Referendumul vrajbei noastre – o analiză post mortem. (1) Datele fundamentale Răspunde

Referendumul propus de Coaliția pentru Familie s-a desfășurat ca un mare paradox. Promotorii săi au susținut că nevoia schimbării Constituției vine, cumva, din străfundurile poporului român. Mulți dintre cei ce s-au poziționat fie pro, fie contra au acceptat, până la un punct, această idee. În realitate, însă, a fost suficientă o susținere mai călâie a puterii politice pentru ca proiectul să se dezumfle atrăgând la urne doar 20% din cei cu drept de vot (probabil 25% dintre cei din țară). Cum am ajuns aici?

Privită din avion, explicația este destul de simplă și ține despre diferența dintre popularitatea ipotetică, abstractă, a unei idei și gradul de energie pe care populația este dispusă să îl investească în acea idee. Spre exemplu, mai ales dacă întrebarea este suficient de sugestivă, românii sunt deschiși la referendumuri care pun în discuție drepturile omului

(sursa)

În practică, nici una din temele de mai sus nu a putut sta la baze unei mișcări populare deoarece subiectele sunt marginale. Nu popularitatea unei teme este cea care îi aduce succesul ci importanța ei.

Trebuie insistat în acest context că, în pofida părerii unei părți a presei, românii nu sunt o nație de credincioși practicanți. Încă din 2013 observam că…

(…) maxim un român din trei merge săptămânal la slujba de duminică (Daedalus, martie 2007; Eurobarometrul 66, toamna 2006).

Date mai recente ale Pew Research Center sugerează că doar 21% dintre români merg la biserică săptămânal (vezi dreapta).

Aplicat la situația României, Barbu Mateescu observă că intoleranța la români nu se manifestă ca o xenofobie clasică și mai potrivit ar fi termenul de „xenoscepticism”. Conceptul ar putea fi rezumat în expresia: am o ură dar nu țin neapărat cont de ea.

„xenoscepticism” implică respingerea a ce este străin (nu doar UE sau nu doar SUA), dar realizată în majoritatea cazurilor fără violență și fără manifestări psihologice grave, ergo sufixul „-scepticism” și nu „-fobie”. Astfel, xenoscepticii noștri se tem de Facebook și cred că telefoanele mobile sunt cancerigene, dar nu renunță de fapt la utilizarea acestor mijloace de comunicare. De la Roșia Montană și îngroparea de porci pe terenul pe care se va construi o moschee în București la legea anti-legionară sau opoziția în creștere față de hipermarketuri, xenoscepticismul continuă să definească scandalurile și subiectele zilei.

Mai știm că prolemele identitare nu sunt extrem de importante pentru români și din … toate sondajele de opinie care întreabă lucruri legate de agenda publică și agenda personală. Astfel, exista doar patru familii de teme care sunt considerate probleme prioritare de către românni: nivelul de trai, corupția/hoția/Justiția, sănătatea și, nu neapărat în ultimul rând, calitatea clasei politice.

(sursa)

Realizările Coaliției pentru Familie nu trebuie neglijate. Numărul de semnături și rețeaua care a trebuit organizată, perseverența în urmărirea scopului, relațiile internaționale, mobilizarea de resurse, toate acestea sunt remarcabile. Cu atât mai remarcabile cu cât mobilizarea societății civile românești are adeseori dificultăți de a depăși stadiile slab formalizate ale manifestațiilor de stradă.

Dar datele fundamentale ale problemei nu au fost niciodată atât de în favoarea Coaliției pe cât s-a lăsat impresia. Majoritatea pro-modificare a fost pe cât de reală pe atât de superficială. Coaliția a fost mereu o bulă de săpun, atrăgând mai mult simpatie vagă decât susținere pasională.

Atingerea pragului de 30% ar fi dat o anume consistență formală pretențiilor sale de reprezentativitate. Fără această victorie, Coaliția a dispărut aproape total de pe scena publică încercând să paseze torța Platformei România, o alianță construită în linii mari în jurul aceluiași nucleu dar fără tarele de imagine ale Coaliției.

Chiar și așa…

Ne-atingerea pragului de 30% este una iar o mobilizare de doar 20% este altceva . Eșecul Coaliției nu a fost neapărat surprinzător, dar proporțiile lui da. În episoadele următoare vom discuta ce factori au (mai) contribuit un scor atât de modest.

Sursă foto: Cuvântul Ortodox.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s