Recentele evenimente politice în lumina predicțiilor de pe Civitas Politics și Context Politic 11

augmented

Vi s-a spus că USL se rupe, că țara se rupe. Că USL se rupe după ce rupe țara. Că țara se rupe dacă se rupe USL. Că CSM e speranța, că CSM este sub papucul ciumei roșii. Că CCR e speranța, apoi că CCR e sub papucul ciumei roșii, apoi iară că e speranța apoi iară că… Toate aceste propoziții nu reflectă, cu mici excepții, decât speranțele și temerile celor ce le scriu, adică dansul frenetic al hormonilor. Mai bine faceți cum zice poetul:

Nu spera și nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece. More…

Reclame

5 motive pentru care nu cred că revoluţia începe la Roşia Montană 17

nefericita

După oarecari ezitări, majoritatea televiziunilor au recunoscut că există manifestări importante de stradă care se opun proiectului RMGC şi legii speciale care îl susţine. Meritul este celor care ani de zile au construit cea mai solidă şi poate cea mai inteligentă formă de agregare a societăţii civile din România. Dar, să nu ne înşelăm: nu va veni nici o revoluţie, nici reală nici metaforică, aşa cum cred organizatorii

Motivul nr. 1. Statu Quo-ul are o susţinere de 60%. În ianuarie 2012 Guvernul avea aproximativ 20%. Astăzi are 60%. Poţi, în teorie, să învingi un guvern care are susţinerea majorităţii populaţiei. Dar nu se mai numeşte revoluţie.

Motivul nr. 2. Problema Roşia Montană nu cadrează bine cu agenda cetăţeanului.

More…

Starea analizei politice în online 5. Spre sfârșitul carismei? 4

episode-8-don5

Am găsit pe blogul lui Cătălin Augustin Stoica următoarea descriere a electoratului USL:

Profilul votantului USL: femei, persoane cu virste de 61 de ani si peste, votanti cu nivel scazut de scolaritate (i.e., mai putin decit liceul), rezidenti in Muntenia, Moldova si Bucuresti.

Este o decriere total greșită, pe care am găsit-o și în Evenimentul zilei. În fapt USL conduce confortabil în toate categoriile menționate. Ceea ce enumeră dl. Stoica nu este o măsură a grupului (medie, mediană) ci o însușire seacă a categoriilor care sunt, fie și cu puțin, mai bine reprezentate. Metodă folosită des în presă și în rapoartele pe care companiile de sondaje le scriu uneori atunci când cred că clienții lor sunt proști. Dificultatea logică a acestei fraze se vede imediat mai jos când domnul Stoica trebuie să explice diferența dintre PNL și PSD: More…

Parlamentare 2012: ce am prognozat pe Civitas Politics si ce s-a întâmplat în realitate 2

Exit poll vs. realitate. Via La Colțu Străzii, Facebook

Atunci când am decis să luăm mai în serios activitatea de previziuni am spus că aspectul cel mai interesant este să înțelegi post-factum de ce nu a ieșit exact cum credeai. Astfel deși previziunile noastre au fost „în zonă”, partea cea mai suculentă nu este autogratularea (este și asta) ci revizuirea așteptărilor. Așadar…

3 mai 2010:

Iar când vor fi din nou alegeri parlamentare mă aştept ca partidul preşedintelui să aibă în continuare măcar 20-25%. (sursa)

A luat, pe estimările de la această oră, în jur de 17%. More…

Raport despre analiza politică în online (III) 16

Să ne înţelegem. Toţi autorii citaţi sunt(em) profesionişti desăvârşiţi. Mai rău, suntem profesionişti români care tind să lucreze pentru alţi profesionişti români. În această calitate, nimeni nu poate avea „bias”. Limba nu are cuvânt pentru aşa ceva: părtinire ar fi o traducere extrem de aproximativă, care nu face dreptate termenului. Cum nu există nici cuvântul „parţial” în limbă, rezultă clar că suntem cu toţii imparţiali. Acestea fiind spuse, Turambar este citat de însuşi Ponta, Barbu este admirat de grupul ARDistilor care mai cred în aritmetică iar subsemnatul a fost în Piaţa Universităţii şi acuma primeşte like-uri discrete şi comentarii vituperante din toate direcţiile.
More…

Raport despre analiza politică în mediul online (open source intelligence) 1

Când am scris episodul trecut ale acestei serii nu știam că am început o serie. Dar am spus atunci că informația furnizată în mediul online va fi mai multă și mai bună decât cea care vine pe alte canale și deocamdată, speranțele s-au împlinit. Avem destule materiale pentru un nou articol și, mai mult, speranță că cifrele și analizele vor continua să vină până de alegeri în ritm alert, astfel încât să mai apucăm să scriem măcar două episoade.

Unde mergi tu încredere?

Mircea Kivu observă decăderea încrederii în toți politicienii și demnitarii români, inclusiv Mugur Isărescu.

Este evident, în fața acestor cifre că vedem o deteriorare a încrederii în clasa conducătoare în ansamblul ei, distribuită relativ egal între reprezentanții acesteia, politici sau apolitici. Căderea este, foarte aproximativ, de 1/3 din iunie până în octombrie.

Printre altele, domnul Kivu așteaptă ca să vedem efecte inclusiv într-o prezență scăzută la vot. În episodul anterior am văzut cum Barbu Mateescu (Sociollogica) a identificat existența unui electorat mai nehotărât al USL. Astfel, la o prezență mai mică la vot sondajele analizate de el proiectau un scor mai mic USL. Vorbim însă de lucruri diferite. Neîncrederea crescândă identificată de Mircea Kivu este o sursă separată de absenteism (și este mascată probabil în graficele lui Barbu Mateescu în zona celor hotărâți să nu meargă la vot). Pe de altă parte nu putem exclude cu totul un scenariu vot atipic, în care prezența est asigurată mai degrabă de respingere (vot negativ) decât de încredere. More…

Un articol – lung – despre predicţii 2

Ce înseamnă să ai o abordare ştiinţifică în ştiinţele sociale? Să foloseşti multe cifre şi să negi ceea ce nu poate fi cuantificat? – Nicidecum. O abordare ştiinţifică înseamnă să produci ipoteze testabile adică predicţii. Acest lucru este adevărat, nota bene, chiar în descrierea trecutului. Dacă eu aş spune că lângă Sarmisegetusa există o mare piramidă de aur dumneavoastră aţi putea deduce de aici o predicţie: dacă sapi suficient de mult în Grădiştea Muncelului vei găsi o mare piramidă de aur. La fel când „citeşti” baza de date a unui sondaj: nimeni nu explorează toate corelaţiile matematic posibile, ci construieşte o serie de teorii care îi limitează numărul de corelaţii de analizat – de aceea se întâmplă uneori să nu vedem în date ceea ce nu ştim să căutăm. More…

Criza economică şi sistemul internaţional: zece lecţii 1

În august 2009 prezentam pe blog o analiză făcută de un cercetător al prestigiosului institut RAND care argumenta că “efectele geopolitice ale crizei vor fi în general neglijabile, iar actuala structură a sistemului internaţional, în care Statele Unite ocupă un rol preponderent, va rămâne neafectată.” Iată că această predicţie începe să se confirme. Argumente şi dovezi în acest sens sunt oferite de către politologul american Walter Russell Mead pe blogul său. Reputatul autor american trage o serie de învăţăminte privind consecinţele sistemice ale crizei economice şi financiare din 2008 şi analizează impactul acesteia asupra instituţiilor statului şi a democraţiei liberale. În cele ce urmează voi prezenta şi comenta succint aceste concluzii şi le voi corela cu o serie de analize şi evenimente politico-economice recente.

More…