Cine a câștigat și cine a pierdut de pe urma protestelor împotriva Ordonanței 13? Răspunde

16683971_10210602239003721_9104330983521246049_n

„Saga” OUG 13/2017 umează un scenariu clasic: este vorba de o lovitură în forță aplicată puterii judecătorești după o formulă deja testată. Corespondenții istorici ai Ordonanței 13 sunt suspendarea președintelui Traian Băsescu din 2012 dar, mai ales, celebra Ordonanță 55/2014, care în disprețul legii, a permis pentru o perioadă scurtă de timp „migrația politică” a primarilor.

Asaltul asupra puterii judecătorești va continua în următoare perioadă de timp cu inițiative similare, pregătite de mul timp: o lege a grațierii (poate chiar și amnistiei), de data asta adoptată în Parlament și deja „faimoasa” lege a răspunderii judecătorești. More…

O notă despre legitimitate Răspunde

Într-o democrație deciziile se iau cu majoritate de voturi, însă majoritatea nu poate să limiteze drepturile opoziției. De asemenea, majoritatea nu poate acționa ignorând legile și normele de funcționare ale democrației. Legitimitatea este conferită de voința cetățenilor prin intermediul mecanismelor și procedurilor statului de drept. A acționa împotriva acestor mecanisme, premeditat și cu rea voință, pune orice guvern, grup de cetățeni sau organizație politică în afară normelor democratice.

Scopul ordonanței privind modificarea codului penal nu este acela de a remedia sau de a pune în acord niște decizii ale Curții Constituționale cu textul de lege, ci de a schimba radical atât sensul deciziei, cât și al legii, pentru a favoriza un anumit grup. Practic, prin această ordonanță, se legalizează delapidarea din fondurile publice și abuzurile, până la un anumit prag stabilit arbitrar. Este un atac direct contra supremației legii și a egalității în fața legii. Este un cec în alb dat hoților. More…

Pe marginea prăpastiei 1

16487700_1125817890875083_8034354404433673315_o

Peste 300.000 de români au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva asaltului declanșat de PSD contra statului de drept. Mai mult de 150.000 de cetățeni au protestat numai la București. Acestea sunt cele mai mari proteste ca participare și amploare din România din anii 90 încoace. 35.000 la Cluj, 20.000 la Timișoara, 20.000 la Sibiu, 10.000 la Iași, 8.000 la Brașov, 6.000 la Bacău, 5.000 la Constanța, 3.000 la Craiova, 3.000 la Galați.

Cifrele de mai sus sunt revelatoare pentru valul de indignare care a cuprins România în urma acțiunilor PSD și a cabinetului Grindeanu. Și mai revelator este faptul că aceste proteste s-au petrecut miercurea, la mijlocul săptămânii și iarna. Iar participarea a fost diversă și reprezentativă, de la studenți până la părinți cu copii în brațe și pensionari. More…

Liviu Dragnea și tehnica loviturii de stat 1

50388468-h

Ordonanța privind Codul Penal și Codul de procedură penală adoptată pe furiș, în toiul nopții de cabinetul Grindeanu echivalează cu o lovitură de stat dată pe cale administrativă. Nu avem de ce să ne ascundem după degete – puterea executivă s-a folosit în mod abuziv de prevederile legii pentru a da o lovitură în forță puterii judecătorești prin golirea de conținut a infracțiunilor de abuz în serviciu, a neglijenței în serviciu și a conflictului de interese.

Scopul acestei acțiuni este unul profund ilegitim și vizează fragilizarii statului de drept, în favoarea unui grup anume. Ordonanța pune capăt anchetelor și proceselor în care sunt implicați anumiți lideri din PSD, și crucial îl salvează de închisoare pe Liviu Dragnea. Mai grav decât atât sunt efectele acesteia pe viitor – practic deschide posibilitatea prăduirii pe scară largă a bugetului de stat, a bugetelor locale și a fondurilor europene. More…

Generalul Mattis, un anti-Trump la Pentagon Răspunde

gettyimages-109691684

Un veteran al operațiunilor desfășurate în epicentrul insurgenței post-Saddam din Fallujah și al Afganistanului, Jim Mattis s-a ciocnit deseori cu Administrația Obama pe chestiunea Iranului. Pentru Trump este cel mai apropiat de arhetipul Patton.

Nominalizarea generalului în retragere Jim Mat­tis, zis „Câinele Turbat“, pentru șefia Pen­tagonului, o poziție deținută tradițional de un civil, este atipică pentru regimul politic din SUA. Mai există un singur ast­fel de precedent, cel al ge­ne­ralului Marshall, la începutul războiului din Coreea. Mattis are nevoie de o dispensă din partea Congresului și foarte probabil că o va obține. Și as­ta pentru că trăim în vremuri cu un președinte atipic. Din­colo de simbolismul imediat al nominalizării – „experiență de război pentru o țară aflată în război“ –, Mattis la Pentagon reprezintă o potențială veste bună pentru lumea din afară. Este foarte importantă astfel memoria ins­ti­tu­țională pe care „Câinele Turbat“ o aduce în Ad­ministrația Trump. More…

Fiscalitate, egalitate și România săracă 7

Personal, nu am avut niciodată probleme filosofice cu ideea de impozitare progresivă. Nu neapărat pentru justiție socială, ci pentru buna funcționare a unui stat: pentru a funcționa bine, statul are nevoie de bani, iar 100 de lei din venitul cuiva bogat înseamnă mult mai puțin decât 100 de lei din venitul cuiva sărac.

România este pur și simplu o țară extrem de săracă, unde probabil că o grămadă de beneficii și venituri sunt nefiscalizate. Rezolvarea acestor venituri nefiscalizate (și deci netaxate) ar putea aduce semnificativ mai mulți bani la buget decât creșterea impozitelor pe venitul existent pentru cei care câștigă peste 3.000 de RON pe lună. More…

Rude awakening: Victoria PSD 1

147174_1

Ultimele alegeri au mai subliniat un lucru: „elita progresistă” nu știe să piardă. După fiecare înfrângere are un puseu de furie și se retrage în turnul de fildeș.

Un alt lucru care a reieșit din alegerile din 11 decembrie este că etichetele nu își mai au locul. PSD a fost votat și la orașe, și de oameni educați, și de tineri. Electoratul nu se mai împarte între vechi și nou, între comuniști și democrați, între „tineri frumoși” și „bătrâni furioși”. Probabil a fost și un vot de moment, având de ales între un PNL haotic, un USR despre care nu se știa mare scofală și un PSD care de bine de rău tot ăla e. More…

Iluminiști și obscurantiști Răspunde

fae

Putem, ba nu, trebuie ca în această campanie să alegem claritatea. În primul rând în plan individual. Da, partidele ne pot forța să mâncăm rahat. Dar ține de demnitatea noastă ca niciodată – niciodată! – să nu spunem că este ciocolată.

Apoi în cercul de prieteni. Pe cât se poate, să nu spună nici ei că este ciocolată.

Apoi în relație cu partidele. Dacă cineva din partidul advers se dovedește a fi de partea rațiunii și a clarității, trebuie să îl lăudăm. Dacă cineva dintre „ai noștri” este de partea ceții, trebuie să criticăm ceața din el.

În aceste alegeri nu este vorba despre cine sunt ei, cât este vorba despre cine alegem să fim noi. More…

De ce sunt liberal, de ce sunt cosmopolit 2

chain_expressing_freedomConservatorismul care îmi place mie este, în secolul 21, mai degrabă liberal. Pentru că libertatea (inclusiv libertatea unei colectivități de a pune resurse în comun) a devenit parte integrantă a vieții noastre. Conservatorul român nu adaugă la libertăți ci mai taie din acestea, mai ales din cele de care, oricum, nu are nevoie. Fiindcă acest filon conservator a început să circule mai mult decât înainte, am simțit nevoia să scriu textul de mai jos. Așadar …
More…

Divizarea de facto a flancului estic Răspunde

1x-1

Summit-ul de la Varșovia a conturat o nouă realitate: Nordul și Sudul Flancului Estic se află în ligi diferite de solidaritate.

Cât despre inițiativa care a ocupat tot timpul Bucureștiului, aceea a consolidării cadrului na­val la Marea Neagră, aflăm că, de fapt, „încă nu există o poziție comună a aliaților“. În conferința de presă dedicată unui tur de orizont al celor mai importante decizii ale summit-ului, președintele Iohannis a precizat că Alianța a aprobat o evaluare politico-militară „a situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre şi a implicaţiilor sale pentru NATO“. În­să, pe fond, orice decizie cu privire la opțiunile de consolidare a prezenței maritime și ae­ri­ene sunt rostogolite până la ministeriala din octombrie, când Bucureștiul speră să-i aducă pe aliați pe aceeași lungime de undă a unui „concept operațional care să facă Marea Neagră mai sigură“. More…

Ambasadorul și barbarii Răspunde

13331121_10153771052538022_452490684015334255_n

Trendul naționalist din România, din păcate, se va intensifica în următoare perioadă de timp, pe măsura apropierii aniversării a 100 de ani de la Marea Unirea și pe fondul problemelor structurale ale societății românești, aliniindu-se unei tendințe europene mai largi. Populismul și demagogia elitei politice românești va contribui la această exacerbare a naționalismului, care riscă să depășească agitația zgomotoasă pe tema pericolului crizei migranților sau a cantității de produse autohtone de pe rafturile hypermarketurilor.

În acest context politica externă a României riscă să se decredibilizeze, mai ales pe fondul revizionismului rusesc din regiune. Avertismentul lui James Pettit trebuie înțeles în sensul schimbării cursului politicii externe românești în ceea ce privește Chișinăul, spre proiecte de substanță și realiste, și nu crearea de iluzii populiste. Dacă Bucureștiul nu reușește să țină sub control această „manie” a unirii cu R. Moldova, va deveni o piatră de moară pentru aliații săi occidentali în raporturile cu Moscova. More…

Stânga (și dreapta) lui Grațian 9

Screenshot_5

Când vreau să îl stresez pe Grațian Mihăilescu îi spun că este un stângist reprimat. Probabil că nu sunt singurul, căci omul a simțit nevoia să explice, pe larg, de ce stânga și dreapta sunt concepte depășite. Are dreptate? Da și nu.
(…)
Stânga și dreapta nu sunt definibile în mod clasic (gen proxim + diferență specifică). Ele țin, mai degrabă, de asemănări de familie.

Astfel, luând lucrurile la propriu, stânga și dreapta nu sunt depășite pentru că nu prea există într-un mod riguros. Dar, în ultimele decenii, termenii sunt chiar mai vagi decât altădată. Merită, deci, să ne uităm peste argumentele sale. More…