Trei scenarii privind salariul minim pe economie 2

mqdefault
Care este scenariul cel mai probabil? România a pornit de la un salariu minim ridicol de mic, vehicul de evaziune fiscală mai mult decât orice altceva. Deci, cumva, de la variante ale scenariului alternativ 1. Ușor-ușor salariul minim crește și ne îndreptăm spre scenariul alternativ 2, sau chiar spre scenariul clasic prezentat la TV. Unde este punctul de ruptură nu știu, că nu sunt economist. Dar știu atâta: cine vă prezintă un singur scenariu, oricare din acestea trei, minte. Vă minte pe voi și, poate, pe el însuși.
More…

„La cald” despre industria de apărare românească 4

12193674_525964590900889_1089355166737763064_n

Problema industriei de apărare în România ar trebui să fie mai larg dezbătută în actualul context regional marcat de asertivitatea Rusiei. Teritoriul național al celui mai mare vecin al României a fost anexat și ocupat de trupe ale altui stat, stat care anterior recunoscuse independența și suveranitatea Ucrainei.

Datele economice ale acestui sector în 2015 indică un anumit reviriment al industriei de apărare Românești. Ministerul Economiei a raportat pentru primele 9 luni ale lui 2015 pentru industria de apărare o creștere a cifrei de afaceri cu 13% față de 2014 și o creștere a exporturilor cu aproape 32% față de aceeași perioadă a anului trecut. Valoare contractelor pentru export încheiate în 2015 este egală cu valoarea însumată a contractelor din ultimii trei ani și asigură comenzi până în 2019. Comenzile de la export au fost dublate în perioada 2014-2015 de contracte încheiate cu MApN pe fondul crizei din Ucraina și a agresivității Rusiei. More…

După 25 de ani: ce mâncăm și de unde Răspunde

10857792_10152873507392488_5949516838065865527_n

În 2007-2008 importurile de alimente, deja aflate pe trend ascendent, fac un nou salt pentru a a acoperi lipsa ofertei interne. Importurile rămân ridicate dar exporturile compensează din ce în ce mai mult, astfel încât în 2013 România devine exportator net de mâncare (anul nu este prezent în grafic). Agricultura românească rămâne „meteosensibilă”; de aceea prezența unei surse rapide de import prin deschiderea granițelor cu UE are o importanță strategică care nu poate fi subestimată.

Să tragem linie. Agricultura a scăzut în perioada post-comunistă dar nu a „căzut”. Având mult pământ și mulți fermieri, România produce o valoare agricolă relativ mare pe cap de locuitor. Asta deși eficiența (valoarea pe hectar) rămâne slabă. Totuși, românii au scăpat de exporturile forțate din perioada comunistă și se bucură de rolul stabilizator ar relațiilor economice cu restul UE. Asta ne asigură o dietă mai bogată în calorii, lapte și produse animale. More…

România în Global Competitiveness Report 2013-2014 Răspunde

sri_continues_riseup_image1

Sorin Cucerai face o prezentare a evoluţiei României în Global Competitiveness Report 2013-2014.

Conform prezentării de pe site, GCR „assesses the competitiveness landscape of 148 economies, providing insight into the drivers of their productivity and prosperity. The Report series remains the most comprehensive assessment of national competitiveness worldwide.”

Întregul raport poate fi descărcat aici. (Andrei Tiut)

Global Competitiveness Report 2013-2014. Pe ansamblu, stam putin mai bine decit anul trecut. More…

Ascensiunea și decăderea marilor puteri Răspunde

Articolul acesta nu este însă un eseu despre traducerile de literatură de relații internaționale în România, cu toate că ar fi un subiect bun de abordat. De asemenea articolul nu va analiza calitatea ediției în limba română a istoricului britanic. Articolul se va axa pe semnificația și actualitatea volumului publicat acum mai bine de 20 de ani de către Paul Kennedy. Comentariile au la baza ediția a doua în limba engleză din 1987 a lucrării istoricului britanic. More…

Scurt îndreptar privind salariul minim pe economie şi stimularea cererii 1

Într-un comentariu recent, domnul Cristian Preda declară că susţine setul de măsuri economice de relaxare fiscală, schiţate „pentru a relansa cererea” într-un interviu acordat ziarului Evenimentul Zilei de către Adrian Videanu, printre care se numără şi ideea de a creşte salariul minim pe economie de la 600 la 800 de lei, concomitent cu o scădere a contribuţiilor medii la asigurările sociale de la 44,4% la 41% din salariul brut.

More…

Scurt îndreptar privind indecenţa unor foşti miniştri care îşi dau cu părerea despre economie 2

Gheorghe Tattarascu : 11 februarie 1866 – România modernă (colecţie privată)

Într-un comentariu apărut pe Vox Publica, domnul Ionel Blănculescu, un fost ministru în guvernul-etalon al corupţiei din istoria post-decembristă a României, guvernul PSD Adrian Năstase, depune în mod lăudabil un mic efort de a critica în mod cinstit eficacitatea măsurilor de austeritate adoptate de guvernul Emil Boc în 2010, măsuri adoptate în baza unui program cu FMI şi Comisia Europeană cu scopul de a atenua impactul crizei economice asupra stabilităţii macroeconomice a ţării, însă din păcate acesta se rezumă la a aduna fără nicio logică analitică câteva chestiuni şi probleme punctuale care au ţinut prima pagină a jurnalelor economice din ultima vreme şi la a cita ritualic numele (doar numele!) economistului american de stânga Joseph Stiglitz, tot aşa cum şamanii invocă sufletul morţilor.

More…

Pariul chinez II: Investițiile strategice 12

Emil Boc și Președintele R.P. Chineză Hu Jin Tao (Copyright Xinhua/Rao Aimin)

În urmă cu șapte luni am argumentat pe Civitas Politics că România nu ar trebui să ia un împrumut suveran din partea Republicii Populare Chineze deoarece costurile acestuia nu ar depăși beneficiile acestuia și că în schimbăm ar trebui să  atragem investiții chineze în România. Am pledat de asemenea pentru formularea unei politici externe românești vis-a-vis de Beijing care să ia în considerarea statutul Chinei de putere în ascensiune. De la perspectiva unui împrumut suveran însă s-a trecut la atragerea de investiții chineze pentru realizarea unor proiecte majore de infrastructură. În acest articol voi susține că atragerea de investiții chineze este mult mai avantajoasă decât un împrumut suveran, chiar dacă și ea comportă anumite riscuri.

More…

Acumularea decalajelor economice: divergențe și convergențe 5

Model de dezvoltare economica. Copyright CED Group

Am participat ieri, 16 martie, la o dezbatere organizată de Departamentul pentru Afaceri Europene, Centrul InfoEuropa și Institutul European din România despre acumularea decalajelor economice și lipsa unor politici publice pe termen lung care să remedieze relativa înapoiere a României. Dezbaterea a pornit de la cartea istoricului român Bogdan Murgescu, România și Europa: Acumularea decalajelor economice, 1500-2010, evenimentul împrumutând titlul cărții. Panelul a fost compus din autorul cărții, Bogdan Murgescu, Cristian Ghinea (CRPE), Răzvan Horațiu Radu, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene și Constantin Rudnițchi, jurnalist economic. Panelul a fost moderat de către Gabriela Drăgan,  directorul Institutului European din România.

More…

Dilemele aurului (Bogăţia este inefabilă) 4

Aur extras de la Baia Mare, Muzeul de Mineralogie

„Ţara noastră este înfiorător de bogată” spune deja celebrul reportaj Blestemul aurului difuzat de Antena 3 (minutul 1:17).

În jur de un milion de români au auzit această afirmaţie şi reportajul a fost preluat de mai multe bloguri. Totuşi ea este profund greşită. Pentru a ilustra  de unde vine greşeala vă propun un mic experiment intelectual. Completaţi deci spaţiile punctate (fără sa va apucaţi să răsfoiţi Wikipedia).

More…

Apocalipsa se amână: mitul malthusian 5

Thomas Robert Malthus

Când Marx a prezis sfârşitul capitalismului, el a fost mai puţin revoluţionar decât se crede de regulă. Mai toţi economiştii clasici, de la Smith la Ricardo s-au preocupat de contradicţiile capitalismului şi au luat în considerare o decădere, sau măcar o stagnare a sa.

More…