Ce să citim după și despre alegeri (OSINT 16) 4

clasa-politica-romaneasca[1]

O prezentare a ideilor și articolelor cele mai interesante despre alegerile din decembrie 2016 în seria OSINT. More…

Anunțuri

OSINT: ce știm despre turul 1 și, mai ales, turul 2 3

Senate-Elections

Deși perspectivele sunt, în linii mari previzibile, există câteva necunoscute.

Cu cât se va mobiliza mai tare electoratul din Transilvania în favoarea d-lui Iohannis? Dincolo de alte considerente este vizibilă o urmă bine controlată de mândrie locală în demonstrațiile antiguvernamentale și parțial electorale dintre tururi (vezi lozinca „Deșteaptă-te oltene”). Dealtfel, manifestațiile nu au prins avânt în afara arcului carpatic decât în București. Este perfect posibil ca ardelenii care simpatizau cu Iohannis să simtă nevoia de a strânge rândurile și a veni la vot în mai mare măsură. O eventuală mobilizare ardelenească se va simți pe parcursul zilei în prezența raportată de BEC.

Cu cât se va mobiliza mai tare electoratul vârstnic rural în favoarea d-lui Ponta? În spatele primei victorii la urne puțini au observat că vârstnicii din rural, electorat tradițional al PSD nu au fost prezenți în număr mare la vot. Motivele acestei defecțiuni sunt necunoscute. Dar putem bănui că în timp ce domnii Iohannis și Ponta se fugăreau reciproc prin televiziuni social-democrații au lucrat să câștige acest electorat. Măsura succesului se va vedea indirect și parțial pe parcursul zilei în prezența în rural prezentată de BEC. Dacă un exit-poll de încredere oferă structură pe vârste și medii înainte de 21:00 vom vedea chiar mai direct. More…

Recomandări: Ce politică mai citim pe Internet Răspunde

(sursa)

Sursele mele de analiză sunt în continuare aceleași pe care le citez de obicei în proiectul OSINT. Nu am mai scris de mult în această serie nu pentru că sursele ar fi încetat să scrie, ci pentru că politica devine din ce în ce mai greu de cunoscut rațional pe măsură ce deciziile sunt din ce în ce mai puțin transparente și rezervate unui număr mai restrâns de oameni. Astfel, analizele sunt au mai puține lucruri în comun și sunt mai greu de agregat.

Ca să nu fiu, însă, pesimist, semnalez ca new entry situl Smart Politics.
Nu de moarte mă cutremur, ci de veșnicia ei”, spunea poetul. La fel și eu: nu mă opun neapărat ideii de opinie și emoție în politică și societate. Dar mă înspăimântă faptul că nu par să aibă un sfârșit. Pe de altă parte alături de articole mobilizatoare și politicianiste pot exista analize excelente pe care nu doresc să le scap. Soluția la această dilemă este dată de social media. Nu sunt abonat la nici o platformă de opinie, ceea ce vă recomand și dumneavoastră. Dacă în aceste locații apare ceva interesant cu siguranță veți afla de la amici.

More…

Dilemele lui Victor Ponta în 2014. Și un bonus 6

Clipboard01

Dl Ponta poate alege dacă PSD susține sau nu candidatul PNL. Dacă decide să îl susțină, atunci poate folosi controlul asupra bugetului (prin domnii Voinea și Șova) pentru a controla nemulțumirea internă din PSD. În plus, un candidat PSD care nu are sprijinul necondiționat al lui Victor Ponta ar avea mari dificultăți să se confrunte cu un Crin Antonescu exponent simultan al tradiției USL și al spiritului anti-baronial / anti-corupție. Pe scurt, liderii locali nu sunt întrutotul gata să joace în politica mare singuri, iar Victor Ponta are drept de veto.

Dacă decide să susțină un candidat PSD, dl. Ponta se poate baza pe organizația PSD și, foarte probabil, pe a UDMR. Împreună, acestea controlează aproape 50% din Parlament și aproape 50% din voturile populației. Să admitem că există o lipsă de suprapunere între voturile parlamentare și cele prezidențiale. Chiar și așa, punctul de pornire al unui candidat PSD este excelent More…

În contra abuzului de Inglehart în spațiul public. Trei perspective teoretice despre „toamna românească” 4

DSCF0400

În 2010 se atinge vârful pesimismului, după care acesta scade. Dar scăderea nu antrenează calmarea tensiunilor, după cum vedem în 2012 și 2013, poate și pentru că cetățenii aspiră să își asume noi roluri (soț, părinte) pe care încă nu și le pot permite.

J-curve este implicită atât în argumentația lui Mirel Palada (progresul creează nevoi și aspirații post-materialiste) cât și în cea a lui Ciprian Ciucu (declinul social crează o frustrare între have-nots care încep să aibă nevoir de vocea oferită de clasa de mijloc). Doar că Mirel Palada forțează cumva limitele argumentației sugerând că toate nevoile nesatisfăcute ale celor din stradă sunt de ordin post-material. Asta deși nu există date care să confirme sau să infirme această presupunere.

O explicație bazată pe Tanter și Davies are dificultăți să indice tema protestelor. Dacă am fi știu în 2012 că în 2013 vin proteste, câți dintre noi ar fi indicat cianurarea și gazele de șist ca obiecte ale nemulțumirii populare? More…

Un model statistic mediocru al prezenţei la proteste 4

3 linii organizatori

Avem o serie de estimări optimiste (dar nu aberante) făcute de participanţii la proteste pentru ultimele 4 săptămâni: 20.000 – 15.000 – 5.000 – 10.000. De ce avem 5000 în penultima săptămână? – Evident pe motiv de vreme rea. Dar dacă aveam vreme bună, câţi veneau? Păi punem datele în LibreOffice, facem o regresie liniară şi obţinem o cifră frumoasă şi intermediară More…

5 motive pentru care nu cred că revoluţia începe la Roşia Montană 17

nefericita

După oarecari ezitări, majoritatea televiziunilor au recunoscut că există manifestări importante de stradă care se opun proiectului RMGC şi legii speciale care îl susţine. Meritul este celor care ani de zile au construit cea mai solidă şi poate cea mai inteligentă formă de agregare a societăţii civile din România. Dar, să nu ne înşelăm: nu va veni nici o revoluţie, nici reală nici metaforică, aşa cum cred organizatorii

Motivul nr. 1. Statu Quo-ul are o susţinere de 60%. În ianuarie 2012 Guvernul avea aproximativ 20%. Astăzi are 60%. Poţi, în teorie, să învingi un guvern care are susţinerea majorităţii populaţiei. Dar nu se mai numeşte revoluţie.

Motivul nr. 2. Problema Roşia Montană nu cadrează bine cu agenda cetăţeanului.

More…

New kids on the polls 8

Clipboard01

Mirel Palada, extrapolând date din sondajele CCSB şi Sociopol, estimează că aproape un milion de români s-au întors în ţara în ultimele 12 luni. Dacă estimăm o prezenţă a acestora la vot în linie cu alegeri anterioare rezultă cam 450 000 de alegători noi şi apetisanţi. Dacă ne gândim că sunt oameni care nu au mai votat de multi, pare rezonabil să estimăm 550 000 în plus la europarlamentare (pseudo-first-time-voters), tot cam atât la prezidenţiale (pe Constituţia actuală! şi presupunând alegeri cu miză), dar 450 000 la parlamentarele naţionale. Să estimăm, aşa, grosier, o jumătate de milion de noi alegători. Plus alţii care poate se vor întoarce de acum încolo.

Nu ştim multe despre ei, dar ceea ce ştim este consistent. Pe de o parte, din alegerile lor de viaţă putem deduce că sunt dispuşi către alegeri radicale, fără să fie neapărat descurajaţi de riscurile implicate. Apoi, ştim că acei puţini dintre ei care au ajuns la vot au susţinut în mod constant formaţiuni mai mult sau mai puţin radicale: CDR, DA, PDL, PPDD.

More…

Noua agendă publică 15

Public-Opinion-Hands

Victoria clară şi popularitatea înaltă a USL au adus în dezbaterea publică câteva întrebări legitime. În primul rând, câtă vreme poate susţine USL această popularitate. Apoi, de unde va începe eroziunea guvernamentală. Pentru a răspunde la aceste întrebări este nevoie să ne uităm mai întâi la modul cum arată agenda publicului. Nu neapărat agenda publică a mass-media ci temerile şi preocupările cetăţenilor. Voi folosi pentru acest scop, pe lângă date din Eurobarometru, sondaje Avangarde şi INSCOP, două institute relativ generoase cu informaţia şi având aparent clienţi de orientări politice diferite.Sondajele pot fi consultate în proiectul Sondaje Publice al Context Politic, sau pe siturile producătorilor.

Mi se pare rezonabil să spunem că, dincolo de o erodare „normală”, USL poate suferi o erodare accentuată dacă situaţia personală a alegătorilor se înrăutăţeşte şi aceştia percep Guvernul ca o entitate distantă şi indiferentă. Toate celelalte proiecte de imagine ale USL nu aduc neapărat multe satisfacţii directe alegătorilor ci mai degrabă construiesc o aură de competenţă: „Ponta e băiat bun. Uite, a făcut […] şi […]. Sigur se ocupă şi de noi”. Dacă însă politicile economice sau sociale ale guvernului vor fi percepute ca un eşec, nu pare să existe deocamdată o metodă de a compensa.

Voturile pierdute de USL, dacă trendurile actuale s-ar menţine neschimbate, ar putea să meargă masiv spre nehotărâţi sau anti-sistem (non PPDD) şi mai puţin spre Opoziţia parlamentară. Probabil însă că realitatea va obliga la schimbări de atitudine şi discurs. Există, cred, trei factori care vor influenţa migraţia sau retenţia voturilor. More…

600 de sondaje şi ceva mărunţiş (OSINT 8) 2

image

De curând am scris pe Context Politic un articol despre încrederea de care se bucură SRI. Articolul a ajuns pe Facebook şi Mirel Palada, sociolog, a contestat superior concluziile mele. Datele sale, a spus, ziceau altceva. Eu nu sunt de fire un om prea încrezător, aşa că am zis, ca întotdeauna, că nu cred până nu văd. Dl. Palada avea, evident, şi alte lucruri de făcut, aşa că a declinat oferta. O vreme. Căci, într-un târziu a a căutat prin calculator şi a găsit graficele în discuţie. Ce conţineau acele grafice nu o să va spun. Pentru că, vai, el avea dreptate şi eu nu.

Ceea ce ridică o problemă. De ce alţii să aibă dreptate, grafice, sondaje şi alte asemenea, iar eu nu? În cazul d-lui Palada răspunsul este evident: deoarece are o firmă specializată în aşa ceva şi, deci, minioni care pot fi trimişi să scurme în măruntaiele opiniei publice căutând răspunsuri. Eu nu am asemenea minioni. Şi nici colegii de la Context Politic – a căror onoare fusese pusă în discuţie – nu au. Aşa că am decis, ca să nu rămânem cu onoarea nereperată, să apelez la Google. More…

OSINT 7: Câte voturi poate obține Mișcarea Populară (a lui) Traian Băsescu 1

Într-un articol scris înainte de apariția Mișcării Populare spuneam că alegătorii pe care Traian Băsescu îi mai are sunt de ordinul sutelor de mii. În alt articol, Barbu Mateescu, destul de activ pe această temă, vorbește de un potențial de 1-2 milioane. Și mai interesant, dl Lăzăroiu vorbește într-o postare celebră de 20% din alegători (~1,5 milioane la o prezență sub 8 milioane) care în turul doi al alegerilor prezidențiale vor vota disciplinat cu candidatul indicat de actualul președinte. Voi încerca să arăt că aceste trei estimări se referă (probabil) la același bazin electoral, însă privit din perspective (foarte) diferite.

În articolul meu, pornesc de la experiența alegerilor parlamentare. În acest caz președintele a fost cumva captiv PDL (nu a avut altă alternativă de susținut). Iar PDL a avut – suntem toți de acord – o campanie proastă. Ținând cont că Traian Băsescu nu a avut de atunci vreun come-back vizibil, cel puțin ca imagine, este de presupus că aceste sute de mii sunt capitalul de pornire, punctul zero, al unei construcții inspirate de Traian Băsescu.

Cifrele lui Barbu Mateescu se „întâmplă” în viitor și ele sunt dependente de un set de criterii de performanță indicate în articol. Dacă performează mai bine am putea vedea mai mult, dacă nu, mai puțin. Ca să fiu sincer, nu sunt sigur dacă prin „mai puțin” se înțelege sub pragul de un milion sau la limita acelui prag. More…