Norvegia, țara în care politica NU este un cuvânt urât 2

640px-Spørretimen_i_Stortinget_22._november_2007

Acum câteva săptămâni, la invitația Fondului ONG în România am vizitat,  împreună cu mai mulți români, Norvegia, pentru cursuri și discuții cu ONG-urile locale. În această experiență, fiecare a observat ce îl interesa. Eu… o să vă povestesc de relația dintre ONG-uri și politică. Evident.

Numele meu este X și sunt consilier politic

Chiar din prima sesiune am făcut cunoștință cu primul consilier politic (political advisor) al Asociației ONG-urilor din Norvegia (un soi de asociație umbrelă). Echipa de consilieri politici cuprindea patru oameni dintr-un total de 12. Dacă aș fi rău aș spune că există partide care nu au patru consilieri politici „pe bune”.

Ce face un consilier politic în Norvegia? Lobby. ONG-urile românești evită acest cuvânt, preferând advocacy, aparent mai șters, mai cuminte.

Când fac ONG-urile lobby în Norvegia? Când au ele nevoie, dar mai multe au un soi de moment de maximă intensitate (săptămâna de lobby sau săptămâna politică).

Asta nu înseamnă că ONG-urile sunt în general partizane. Nu. Ele promovează interesele membrilor și/sau sectorului unde activează. Ca și la noi. Când spun că îșî asumă activitatea politică arăt mai ales că există o mult mai mare deschidere de a spune lucrurilor pe nume. Influențarea Guvernului și Parlamentului este politică.

De ce nu se tem ONG-urile din Norvegia de politică

În primul rând este vorba de membri. În Norvegia sunt 10 milioane de membri la aproximativ 5 milioane de locuitori. În medie un norvegian face parte, deci, din două organizații. Asta înseamnă trei lucruri.

Voturi.  Dacă o organizație cu zeci sau sute de mii de voturi îți cere ceva, atunci tu, ca politician, te uiți la ce vor oamenii aceia. Poate spui da, poate spui nu, dar nu îți permiți să îi ignori.

Bani. Norvegienii sprijină organizațiile din care aparțin cu donații și cotizații. Asta le dă o anume independență față de stat, care asigură cam 25% din finanțarea în domeniile relevante (Există unele ONGuri care gestionează spitale – acestea primesc mult mai mult.)

Întrepătrundere. Scuzați acest cuvânt, dar nu am găsit altul mai bun. În principiu, orice politician din Norvegia are în spate experiență de voluntariat. Mulți dintre consilierii politici au în schimb, experiență … politică.

Ce relevanță are pentru noi

În România există puține organizații de masă, iar acelea care sunt nu beneficiază neapărat de susținerea unor mase atât de largi astfel încât politicianul să se teamă sau să spere.

În general, românii nu cotizează. Nu este foarte clar de ce, probabil moștenirea comunismului.

În ceea ce privește activitatea asumat politică, nici finanțatori internaționali și nici companiile nu vreau musai să se implice. Bun, dacă ai o temă foarte generală, deja asumată de statul român sau de Uniunea Europeană (drepturile omului, anticorupție), poți avea acces mai ușor la finanțări.

În sfârșit, politica este un cuvânt urât. Avem un partid care se jenează să admită că face politică. Avem oameni în stradă care nu înțeleg că a cere ceva unui guvern este politică. Ce așteptări să mai avem de la ONGuri…

Este nevoie să vorbim mai deschis despre politică?

Da și nu. În pofida a ce am scris mai sus, există ONG-uri care știu căile, mai directe sau ocolite de a căpăta relevanță politică. În definitiv și la Civitas, în proiectul nostru privind reforma electorală, tot activitate cu relevanță politică facem. Aceste organizații preferă să insiste mai mult pe expertiza pe care o aduc la masă decât pe orice altceva. Ceea ce este normal și, poate, prudent.

Ar trebui educat publicul, poate chiar din clasele 5-8 privind, diferența dintre politică și partizanat. Asta da. Atâta vreme cât politica este doar ceea ce fac politicienii de profesie, ONG-urile vor avea dificultăți în a folosi acest cuvânt.

Ceea ce ar trebui făcut, cred, este înrădăcinarea activității cu relevanță politică în societate. Construirea acelei rețele de membri și simpatizanți care să poată da sau (mai ales) lua voturi. Acesta este un obiectiv pe termen mai lung (5-15 ani, poate). Dar, dacă e atins, atunci valența politică a societății civile va fi înțeleasă de cine trebuie, anume de politicieni.

Iar dezbaterea civism vs. politică și lobby vs. advocacy vor deveni doar un exercițiu de coerență intelectuală.

Andrei Tiut

Anunțuri

2 comments

  1. Pingback: Norvegia, țara în care politica NU este un cuvânt urât – Stiri 24 din 24!

  2. Pingback: Norvegia, țara în care politica NU este un cuvânt urât – DIASPORAROMANIEI.INFO

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s