Rude awakening: Victoria PSD 1

147174_1

Ultimele alegeri au mai subliniat un lucru: „elita progresistă” nu știe să piardă. După fiecare înfrângere are un puseu de furie și se retrage în turnul de fildeș.

Un alt lucru care a reieșit din alegerile din 11 decembrie este că etichetele nu își mai au locul. PSD a fost votat și la orașe, și de oameni educați, și de tineri. Electoratul nu se mai împarte între vechi și nou, între comuniști și democrați, între „tineri frumoși” și „bătrâni furioși”. Probabil a fost și un vot de moment, având de ales între un PNL haotic, un USR despre care nu se știa mare scofală și un PSD care de bine de rău tot ăla e. More…

Reclame

Revolta municipiilor sau cum a devenit PNL un partid rural 3

Screenshot_9Când am văzut primele estimări ale scorurilor politice la alegerile locale am simțit că ceva nu este în regulă cu procentele PNL. Partidul fusese umilit în capitală iar în marile orașe unde Boc sau Robu umiliseră pe alții… nu prea am avut prezență la vot. De ce, atunci un scor atât de onorabil. Răspunsul natural este că veniseră voturi din orașele (mai) mici și din sate. Dar asta merge în sens invers față de tot ce știm despre PNL. Între timp, BEC a făcut publică baza de date cu procesele verbale, ceea ce înseamnă că putem testa și afla. More…

PNL și elefantul legionar din încăpere Răspunde

tumblr_me2iedJKWK1rgchc8o1_500

Există un risc foarte de mare de a supralicita și a supranaliza această candidatură, iar astfel să nu fie înțeles contextul în care a apărut. Nominalizarea lui Marian Munteanu poate fi explicată prin două narațiuni: prima care vede în candidatura acestuia o manifestare periculoasă a etno-naționalismului, iar a doua care explică apariția acestei opțiiuni prin evoluțiile interne ale Partidului Național Liberal.

O a doua explicație pentru nominalizarea lui Marian Munteanu drept candidat liberal la primăria capitalei ține de dinamica internă a PNL. În ciuda unei victorii zdrobitoare împotriva PSD la alegerile prezidențiale din 2014 și a demisiei guvernului condus de Victor Ponta pe fondul incendiului de la clubul Colectiv în 2015, PNL nu a reușit să fructifice politic aceste evoluții. PNL a fost incapabil să articuleze un program politic care să se constituie o alternativă la guvernarea PSD sau să preia decisiv inițiativa politică. În spatele acestui eșec pot fi regăsite gestionarea proastă a fuziunii dintre PNL și PDL, leadership-ul slab al Alinei Gorghiu și al lui Vasile Blaga, precum și lipsa de viziune a conducerii partidului. More…

Și decăderea PNL era predictibilă Răspunde

Marian MUnteanu GPR
Ce urmează? PSD este ceva mai puțin afectat de lipsa de identitate decât PNL, dar nu se află nicidecum la adăpost. Așa că sugestia făcută în 2015 rămâne:

„Această criză nu se va rezolva prin mișcări și realinieri politice, pentru că nu provine din alinieri și mișcări. Sugerez cititorilor Civitas Politics să privească mai des spre (in)stabilitatea politicii actuale nu prin prisma rocadei partidelor ci prin prisma (in)capacității politicienilor actuali de a mai livra genul de acțiuni care i-au adus și menținut în prim-planul scenei politice centrale sau locale” More…

Marile partide se află într-o criză de identitate 2

2281885383_16f8a1c9c6_o
Proiectul de fundație al lui Victor Ponta a făcut vâlvă din motivele greșite. Dacă domnul Ponta pregătește terenul pentru un nou partid nu contează prea tare. Important este dacă nu cumva noua fundație se dorește think-tank cu orientare politică asumată și/sau guvern din umbră. pentru că, și prin efortul Politică fără Bariere, partid politic se poate face ușor. Identitatea politică, în schimb, este o raritate.

Până în 2012, partidele „clasice” au avut la îndemână o serie de teme majore care le-au definit identitatea. Din 2012, aceste teme sunt mai greu de găsit, iar partidele trebuie să vină cu propriile idei și să își construiască singure propria identitate. Ceea ce, se pare, este foarte greu.
More…

România: o poveste cu trei electorate 1

Falkland Islands. East Falkland Island. Sand beach. King penguins (Aptenodytes patagonicus).
PSD este urmașul (C)FSN care la rândul său este urmașul mixturii de stat și partid din perioada comunistă. Ori, statele moderne tind să trateze cetățenii în mod egal. Inclusiv dictaturile comuniste oprimă în mod (relativ!) egal. În același timp PSD este produsul primei mașini de vot din România. Ori, pentru antreprenorul electoral toate voturile sunt egale. Un vot = un vot = un vot. Am putea chiar glumi spunând că voturile viilor sunt egale cu ale morților. Astfel, PSD nu este, de regulă, îndreptat împotriva nimănui. Excepția principală de la această regulă este naționalismul maghiar (atât cel real cât și cel imaginat). Această excepție nu trebuie să ne surprindă. Deja în vremea național-comunismului maghiarii fuseseră marginalizați în sânul națiunii politice. Faptul că, după revoluție, UDMR a extras această minoritate din bazinul de voturi ce pot fi urmărite partidele românești nu a făcut decât să consolideze această marginalizare.

PNL este mai puțin deschis, dar ar fi greșit să considerăm că intoleranța este definitorie pentru toate aripile partidului. Dimpotrivă, CDR/PNL/PDL au atras între membri și susținători unii dintre cei mai aprigi propovăduitori ai valorilor occidentale și, implict, ai societății deschise. Dar există și o altă tradiție discursivă, care își are originile în frustrarea anilor ’90 când CDR părea limitată la marile arii urbane. Atunci a apărut imaginea alegătorului de dreapta similară cu a consumatorului de Norvea: „bărbatul la 30 de ani, frumos, deștept și cu bani”; și nevasta lui, desigur. Această imagine a fost întărită de modul în care Traian Băsescu a ales să abordeze problema salariilor și pensiilor în anul 2010. Imaginea statului gras cocoțat peste un „privatul” slab a devenit rapid imaginea hoardelor de asistați social care stau în spatele oamenilor vrednici și muncitori. More…

Sfârșitul suferințelor lui Victor Ponta 3

Ponta gandind

Dacă lăsăm momentan la o parte PNL, cine se opune premierului? Carismaticii (consumatorii de carismă) sunt în derivă de ceva vreme, în lipsa unor figuri care să le satisfacă nevoile psihologice. Spre exemplu susținătorii domnului Băsescu (unul din ultimele grupuri relativ agregate) vor fi prea ocupați în lunile ce urmează să explice diferențele ideologice dintre vechiul și noul ex-președinte. Evident, dl Iohannis ar putea să îi scoată pe carismatici din adăposturile lor reci, dar nu pare să aibă această intenție.

Primordialiștii statului de drept își văd visele cu ochii chiar în momentul în care credibilitatea lor intelectuală e lovită în plex. Cu Traian Băsescu în conflict cu CSM, Horia Georgescu cercetat, Monica Macovei amendată și diverși ziariști ai cauzei în diverse situații penibile este greu de crezut că cineva mai merge prea curând la ei spre îndrumare. More…

Marele Încasator și Marele Preot 3

25142C9500000578-2926611-Embrace_Kate_Bottley_a_priest_who_features_in_TV_s_Gogglebox_gre-m-46_1422276550726[1]
Ponta și Iohannis au, fiecare în felul său, un plan larg de acțiune. Nu același lucru se poate spune despre PNL. Ușor narcotizat de susținerea populară primită gratuit și neînțelegând destul de bine deruta din PSD noul partid este poate forța politică cea mai confuză de pe piață. Cu detronarea lui Tăriceanu au încercat o premieră chiar și în politica românească: să convingi pe cineva să trădeze fără să îi dai nimic. Faptul că unii liberali au luat în serios acest efort nu poate decât să ne sperie. De fapt nici vechiul PDL nici vechiul PNL nu par să știe ce au de făcut acuma că au devenit împreună un partid de prim rang. Zestrea de abilități de negociere acumulată în decenii de politică fie zace nefolosită fie este consumată în medierea conflictelor interne. Principala veste bună pentru PNL este că timpul pare să fie încă de partea lor. O vreme.
More…

Despre încredere, clasa politică și DNA 10

image-2012-03-17-11765640-56-siguranta-incredere-nu-uita-niciodata[1]

Să încep cu o afirmație care ar putea să vă mire. Tradițional încrederea măsurată în DNA a fost o cifră falsă sau, cel puțin, superficială. Încrederea în Raed Arafat (comparativ cu alte personalități) a fost mare și politicienii care au stat împotriva lui au plătit un preț. Încrederea în DNA a fost și ea mare (comparativ cu alte instituții) și politicienii care au criticat cel mai vocal DNA au avut rezultatele cele mai bune la urne. Iar televiziunile de știți care au criticat cel mai sistematic DNA au avut cele mai buna ratinguri.

Nu intrăm în cauzele acestei schizioidii care țin cel mai probabil de asimilarea DNA cu instituțiile de forță. Însă merită să discutăm faptul că această relație pare să/ poate să se schimbe. Asta pentru că, în timp ce DNA continuă să crească in încredere, vasta majoritate a politicienilor scad More…

Suprimarea votului diasporei Răspunde

IMAG0135

Guvernul avea la dispoziție o serie întreagă de măsuri prin care putea între cele două tururi de scrutin să îmbunătățească organizarea alegilor în diaspora: suplimentarea secțiilor de votare în țările unde s-a înregistrat un aflux mare de cetățeni români la urne, desființarea acelor secții de vot unde prezența a fost sub așteptări și redirecționarea resurselor spre zonele cu aflux mare de votanți, precum și organizarea în afara ambasadelor și a consulatelor a unor secții de vot cu ajutorul organizațiilor de români și a bunelor oficii a statelor gazdă. Ministerul Afacerilor Externe, organizatorul scrutinului în afara țării, de comun acord cu Biroul Electoral Central putea, atât în turul întâi cât și în turul al doilea, să prelungească programul de vot al secțiilor de votare din străinătate.

De ce au fost obstrucționați administrativ românii din diaspora la alegerile prezidențiale din 2014?

Răspunsul este brutal de simplu: deoarece la nivelul conducerii PSD, partidul aflat la guvernare și al cărui lider candida la funcția supremă în stat, s-a crezut că românii din afara granițelor votează „instinctiv” împotriva lor. Mai mult în spatele unei participări sporite a diasporei la alegeri PSD suspecta că s-a ascunde o fraudă electorală. După alegerile din 2009 PSD, dar și PNL, au lansat acuzații de fraudă în diaspora mai ales cu privire la modul cum s-a desfășurat votul la Ambasada României de la Paris. Alte acuzații de fraudă au vizat, la vremea respectivă, filialele Institutului Cultural Român. Niciuna dintre aceste acuzații de fraudă electorală nu a putut fi dovedită, însă credința că votul din diaspora din 2009 a persistat la nivelul PSD și mai apoi al USL. More…