Topul erorilor diplomatice românești în 2015 2

Unde a greșit România? În primul rând diplomația românească nu a înțeles că apartenența la UE implică nu numai beneficii de tipul fondurilor structurale, de exemplu, dar și obligații. România s-a făcut că nu înțelege principiul solidarității europene și a dat dovadă de un cinism excesiv în momentul în care a legat acceptarea unui număr de refugiați pe teritoriul său în schimbul aderării la Spațiul Schengen – fix în momentul în care spațiul de liberă circulație era pus în discuție.

Nu știu dacă demersurile privind aderarea la Spațiul Schengen au devenit un reflex birocratic al unei diplomații complexate de rolul său secundar în Europa sau un mod de justificarea a existenței acesteia în fața publicului. Cert este că diplomația românească insistă prea mult asupra libertății de mișcare în Europa ca obiectiv de integrare europeană asta în condițiile în care România, în ultimii 15 ani, a devenit o țară de emigrație. Acest fapt înseamnă, pe de o parte că România este percepută ca o țară care își exportă problemele socio-economice către alte state, pentru a evita efectuarea unor reforme necesare pentru ca cetățenii săi să nu mai fie nevoiți să-și caute prosperitatea în afara granițelor, iar pe de altă parte, că diplomația românească operează cu o definiție greșită a prestigiului național. More…

Anunțuri

Relațiile franco-române: Back to the future? Răspunde

1381337146494

Dacă la începutul verii relația bilaterală româno-franceză părea să „reintre pe un făgaș normal” iar parteneriatul strategic franco-român părea relansat, la nici trei luni după vizita premierului Jean-Marc Ayrault în țara noastră, Parisul aruncă în aer din nou relația cu Bucureștiul, opunându-se aderării României la Spațiul Schengen. Consider Franța principală responsabilă de tensionarea relației bilaterale deoarece România nu a provocat această criză, iar acțiunile Parisului au mai mult de a face cu o agendă publică internă, nu neapărat cu criteriile pe care trebuie să le îndeplinească sau angajamentele politice pe care România trebuie să le ia pentru a adera la Schengen. Având în vedere modul cum stau lucrurile, parteneriatul strategic româno-francez ar trebui reconsiderat din punct de vedere politic, nu în sensul abandonării lui, ci tratării componentei politice cu mai multă circumspecție.

România trebuie să-și recalibreze parteneriatul strategic cu Franța, astfel încât să-și reducă pierderile în raport cu Parisul. Componenta politică a parteneriatului strategic trebuie reconsiderată, România trebuind să ceară mai multe garanții din partea Franței când este vorba de proiecte sensibile precum aderarea la Spațiul Schengen. Trebuie să se înțeleagă la nivelul decidenților că România, din cauza multiplelor sale slăbiciuni interne și a subdezvoltării este vulnerabilă la atacuri venite chiar și din partea unor „aliați tradiționali” din UE, mai ales când este vorba de accesul la resursele Uniunii. Interesele românești sunt fundamental sacrificabile, când este vorba de chestiuni delicate de politică internă – aceasta este lecția „parteneriatului strategic” cu Franța. În al doilea rând România trebuie să fie mai vocală în apărarea propriilor cetățeni – situația romilor din Franța cere tragerea unui semnal de alarmă în privința xenofobiei și discriminării etnice din partea autorităților din Hexagon. În al treilea rând relația cu Franța, și influența franceză în România trebuie să fie contrabalansate prin consolidarea relațiilor cu Germania sau cu alte state membre UE importante. Trebuie urmat sfatul premierului Jean-Marc Ayrault în timpul vizitei din iulie 2013 – relațiile franco-române nu trebuie romanțate – e politică până la urmă. More…

Valsul Schengen IV: Punct și de la capăt… 4

Anularea consiliului JAI de la sfârșitul acestei săptămâni scufundă șansele de a adera pe etape la Spațiul Schengen ale României și Bulgariei începând cu acest an. Se confirmă astfel costurile ridicate pe plan extern ale crizei politice. Instabilitatea instituțională și regimul politic fracturat și polarizat al României a confirmat temerile opozanților extinderii Spațiului Schengen. Calendarul posibilei aderări este mutat în 2013, păstrându-se în linii mari aceeși formulăr de aderare: integrarea într-o primă fază cu spațiul aerian și naval, urmată de aderarea cu granițele terestre. Aderarea rămâne în continuare condiționată de rapoartele MCV, cel din decembrie fiind crucial pentru perspectivele de aderare ale celor două state sud-est europene.

Cât de mare a fost eșecul? Judecat la rece aderarea la Spațiul Schengen nu poate fi considerată un eșec major de politică externă. În primul rând nu este per se un subiect de politică externă – are o serie întreagă de ramificații interne serioase. Este un eșec de politică europeană, dar nu unul extrem de grav. A devenit un subiect major de politică internă pentru că a fost asumat drept obiectiv de guvernare de către PDL și pus pe agenda de politică externă de Traian Băsescu. Tema aderării la Spațiul Schengen a căpătat și conotații electorale deoarece oferă „beneficii palpabile” ale politicii externe publicului. Poate fi considerat un eșec major din punct de vedere al prestigiului statului – au fost investite resurse mari în securizare frontierelor și rezultatul a fost negativ – și al modului în care se percep și sunt percepuți românii în raport cu ceilalți cetățeni europeni. More…

Valsul Schengen III: Xenofobie, populism, migrație și politică 2

În ultimii 22 de ani „visul românesc” a constat în a lucra și studia peste hotare, fără a mai reveni în țară. Cifrele ultimului recensământ vorbesc de la sine: România a pierdut 4 milioane de cetățeni în 20 de ani prin emigrație. Condițiile socio-economice și proasta guvernare au convins o parte a populației României că părăsirea teritoriului național reprezintă cea mai bună soluție pentru a-și face un rost în viață. Acum nu susțin că statul român ar trebui să limiteze libertatea de mișcare a cetățenilor săi, dar având în vedere atitudinile românilor față de migrație, autoritățile ar trebui să abordeze subiectul aderării la Spațiul Schengen mai reținut. More…

Valsul Schengen II Răspunde

Traian Băsescu și Jose Manuel Barroso

După eșecul aderării la Spațiul Schengen din primăvara acestui an eforturile României și Bulgariei de integrare europeană au fost din nou năruite în această toamnă. Acest nou refuz s-a produs deși Franța și Germania s-au angajat să negocieze un compromis care să permită Bucureștiului și Sofiei să devină membrii ai Spațiului Schengen în trepte, prin integrare pe rând a aeroporturilor și porturilor, urmate de aderarea deplină. Acest compromis a fost respins însă de Olanda și Finlanda, care au considerat că România și Bulgaria nu prezintă destule garanții politice pentru a se integra în Spațiul Schengen.

More…

Relațiile franco-române: relansare dificilă 1

Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu

Într-o postare anterioară, dedicată tensiunilor diplomatice franco-române, ridicam semne de întrebare cu privire  la viitorul parteneriatului strategic dintre România și Franța. Parteneriatul dintre București și Paris pare a fi în curs de relansare și redefinire, dar situație este departe de a se clarifica.

More…

Valsul Schengen 5

Aderarea la Spațiul Schengen s-a transformat dintr-un joc cu o miză politică mică într-o tragedie națională. La mijloc se află prestigiul României în cadrul Uniunii Europene și percepția internă privind beneficiile aderării la construcția europeană.

More…

Spaţiul Schengen şi relaţiile franco-române 4

Schimb de replici franco-romane

Scriam în urmă cu două luni despre criza parteneriatului strategic româno-francez generată de repatrierea „voluntară” a romilor. Iată însă că relaţiile bilaterale franco-române traversează o nouă criză generată de data această însă de demersul autorităţilor franceze şi germane de a cere amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, aderare ce în mod normal ar fi trebuit să aibă loc în martie 2011. Voi examina în cele ce urmează cauzele şi implicaţiile acestui eşec, cel mai grav în afacerile europene, de când România a devenit membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.

More…