Rusia și China – marile pericole pentru strategia militară a SUA Răspunde

Consolidarea alianțelor, apărarea ordinii postbelice, contrabalansarea puterilor revizioniste, dar și asigurarea unei letalități de secol XXI sunt printre cele mai importante priorități ale Pentagonului generalului Mattis.

Locul central în geografia amenințărilor îl ocupă revizionismul regional practicat de China și Rusia prin campaniile lor subversive, sub pragul agresiunilor clasice, la intersecția dintre civil și militar. Obiectivul lor nu este altul decât limitarea suveranității regiunilor din imediata lor apropiere, fie urmărind instituirea unei hegemonii indo-pacifice în cazul Chinei, fie transformarea aranjamentelor de securitate din Europa de o așa manieră, încât să reflecte interesele sale în cazul Rusiei. More…

Anunțuri

O altfel de moștenire a lui Obama Răspunde

barack-obama-sxsw-2016

Nu campania împotriva ISIS, ci descurajarea marilor puteri revizioniste este laitmotivul ultimului an de mandat al Administrației Obama.

Este foarte interesantă, din această perspectivă, evaluarea generalului Philip Breedlove asupra teatrului său operațional, aflat la ultima apariție în Congres din postura de comandat suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). Pentru el însă, investițiile anunțate de Statele Unite după 2014 reprezintă doar o avanpremieră, vârful unui iceberg, un pas necesar din „schimbările pe care trebuie să le începem pentru a descuraja în mod cuprinzător Rusia“, însă aspectele „pivotului“ trebuie menținute și finanțate timp de câțiva ani, „pentru a ajunge în poziția în care putem să descurajăm“. More…

Bilanț de putere minoră (I) 3

Analiza aceasta se dorește a fi o scurtă evaluare a situației elementelor de putere deținute de România în momentul de față. Elementele de putere avute în vedere sunt forța militară, starea economiei și evoluția populației. Nu îmi propun o analiza detaliată, blogul nu este locul pentru acest tip de demers, iar mijloacele aflate la dispoziție sunt insuficiente. Sunt însă destule informații care să susțină teza acestui articol: poziția de putere ocupată de România în cadrul sistemului internațional s-a fragilizat în ultimii ani, punând la îndoiala credibilitatea și capacitatea, și așa limitată, de a influența evoluțiile internaționale. More…

Ascensiunea și decăderea marilor puteri Răspunde

Articolul acesta nu este însă un eseu despre traducerile de literatură de relații internaționale în România, cu toate că ar fi un subiect bun de abordat. De asemenea articolul nu va analiza calitatea ediției în limba română a istoricului britanic. Articolul se va axa pe semnificația și actualitatea volumului publicat acum mai bine de 20 de ani de către Paul Kennedy. Comentariile au la baza ediția a doua în limba engleză din 1987 a lucrării istoricului britanic. More…

Scaunul gol de la Oslo şi influenţa Chinei 5

Scaunul gol de la Oslo

Ceremonia de decernare a premiului Nobel pentru Pace pe anul 2010 a fost învăluită în incertitudine şi lipsită de fast, fiind pentru a treia oară în istoria Premiilor Nobel pentru Pace când laureatul este un deţinut politic, după Carl von Ossietzky şi Aung San Suu Kyi. Nu voi analiza în cele ce urmează circumstanţele în care Liu Xiaobo a fost nominalizat pentru acest premiu, ci voi analiza modul în care China a tratat această decizie şi ce semnifică acest lucru pentru restul sistemului internaţional. Argumentul acestui articol este că asistăm la o disponibilitate crescută a Chinei de a-şi exercita puterea în cadrul sistemului internaţional, chiar dacă acest lucru a afectat negativ percepţia asupra sa. De asemenea China este pregătită din punct de vedere ideologic să conteste paradigma dominantă a sistemului internaţional – Consensul de la Washington.

More…

Finlandizarea Asiei de Est? 3

Preşedintele SUA Barack Obama discuta cu Preşedintele RP Chineză Hu Jintao in timpul summitului G-20 de la Pittsburgh, 2009. Author Peter Souza, White House.

O privire asupra unei dezbateri fundamentale

Preluăm, cu permisiunea autorului, articolul lui Octavian Manea din Revista 22 în care ia pulsul unei dezbateri aprinse şi extrem de actuale cu privire la viitorul relaţiilor sino-americane.

Este aceasta o Chină bismarckiană, care se va extinde într-atât, încât va rămâne apoi mulţumită în noile sale graniţe remodelate? Sau este o Chină wilhelmiană, predispusă, prudent la început, dar apoi din ce în ce mai agresiv, către propria sa versiune de Weltpolitik (expansiune globală)?, se întreabă profesorul Paul Kennedy de la Universitatea Yale.

More…