Cine a avut de suferit mai mult de pe urma crizei: angajaţii din sectorul privat sau cei din sectorul public? Răspunde

Numărul net de concedieri şi angajări în sectorul privat şi cel public (mii lunar, martie 2009-iulie 2011; Sursa : IMF Romania Country Report No 12, 2011)

În unele segmente ale opiniei publice circulă mitul că angajaţii din sectorul public au fost singurii care suferit ca urmare a crizei economice declanşate în 2009 sau că măsurile de austeritate luate de guvernul Emil Boc, şi anume reducerea cu 25% a salariilor acestora, ar fi fost o măsură ideologică menită să instituie un “război de clasă” între angajaţii din sectorul privat şi angajaţii din sectorul public. Nimic mai fals!

More…

De ce salariile din sectorul public tot trebuiau reduse cu 25% 6

Colegul meu Andrei critică comentariul meu anterior, în care arătam că decizia de reducere cu 25% a salariilor din sectorul public la mijlocul anului 2010 a reprezentat o corectare întemeiată a unei creşteri nesustenabile care a avut loc în cei circa 6 ani anteriori, invocând două argumente: a) sectorul public angajează mai multe persoane cu studii superioare, deci care aparent ar justifica un salariu mai mare; b) datele privind nivelul salariului mediu din sectorul privat sunt distorsionate de evaziunea fiscală ridicată de pe piaţa autohtonă a muncii. More…

Pariul chinez II: Investițiile strategice 12

Emil Boc și Președintele R.P. Chineză Hu Jin Tao (Copyright Xinhua/Rao Aimin)

În urmă cu șapte luni am argumentat pe Civitas Politics că România nu ar trebui să ia un împrumut suveran din partea Republicii Populare Chineze deoarece costurile acestuia nu ar depăși beneficiile acestuia și că în schimbăm ar trebui să  atragem investiții chineze în România. Am pledat de asemenea pentru formularea unei politici externe românești vis-a-vis de Beijing care să ia în considerarea statutul Chinei de putere în ascensiune. De la perspectiva unui împrumut suveran însă s-a trecut la atragerea de investiții chineze pentru realizarea unor proiecte majore de infrastructură. În acest articol voi susține că atragerea de investiții chineze este mult mai avantajoasă decât un împrumut suveran, chiar dacă și ea comportă anumite riscuri.

More…

Pariul chinez? 6

Sătui de condiţiile impuse de Fondul Monetar Internaţional României, pe care îl şi acuză de agravarea crizei economice, o serie de personalităţi ale vieţii publice şi politice au sugerat în această perioadă contractarea unui împrumut interguvernamental pentru a facilita relansarea economică. În cele ce urmează voi argumenta că beneficiile unui asemenea împrumut ar fi minime şi ar implica mai târziu costuri politice. Voi susţine de asemenea că România trebuie să-şi formuleze o strategie externă pe termen lung în raport cu Republica Populară Chineză, care să ia în considerare statutul de putere în ascensiune al acestui stat.

More…

Statul, piaţa şi criza 3

…voi încerca să argumentez că intervenţia statului în societate se poate face pe mai multe niveluri (minim 4), iar concluziile de la un nivel nu se pot aplica mecanic la celelate.
…actuala criză ridică acut problema reglementării pieţelor şi a capacităţii legislative a statului, intr-un mod care trebuie să preocupe atât dreapta cât şi stânga. Dar aceeaşi criză nu spune mai nimic de bine despre capacitatea statului de a găsi soluţii strategice. More…

Criza de după criză: urmează un Wall Street geopolitic? 2

Liderii G-20

Cum v-am obişnuit, preluăm cu permisiunea autorului, o excelentă analiză publicată de către Octavian Manea în Revista 22.

Atunci când leul a ieşit în calea bivolului, acesta din urmă a exclamat, într-un gest simbolic: vreau să rămân fidel principiilor mele vegetariene. – Sir Julian Corbett (1907).

More…

Achiziţia avioanelor F-16: între eşec şi vulnerabilitate strategică 13

Flares. Author Peter van Stigt. Courtesy of F-16.net

Context nefericit

Pe data de 3 august a expirat termenul limită până la care România trebuia să accepte oferta Statelor Unite privind achiziţia de avioane F-16 C/D în uz. Această ofertă făcea parte dintr-un plan ambiţios al Forţelor Aeriene Române de a moderniza aviaţia militară românească şi de a accede la programul F-35 Lightning II sau Joint Strike Fighter, dezvoltat de Statele Unite in parteneriat cu alte opt state europene: Marea Britanie, Italia, Olanda, Canada, Turcia, Australia, Norvegia şi Danemarca. Explicaţia oficială pentru care guvernul român a ratat termenul limită a fost lipsa fondurilor necesare pentru plata avioanelor în timp de criză. Alte elemente care au contribuit la această decizie au fost suprapunerea cu vizita FMI în România, procesul controversat de selectare a ofertei şi impopularitatea acestei decizii pe timpul crizei economice.

More…

Nouă măsuri de echilibrare a bugetului (2) – pot fi ele fi luate? 4

Sediul Guvernului Islandei, Reykjavik

În postul anterior am prezentat 9 măsuri alternative/ complementare de echilibrare a bugetului. Nu am putut, atunci să discut în ce măsură sunt fezabile aşa că voi face asta acum.

Pentru recapitulare, măsurile sunt: (1) Reducerea numărului de funcţionari administrativi (plus reducerea procedurilor); (2) Comasarea unor şcoli (plus cumpărarea de microbuze); (3) Comasarea unor spitale (plus cumpărarea de ambulanţe); (4) Reducerea cheltuielilor militare; (5) Revizuirea sistemului de licitaţii; (6) Tăierea de costuri la companiile de stat; (7) Crearea de sisteme de monitorizare (de ex vama Giurgiu); (8) Valorificarea activelor statului (vânzări/închirieri) (9) Tăierea de salarii în funcţie de legea salarizării unitare şi nu liniar.

More…

Criza economică şi sistemul internaţional: zece lecţii 1

În august 2009 prezentam pe blog o analiză făcută de un cercetător al prestigiosului institut RAND care argumenta că “efectele geopolitice ale crizei vor fi în general neglijabile, iar actuala structură a sistemului internaţional, în care Statele Unite ocupă un rol preponderent, va rămâne neafectată.” Iată că această predicţie începe să se confirme. Argumente şi dovezi în acest sens sunt oferite de către politologul american Walter Russell Mead pe blogul său. Reputatul autor american trage o serie de învăţăminte privind consecinţele sistemice ale crizei economice şi financiare din 2008 şi analizează impactul acesteia asupra instituţiilor statului şi a democraţiei liberale. În cele ce urmează voi prezenta şi comenta succint aceste concluzii şi le voi corela cu o serie de analize şi evenimente politico-economice recente.

More…

Nouă măsuri de echilibrare a bugetului pe care guvernul nu pare să le dorească 11

De când am promis că scriu o listă în doar 8 puncte, au părut declaraţii cum că guvernul de fapt s-a gândit şi el la două-trei din măsurile de mai jos. Dar declaraţiile sunt contradictorii şi, oricum, am măsurat cu altă ocazie diferenţa dinte vorbe şi fapte din ultimele luni în politica românească. Aşa că am decis să las lista intactă, ba chiar să o lungesc.

More…

Germania: încălzirea înaintea alegerilor pentru Bundestag 2

Duminică au avut loc ultimele alegeri importante în Germania înaintea scrutinului din 27 septembrie pentru Bundestag. In urma alegerilor pentru Landtag în Thüringen, Sachsen (teritorii din fosta Germanie de Est) şi Saarland (micutul stat de circa un milion de locuitori la graniţa cu Franţa), Uniunea CDU-CSU rămâne în prima poziţie în legislativele statelor federale, dar departe de majoritatea foarte solidă pe care a obţinut-o în urmă cu 5 ani. More…

RAND: Criza economică nu va schimba în mod fundamental status quo-ul la nivel internaţional 1

În cadrul revistei RAND News Bulletin, analistul şi diplomatul Robert D. Blackwill lansează o ideea provocatoare cu privire la rezultatul actualei crize economice globale: efectele geopolitice ale crizei vor fi în general neglijabile, iar actuala structură a sistemului internaţional, în care Statele Unite ocupă un rol preponderent, va rămâne neafectată. Pentru a-şi susţine argumentul, Robert D. Blackwill apelează la argumente geopolitice şi istorice, remarcând că din cele 12 recesiuni pe care SUA le-a traversat din 1945 încoace, niciuna nu a afectat în mod negativ poziţia Statelor Unite sau structura sistemului internaţional. Actuala recesiune nu constituie un eveniment socio-politic capabil să afecteze distribuţia puterii în cadrul sistemului internaţional, iar în general crizele economice nu cauzează schimbări geopolitice majore, mai curând acestea din urmă conduc la apariţia primelor.

More…