Avertismentele lui Wess Mitchell Răspunde

Discursul de la București al lui Wess Mitchell, asistentul Secretarului de Stat al SUA, trebuie așezat în contextul mai larg al încercării de definire a unei strategii pentru Europa.

Mesajul de fond rămâne unul al „apărarii câștigurilor pe care le-a făcut Vestul, al apărării a tot ceea ce este reprezentativ pentru noi ca națiuni, alianțe sau civilizație politică”. Accentul cade pe consolidarea și întărirea frontierei geopolitice, a Flancului Estic. Totul pe fondul constientizării secvenței istorice în care ne aflăm – o epocă dominată de „competiția susținută între marile puteri”. Pregătirea Vestului pentru această misiune este percepută drept “misiunea centrală a politicii externe a SUA de astăzi”. More…

Reclame

Dosarul nord-coreean și soarta alianțelor SUA Răspunde


Existența arsenalului nuclear nord-coreean reprezintă o variabilă menită să-l forțeze pe președintele american să se gândească de două ori la prețul pe care este dispus să-l plătească pentru apărarea aliaților.

În general, este puțin plauzibil ca o dinastie politică, rațională în felul ei, preocupată în mod fundamental de supraviețuire, să renunțe la arsenalul care-i garantează existența fără că SUA să demonstreze că sunt dispuse la concesii la fel de revoluționare. Cu atât mai puțin după ce memoria instituțională a regimului a văzut ce se întâmplă cu cele care nu au această garanție ultimă, precum Gaddafi sau Hussein. More…

Rusia și China – marile pericole pentru strategia militară a SUA Răspunde

Consolidarea alianțelor, apărarea ordinii postbelice, contrabalansarea puterilor revizioniste, dar și asigurarea unei letalități de secol XXI sunt printre cele mai importante priorități ale Pentagonului generalului Mattis.

Locul central în geografia amenințărilor îl ocupă revizionismul regional practicat de China și Rusia prin campaniile lor subversive, sub pragul agresiunilor clasice, la intersecția dintre civil și militar. Obiectivul lor nu este altul decât limitarea suveranității regiunilor din imediata lor apropiere, fie urmărind instituirea unei hegemonii indo-pacifice în cazul Chinei, fie transformarea aranjamentelor de securitate din Europa de o așa manieră, încât să reflecte interesele sale în cazul Rusiei. More…

Rex Tillerson și consolidarea alianței cu Europa Răspunde

Suntem preocupați de iliberalismul din interiorul UE, dar uităm uneori de proiectul marilor puteri iliberale (Rusia şi China) care vor să-și croiască propria ordine, propria sfera de influență după chipul și asemănarea lor.

Sunt tot mai multe voci care nu se sfiesc să articuleze urgența momentului. De exem­plu, senatorul John McCain, aflat la 81 de ani, măcinat de cancer, nu are timp de pierdut cu lucruri or­di­nare. Este mai degrabă in­teresat de proiecțiile tes­ta­mentare. Astfel, în tra­di­ți­onalul număr dedicat ten­dințelor anului viitor, pu­blicat de The Economist, el vorbește despre im­pe­ra­ti­vul apărării ordinii liberale, o lume coagulată pe o altă fundație decât pasiunile et­no-naționaliste, sferele de influență sau excesele politicii de putere More…

Bătălia pentru statul de drept în Europa Centrală Răspunde

Modelul democrației iliberale ia avânt în Mitteleuropa. După Ungaria, este rândul Poloniei să intre în colimatorul UE pentru atacurile asupra statului de drept. Și la București modelul are prozeliți la cel mai înalt nivel.

De fapt, astăzi, „Vladimir Putin este cel mai important învățător autoritar pentru regiune. Centralizarea puterii, tratamentul ONG-urilor, controlul și cumpărarea presei, atacurile împotriva universităților – toate urmează un model rusesc“, ne-a spus Péter Krekó, director al institutului Political Capital din Budapesta. În același timp, „revoluția“ nu este doar una instituțională, ci se forțează un transplant de mentalitate. Este rescrisă istoria, reabilitat horthismul, se minimizează culpabilitatea maghiară în crimele din cel De-al Doilea Război Mondial. More…

Ucraina post-Maidan: un reboot, nu o renastere Răspunde

Kievul are ceva din aerul Europei Centrale. Din spiritul și entuziasmul societății civile. Economic, se află la stadiul Cehiei sau Poloniei de acum 20 de ani. Însă, politic, Ucraina nu pare să fie atât de diferită de cum Robert Kaplan descria Moldova:

„Rușii iubesc sistemele cenușii, slabe, fie ele democratice sau autocratice, unde este ușor pentru ei să mituiască parlamentari, în timp ce o mână de oligarhi controlează economia.”
More…

Rusia ca putere insurgentă Răspunde

Cu un an înainte de anexarea Crimeei, șe­ful Statului Major al Armatei Ruse, ge­ne­ralul Valeri Gherasimov, prezenta într-un celebru discurs percepția Moscovei asupra războiului hibrid.

El vorbea atunci despre nuanțe care astăzi ne sunt mult mai familiare pe fondul incursiunilor subversive ale Rusiei într-o serie de episoade care țin de bucătăria internă a Occidentului – interferența în alegerile americane sau tentativele mai recente de influențare a alegrrilor germane sau a referendumului din Catalonia. „În secolul XXI vedem o tendință către estomparea granițelor dintre război și pace. Războaiele nu mai sunt de mult declarate“, spunea el atunci. Mai mult, Gherasimov puncta faptul că, în noul ecosistem societal, „regulile războiului s-au schimbat“, astfel că mijloacele preponderent nonmilitare, pârghiile esențial politice, economice, informaționale „depășesc puterea armelor“ în capacitatea lor de a atinge obiective strategice. Dar poate nuanța cea mai interesantă ținea de faptul că toate aceste instrumente noncinetice erau aplicate în strânsă coordonare cu ceea ce Gherasimov numea „potențialul de protest al populației“. More…

Suveranism și nativism la ONU Răspunde

Dar, pen­tru un președinte preo­cu­pat de apărarea suver­a­ni­tății, rămâne suspect de tă­cut asupra unui aspect che­ie: interferența rusă în ale­gerile de anul trecut, rea­li­tate asumată de Congres și considerată drept un atac asupra democrației americane.

Citită atent, filozofia articulată de Donald Trump la ONU îl plasează mai aproape de proiectele Rusiei și Chinei. More…

Prioritățile înlocuitorului Victoriei Nuland în Administrația Trump Răspunde

Conservarea pluralismului geopolitic, a independenței strategice și a identității atlantiste a spațiului dintre Germania și Rusia sunt esențiale pentru SUA.

Nominalizarea lui Wess Mitchell pentru po­ziția de cel mai important diplomat ame­ri­can în relația cu Europa (deținută până anul trecut de Victoria Nuland) a fost pri­mită cu entuziasm în presa de la București. Din pos­tura de președinte al CEPA, singurului think-tank din Washington dedicat full time Europei Centrale și de Est, Mitchell a fost un sus­ținător constant al con­so­li­dării statului de drept și al instituțiilor care luptă îm­po­triva corupției. Vede Flan­cul Estic ca un veritabil „câmp de luptă“, Rusia ca o amenințare fundamentală și avertizează asupra ris­cu­rilor utilizării „corupției“ ca armă. Dar un­de se situează Mitchell în dezbaterea pri­vind paradigmele concurente care ar tre­bui să fundamenteze politica externă ame­ricană de astăzi? More…

Avem o armată subfinanțată de mulți ani, cu o strategie de transformare eșuată 1

Prima întâlnire Trump–Putin nu a fost una bilaterală, oficială, cu subiecte negociate. Din această cauză, întâlnirea dintre cei doi președinţi nu a avut și o suită diplomatică cu ambasadori, consilieri și înalți responsabili din ambele guverne. În mod normal, la o întâlnire în marja unei reuniuni G20 nu vom avea niciodată referiri și concluzii/decizii pe subiecte precum drepturile omului, principiile democrației, Crimeea sau altele. Pe termen scurt, cred că sunt șanse mici ca să se organizeze o întâlnire bilaterală oficială americano-rusă în care să fie discutate sau să se convină ceva pe dosarele importante.

Sigur, în ansamblul său, administrația americană a oferit pretexte foarte bune pentru a împinge Europa în direcția autonomizării strategice. Însă despre acest obiectiv se vorbește din 2012. În documentele oficiale europene se vorbește de autonomia strategică de multă vreme. Chiar și britanicii au susținut-o. Ideea a fost întărită anul trecut prin lansarea Strategiei Globale a UE și acum este în proces de implementare. Cumva se revine la o școală de gândire din Europa Veche, potrivit căreia Europa trebuie să-și asume un rol global. În contrast, NATO nu-și asumă un rol global. Dezbaterea a fost blocată în Alianță înainte de 2010. More…

Fuga lui Donald Trump de Articolul 5 Răspunde

Simbolurile contează în relațiile internaționale. Sunt exact ceea ce pescuiesc „prădătorii“ din ape tulburi. Militarii înțeleg foarte bine acest lucru. În urmă cu câteva luni, amiralul Harris, șeful unuia dintre marile comandamente re­gionale americane (cel din Pacific), spunea că descurajarea este o ecuație compusă din câ­te­va variabile – „capabilități înmulţit cu de­ter­minare înmulţit cu mesaj“ – care, proiectate la unison, afec­tează percepția publicului țintă. „Dacă una dintre aces­tea este zero, atunci nu ai ni­cio descurajare“, spune Har­ris. Ultimele componente sunt în mod direct afectate prin ne­asumarea Articolului 5. Oa­re ce mesaj și ce determinare a proiectat Trump săptămâna trecută?

Pentru cancelarul german pare că rup­tura de anglo-sferă ar fi devenit un fapt împlinit. Este o muzică parcă special pregătită pentru proas­pătul locatar de la Palatul Elysée. În definitiv, este exact pledoaria de campanie a lui Ma­cron, care, în paginile Financial Times, vorbea despre emanciparea Europei de sub tutela americană… More…

Șahul dintre Washington și Phenian via Beijing Răspunde

Trump pare decis să convingă Beijingul că se află pe punctul de a ataca Coreea de Nord pentru a-i determina pe chinezi să îl preseze pe Kim Jong-un. Convocarea Congresului la Casa Albă este parte din aceeași coregrafie.

Raționamentul care a caracterizat mai toate administrațiile americane din ultimii 17 ani a fost acela că Beijingul este, deopotrivă, soluție, dar și parte a problemei. În această ecuație, regimul nord-coreean este perceput ca un proxy al Beijingului. Pe acest fond, aparenta schimbare la față a președintelui Trump care, după ce în primele săptămâni nu mai contenea cu atacurile la adresa Chinei, amenințând-o cu pers­pectiva războiului comercial, acum nu se mai oprește din laudele la adresa lui Xi Jinping. Miza redevine schimbarea comportamentului Beijingului, cel care este, în cele din urmă, responsabil de diluarea sancțiunilor impuse sub egida ONU, dar și pentru 85% din comerțul exterior al Phe­nianului. More…