 2012 general elections in Romania, the party’s successful opportunism should not be surprising nor neglected. On the other hand, PPDD also proves right Chantal Mouffe and Ernesto Laclau’s hypothesis that, once getting into power, populist parties lose most of their political support. Up to this point, the party’s policies have not been harmful, but questions about the democratic deficit in Romania must be raised. Moreover, both the traditional political parties and the electorate should be more careful in the future, since PPDD proved that creating a (successful) populist party, from scratch, in Romania, is a relatively easy task. More…

Alegeri euro-parlamentare: Ce veți face dumneavoastră la Bruxelles stimați candidați? 3

26-04-07_Hemicycle_STG_2-2

În privința alegerilor naționale, sunt de obicei tolerant cu faptul că partidele nu publică programe. În definitv, fluxul de comunicare este continuu și cetățeanul are ocazia să se lămurească care sunt promisiunile formațiunilor politice. Lucrurile se schimbă în cazul alegerilor europene. Aici discutăm odată la patru ani și ar fi de dorit să știm și noi ce vor partidele de la și în Europa.

Ni se spune obsesiv să ne uităm cine sunt cei care ne cer votul. Eu vă propun să vă uitați în primul rând la ce spun că vor face. Apoi, încercați să vă dați seama ce au de gând cu adevărat să facă. Apoi aplicați un filtru de plauzibilitate. Și abia apoi, și numai peste cei rămași, merită să ne uităm la CVuri.

Căci un candidat care nu are de gând să facă nimic, sau are de gând să facă lucruri care nu se pot face, degeaba este el cine este și are CVul pe care îl are. Haideți să îi votăm pe cei ce fac ceva, nu pe cei ce sunt cineva. Întru această idee, aștept noi mesaje și programe dinspre partide. More…

Predicțiile pentru 2014 la control 3

2014

Și acuma să facem o numărătoare. Pentru fiecare predicție împlinită (sau despre care este evident că se va îndeplini) mi-am dat +1. Pentru fiecare predicție neîndeplinită sau pentru care este evident că nu se va îndeplini -1. Pentru fiecare predicție „în grafic” dar despre care nu a devenit evident că se va îndeplini +0,5. Simetric -0,5. Plus câteva nuanțe intermediare, pentru că nu m-am putut abține.

Numărul de itemi este 23 (ținând cont că unele predicții sunt duble). Dar pe vreo patru fire nu s-a întâmplat nimic în nici o direcție, deci să zicem că la ora aceasta putem evalua 19.

Rezultatul? More…

Clivaj în zona dreptei (I): societatea politică 5

Base & Tariceanu

Am scris de mai multe ori că un scop principal al USL, codificat în ADN-ul organizațional mai mult chiar decât în declarații publice, este anihilarea PDL și a lui Traian Băsescu. Sau cel puțin marginalizarea lor și împingerea într-o zonă în care să fie asimilați partidelor radicale, anti-sistem și extremiste. Mă grăbesc să spun că fraza dinainte nu este o judecată normativă. Prin „asimilați partidelor radicale” vreau doar să descriu o situație în care un grup de oameni aflați într-o minoritate adâncă își propun să producă transformări majore la nivelul societății.
Cât de „adâncă” trebuie să fie, însă, minoritatea ca săfie marginalizată? Experiența sugerează că, dacă toate partidele marginale au un scor însumat de aproximativ 15% (poate chiar mai mult), ele nu vor constitui o problemă majoră pentru societate sau pentru partidele „mainstream”. După această definiție, proiectul USL a eșuat. PDL are înspre 20%, PFC/PMP ~5%, PPDD ~6%, PRM ~3%. În total, din trei români care votează, unul merge către aceste partide.

În această configurație este important să înțelegem rolul PDL. După victoria lui Vasile Blaga există trei evenimente importante pentru partid. Primul este dat de scena perdeluței, care înseamnă separarea de Traian Băsescu. Al doilea moment este dat de rezistența și chiar prosperitatea PDL sub Vasile Blaga. Văduvit de sprijinul „ultra-reformiștilor” și „ultra-anti-corupților” din PFC/PMP, partidul nu numai că a supraviețuit, dar chiar a crescut în sondaje. Al treilea eveniment, doar parțial consolidat, este discursul de „pace” al d-lui Predoiu. Nimeni, indiferent de opinia despre președintele în funcție, nu îi nu neagă acestuia caracterul conflictual. Promovând pacea, domnul Predoiu arată nu doar că este diferit de Traian Băsescu ci și în ce fel. More…

Predicții pentru 2014 5

531112_437673679640825_1932716138_n

Președintele ales al României se va încadra în una din două tipologii. Fie va fi un „Om de Stat” care a mai reprezentat România în calitate oficială înainte să candideze, fie va fi lider de alianță, unde alianță nu înseamnă întoarcerea acasă a experimentelor eșuate ci o alianță între minim două electorate distincte. Cele două tipologii se pot suprapune. O discuție despre numele posibile găsiți aici și aici. O explicație puțin mai abstractă voi publica în numărul viitor al Foreign Policy România.

Sorin Oprescu nu va candida la președinție, sau, cel puțin, nu la modul serios (= cu o organizație eficientă în spate).

PDL va avea candidat propriu la președinție și acest candidat va lua (mult) mai multe voturi decât un eventual candidat PMP/PFC. More…

Noul electorat al PDL (sau cum PDL este noul PPDD) 9

(1) Noii simpatizanți PDL consacră pentru moment dominația aripii Blaga. Pe de o parte, liderii locali au motive să fie recunoscători pentru un influx de votanți care îi fac să privească rundele următoare de alegeri cu mai puțin pesimism. Pe de altă parte, alegătorii PPDD, atrași de organizația cea mai puternică (vot rațional) nu o vor urma pe Elena Udrea într-o eventuală aventură în afara partidului; astfel potențialul său de șantaj și negociere scade corespunzător. Una peste alta, vedem întărirea aripii Blaga și în alegerile interne care îl favorizează net pe domnul Predoiu.

(2) Apoi, aceiași votanți fac în interesul PDL să evite orice alianță în care nu este partenerul net dominant. În momentul în care PDL ar înceta să fie cel mai puternic brand organizațional al opoziției, acești alegători s-ar putea reorienta către noua stea de pe firmament. More…

New kids on the polls 8

Clipboard01

Mirel Palada, extrapolând date din sondajele CCSB şi Sociopol, estimează că aproape un milion de români s-au întors în ţara în ultimele 12 luni. Dacă estimăm o prezenţă a acestora la vot în linie cu alegeri anterioare rezultă cam 450 000 de alegători noi şi apetisanţi. Dacă ne gândim că sunt oameni care nu au mai votat de multi, pare rezonabil să estimăm 550 000 în plus la europarlamentare (pseudo-first-time-voters), tot cam atât la prezidenţiale (pe Constituţia actuală! şi presupunând alegeri cu miză), dar 450 000 la parlamentarele naţionale. Să estimăm, aşa, grosier, o jumătate de milion de noi alegători. Plus alţii care poate se vor întoarce de acum încolo.

Nu ştim multe despre ei, dar ceea ce ştim este consistent. Pe de o parte, din alegerile lor de viaţă putem deduce că sunt dispuşi către alegeri radicale, fără să fie neapărat descurajaţi de riscurile implicate. Apoi, ştim că acei puţini dintre ei care au ajuns la vot au susţinut în mod constant formaţiuni mai mult sau mai puţin radicale: CDR, DA, PDL, PPDD.

More…

Noua agendă publică 16

Public-Opinion-Hands

Victoria clară şi popularitatea înaltă a USL au adus în dezbaterea publică câteva întrebări legitime. În primul rând, câtă vreme poate susţine USL această popularitate. Apoi, de unde va începe eroziunea guvernamentală. Pentru a răspunde la aceste întrebări este nevoie să ne uităm mai întâi la modul cum arată agenda publicului. Nu neapărat agenda publică a mass-media ci temerile şi preocupările cetăţenilor. Voi folosi pentru acest scop, pe lângă date din Eurobarometru, sondaje Avangarde şi INSCOP, două institute relativ generoase cu informaţia şi având aparent clienţi de orientări politice diferite.Sondajele pot fi consultate în proiectul Sondaje Publice al Context Politic, sau pe siturile producătorilor.

Mi se pare rezonabil să spunem că, dincolo de o erodare „normală”, USL poate suferi o erodare accentuată dacă situaţia personală a alegătorilor se înrăutăţeşte şi aceştia percep Guvernul ca o entitate distantă şi indiferentă. Toate celelalte proiecte de imagine ale USL nu aduc neapărat multe satisfacţii directe alegătorilor ci mai degrabă construiesc o aură de competenţă: „Ponta e băiat bun. Uite, a făcut […] şi […]. Sigur se ocupă şi de noi”. Dacă însă politicile economice sau sociale ale guvernului vor fi percepute ca un eşec, nu pare să existe deocamdată o metodă de a compensa.

Voturile pierdute de USL, dacă trendurile actuale s-ar menţine neschimbate, ar putea să meargă masiv spre nehotărâţi sau anti-sistem (non PPDD) şi mai puţin spre Opoziţia parlamentară. Probabil însă că realitatea va obliga la schimbări de atitudine şi discurs. Există, cred, trei factori care vor influenţa migraţia sau retenţia voturilor. More…

USL: uniune politică sau mare coaliție? 1

07_USL_29_VS_25c9a15c03

Să începem prin a ne aminti ce ține USL împreună. Inițial (1) a fost o coaliție electorală întărită cu ideea de a prezenta un front unit în fața tendințelor președintelui de a numi un prim ministru după bunul plac. În acest sens a fost un succes desăvârșit. Am argumentat într-un articol anterior că USL a evitat/compensat pierderea de alegători spre nou-apărutul PPDD, a evitat/compensat penalizarea pe care electoratul o aplică coalițiilor pur electorale („împotriva naturii”) și a primit o frumoasă primă electorală, conform legii. Prim ministru este, după cum știm, Victor Ponta. Însă victoria nu înseamnă tărie. Atingerea scopurilor unei alianțe poate să fie un bun motiv de încetare a ei.

(2) Apoi, există o fuziune parțială a celor două electorate. Aici datele la care am acces sunt mai degrabă limitate, dar știm că această fuziune, sau, dacă vreți, identitate comună există. Atâta vreme cât cele două electorate nu sunt clar separate este greu și costisitor pentru oricare partid să apară ca fiind cel ce rupe Uniunea.

(3) Apoi, există guvernarea. PNL nu poate guverna fără PSD. Dincolo de anumite scenarii ușor „wishful thinking” o moțiune de cenzură care să răstoarne un PSD cu aproape 40% în Parlament este greu de imaginat. PSD poate să guverneze fără PNL, dar nu așa cum pare proiectat actualul curs de guvernare. Măsurile de continuare a austerității și de regionalizare par să descrie o redistribuire a reurselor în rândul aleșilor locali și susținătorilor financiari ai partidului. Victor Ponta și Liviu Dragnea, cu concursul ezitant al PNL construiesc o arcă a lui Noe în care vor intra doar o parte a puternicilor zilei; restul își vor vedea accesul la resurse diminuat. Cu banii economisiți, Victor Ponta speră să treacă bugetul prin criză, menținând astfel integritatea puterii celor din Arcă. More…

Două filosofii de coabitare 2

În viziunea dlui Băsescu exprimată de curand coabitarea trebuie să ducă la reconciliere, mergând până la anularea opoziţiei dintre (sic) băsişti şi anti-băsişti, iliescieni şi anti-iliescieni. (sursa)

Înainte de a intra în analiza serioasă, nu pot să nu observam o consecinţă amuzantă. Aceia dintre „anti-băsişti” care ar accepta ramura de măslin devin noii şi adevăraţii „băsişti”, în timp ce vechii „băsişti”, dacă nu vor abolirea liniilor de demarcaţie, devin … anti-băsişti, deviaţionişti de dreapta şi spărgători de consens.

Reconcilierea înseamnă depăşirea raporturilor de putere între tabere. Colegul George propunea această cale hăt prin august 2012. Nu mi s-a părut fezabil nici atunci, dar din perspectiva preşedintelui ar fi meritat cu siguranţă să încerce. More…

Mituri politice: cât au câștigat PSD și PNL din crearea USL 7

image12

Există un argument care apare recurent pe Internet și care spune cam așa: în 2008 PSD+PNL+PC=55%; în 2012, PSD+PNL+PC=60%; deci marele beneficiu al USL, pe fond de austeritate promovată de guvernul Boc, este de 5%. În fapt cifrele sunt mai degrabă 57 și 59%, deci am avea un beneficiu de doar… 2%. Nimic mai greșit, USL aduce trei beneficii majore.

2. USL nu a pierdut procente din cauza incompatibilității electoratelor

Comparând alegerile între 2008 și 2012, comparăm cumva mere cu pere. Raționamentul de mai jos este și mai fragil, pentru că pornește de la alegerile prezidențiale. Între turul unu și turul doi Mircea Geoană a câștigat aproximativ le fel de mult ca și suma voturilor din turul unu primite de el și de Crin Antonescu. Traian Băsescu, însă, a crescut de la ~30% la peste 50%. În mod normal Mircea Geoană ar fi putut să spere, pe lângă cea mai mare parte a voturilor d-lui Antonescu, la o parte consistentă din voturile nehotărâților. Pe care nu a primit-o.

3. USL a beneficiat de o primă electorală de aproximativ 10%.

Aici calculul este simplu: 69.3 – 59.3 = 10% More…