Rude awakening: Victoria PSD 1

147174_1

Ultimele alegeri au mai subliniat un lucru: „elita progresistă” nu știe să piardă. După fiecare înfrângere are un puseu de furie și se retrage în turnul de fildeș.

Un alt lucru care a reieșit din alegerile din 11 decembrie este că etichetele nu își mai au locul. PSD a fost votat și la orașe, și de oameni educați, și de tineri. Electoratul nu se mai împarte între vechi și nou, între comuniști și democrați, între „tineri frumoși” și „bătrâni furioși”. Probabil a fost și un vot de moment, având de ales între un PNL haotic, un USR despre care nu se știa mare scofală și un PSD care de bine de rău tot ăla e. More…

Reclame

Iluminiști și obscurantiști 1

fae

Putem, ba nu, trebuie ca în această campanie să alegem claritatea. În primul rând în plan individual. Da, partidele ne pot forța să mâncăm rahat. Dar ține de demnitatea noastă ca niciodată – niciodată! – să nu spunem că este ciocolată.

Apoi în cercul de prieteni. Pe cât se poate, să nu spună nici ei că este ciocolată.

Apoi în relație cu partidele. Dacă cineva din partidul advers se dovedește a fi de partea rațiunii și a clarității, trebuie să îl lăudăm. Dacă cineva dintre „ai noștri” este de partea ceții, trebuie să criticăm ceața din el.

În aceste alegeri nu este vorba despre cine sunt ei, cât este vorba despre cine alegem să fim noi. More…

Și decăderea PNL era predictibilă Răspunde

Marian MUnteanu GPR
Ce urmează? PSD este ceva mai puțin afectat de lipsa de identitate decât PNL, dar nu se află nicidecum la adăpost. Așa că sugestia făcută în 2015 rămâne:

„Această criză nu se va rezolva prin mișcări și realinieri politice, pentru că nu provine din alinieri și mișcări. Sugerez cititorilor Civitas Politics să privească mai des spre (in)stabilitatea politicii actuale nu prin prisma rocadei partidelor ci prin prisma (in)capacității politicienilor actuali de a mai livra genul de acțiuni care i-au adus și menținut în prim-planul scenei politice centrale sau locale” More…

Marile partide se află într-o criză de identitate 2

2281885383_16f8a1c9c6_o
Proiectul de fundație al lui Victor Ponta a făcut vâlvă din motivele greșite. Dacă domnul Ponta pregătește terenul pentru un nou partid nu contează prea tare. Important este dacă nu cumva noua fundație se dorește think-tank cu orientare politică asumată și/sau guvern din umbră. pentru că, și prin efortul Politică fără Bariere, partid politic se poate face ușor. Identitatea politică, în schimb, este o raritate.

Până în 2012, partidele „clasice” au avut la îndemână o serie de teme majore care le-au definit identitatea. Din 2012, aceste teme sunt mai greu de găsit, iar partidele trebuie să vină cu propriile idei și să își construiască singure propria identitate. Ceea ce, se pare, este foarte greu.
More…

Sondaj: Provocările liberalizării creării noi de partide 1

Screenshot_1
Civitas ’99 a desfășurat în martie 2014 sub coordonarea colegului Cristian Andrei un sondaj de opinie care să testeze reacțiile populației la reformele propuse de Politică fără Bariere și/sau Comisia Comună. Găsiți rezultatele aici: Prezentare grafică, raport complet.

Așa cum era de așteptat, dată fiind complexitatea problemei și mediatizarea limitată, cetățenii nu au cunoscut în detaliu nici legea curentă nici propunerile de modificare. Totuși, ca o percepție generală sunt conștienți că este dificil să înființezi un partid sub legea veche (29% spun că este oarecum complicat, 39 % foarte complicat). De asemenea cetățenii nu au avut încredere în disponibilitatea Parlamentului de a simplifica procedurile (36% susțin că Parlamentul dorește să facă mai complicată înființarea unui nou partid iar 29% că nu există nici un interes).

Sondajul arată că există o cerere solidă de noi partide din partea societății. 38% susțin că este nevoie de partide noi (în linie cu sondaje realizate de alte organizații) în timp ce aproximativ 20% se arată interesați să participe la înființarea unui nou partid.

More…

Pentru o reformă mai largă a sistemului partidelor Răspunde

elef

Bun, să ne uităm la situația actuală. Cel puțin 1,5 milioane de alegători au venit la vot cu o voință politică care, în mod vădit, nu pare a fi fost definită de partidele politice. Se poate argumenta inclusiv faptul că, acești alegători rămânând orfani de reprezentare politică, avem o încălcare a dreptului la asociere; aici însă argumentația ar fi mai sensibilă.

Ergo, sistemul birocratic prin care partidelor li se cere să se nască gata capabile de a exprima voința a mase largi de cetățeni a eșuat. Merită aici să facem o comparație cu domeniul comercial. Dacă eu vreau să vând pește am nevoie să înființez o firmă care are ca obiect vânzarea de pește. Aceasta este o cerință care trebuie rezolvată cât mai repede și expeditiv. Ca să ies, însă, pe piață este nevoie de alt set de autorizații. Între înființarea firmei și ieșirea pe piață am, însă timp să mă pun la punct cu toate aspectele necesare operațiunii. More…

Prezidențializarea partidelor politice 3

1150352_10152101269892488_498925649_n

Actualul context electoral, nelipsit de dispute politice personale, anunță o campanie axată cu precădere asupra factorului emoțional, cu dezbateri ale căror tematici nu corespund unor nevoi sociale concrete. Așadar o campanie care exploatează iraționalul și care plasează într-o zonă periferică mediatizarea programelor sau a proiectelor politice atribuite fiecărui candidat în parte. De alt fel, o campanie care ne va aminti probabil despre alegerile prezidențiale precedente, când tema grupului de la GRIVCO (înfierat de președintele Traian Băsescu) a dominat discursul electoral într-un context al anului 2009 când criza economică impunea abordarea unor soluții privind combaterea recesiunii.

În prezent, lansarea suspiciunilor conform cărora printre actualii candidați s-ar afla un fost sau un actual ofițer acoperit al unui serviciu secret, așază de asemenea campania electorală în zona spectacolului politic. Substituirea discursului rațional (îndreptat către soluții argumentate și aplicate pe baza unui proiect politic) în raport cu discursul emoțional (axat asupra emoțiilor particulare), poate fi analizată nu doar dintr-o perspectivă culturală dar și din perspectiva organizării activității partizane și a fundamentării doctrinare. More…

De urmărit: campania lui Nicușor Dan 2

Să zicem că ați dori să studiați partidele, alianțele și mișcările politice din România. Partidele sunt de tip „catch-all”. Mecanismele de decizie sunt „discrete” până la limita conspirației. Datele statistice și sociologice pe care partidele și-ar baza decizia în mod rațional sunt – în spațiul public – rare, inconsistente și, uneori, dubioase. Economia pe timp de criză sau tranziție este greu de înțeles, așa că evaluarea politicilor economice poate fi dificilă Desigur există oameni și texte care depășesc aceste bariere. Dar de prea multe ori vedem aplicarea directă a unei scheme analitice de import. Sau ridicarea ideilor de „stânga” și „dreapta” la nivel de concepte fundamentale ale analizei politice. Sau comparații simpliste între canonul democratic/politically correct vs 1-2 analize de discurs. More…

Slogane vs. pancarte. Mecanismele votului democratic în Piaţa Universităţii 8

Piaţa Universităţii este, precum naţiunea într-o definiţie celebră, un referendum zilnic. În jurul acestuia există un alt referendum al organizaţiilor civice organizate şi manifestaţiilor din ţară şi diaspora […] În sfârşit există un referendum la nivelul populaţiei generale, poate imposibil de măsurat, dar care se manifestă în încurajări sau critici al adresa celor implicaţi activ More…

Necesitatea introducerii alegerilor primare semi-închise 1

Nu a existat în ultimul deceniu, ba chiar în ultimele două decenii, adică de la restaurarea unui regim democratic în România, o dezbatere asupra politicului mai la modă, în presă, în presupusele organizaţii acronimizate ale societăţii civile, în medii intelectuale şi chiar în unele manifestări marginale ale unor politicieni, decât aşa-numita reformă a clasei politice. Deşi s-a discutat atât de mult şi cu atât de puţin spor încât sintagma s-a devalorizat iremediabil, problema identificării unor mecanisme instituţionale care să ducă la ameliorarea selecţiei şi comportamentului politicienilor autohtoni este atât de importantă încât dezbaterea merită totuşi reluată şi menţinută în centrul agendei publice.

More…

Limitele cetăţeniei: cine trebuie să-şi exercite dreptul de vot 5

Climatul conflictual al alegerilor prezidenţiale din 2009, polarizarea politică a societăţii româneşti din ultimii ani şi rezultatul strâns al alegerilor au dus la punerea în cauza, în special din partea opoziţiei înfrânte, a dreptului de vot al românilor din străinătate. În cele ce urmează voi analiza argumentele ridicate împotriva dreptului românilor din străinătate de a vota si voi incerca să formulez câteva argumente în favoarea menţinerii acestui drept fundamental pentru acei români care se găsesc în afara graniţelor. Menţionez încă de la început faptul că scopul acestui articol nu este unul politic sau partizan, ci doar unul civic şi de factură profesională.

More…