Cine a câștigat și cine a pierdut de pe urma protestelor împotriva Ordonanței 13? Răspunde

16683971_10210602239003721_9104330983521246049_n

„Saga” OUG 13/2017 umează un scenariu clasic: este vorba de o lovitură în forță aplicată puterii judecătorești după o formulă deja testată. Corespondenții istorici ai Ordonanței 13 sunt suspendarea președintelui Traian Băsescu din 2012 dar, mai ales, celebra Ordonanță 55/2014, care în disprețul legii, a permis pentru o perioadă scurtă de timp „migrația politică” a primarilor.

Asaltul asupra puterii judecătorești va continua în următoare perioadă de timp cu inițiative similare, pregătite de mul timp: o lege a grațierii (poate chiar și amnistiei), de data asta adoptată în Parlament și deja „faimoasa” lege a răspunderii judecătorești. More…

Spectrul politic după turul întâi 3

ponta_iohannis_30108000

La „dreapta” se află dominant Klaus Iohannis (~30%). În jurul său, ceea ce putem numi triunghiul urii: Tăriceanu, Udrea, Macovei. În acest grup, care totalizează ~15%, fiecare din cele trei electorate urăște sau disprețuiește reprezentanții celorlalte două. Electoratul lui Tăriceanu nu vrea să se amestece cu „băsiștii’; electoratul lui Udrea cu „trădătorii” iar electoratul lui Macovei cu “corupții”.

La „stânga” se află Victor Ponta (~40%). El trebuie să rezove un binom la fel de interesant. Pe de o parte, candidatul UDMR, aliatul său la guvernare are ~4%. Pe de altă parte, electoratul naționalist (Diaconescu + Vadim =~7%) ar fi mai înclinat să voteze candidatul PSD decât un neamț în turul doi . More…

Toamna se numără prezidențiabilii 2


Miza sau plictisul acestor alegeri stau în bună măsură în mâinile domnului Iohannis. Dacă reușește să își depășească condiția actuală și să lărgească alianța din jurul său, atunci vom putea avea o bătălie reală. Pentru asta trebuie să înceteze să accepte agenda publică setată pentru el de guvernare și să definească el dezbaterea publică în jurul unor teme comune ale opoziției. Dacă nu, tot ce are nevoie domnul Ponta să facă este să evite greșeli catastrofale.

More…

Trei electorate cheie pentru alegerile prezidențiale (I) 2

Spain San Fermin

Să începem cu o observație și o premisă. Pe orice eșantion am pune întrebarea și oricum am formula-o răspunsul raportul dintre partide este cam la fel. Că întrebăm în sondaje pe toată lumea sau că îi întrebăm doar pe cei ce vor veni la vot; că întrebăm despre alegerile naționale sau cele europene răspunsurile sunt cam aceleași. Iar aceste răspunsuri au fost confirmate în ultimele alegeri (cu corecția Mircea Diaconu). Aceasta este observația.

Premisa este că în momentul în care toate formațiunile de peste 5% au candidat, presupunând că au ales în mod corect, procentele candidatului și cele ale partidului/alianței vor fi asemănătoare. Această premisă este coerentă cu relativa stabilitate a clivajelor în ultimele (multe) luni. În plus, încrederea politicienilor pare a fi în scădere. Ca o dezvoltare a premisei, ne putem aștepta ca, la finalul campaniei pentru turul întâi, să fi contat mai puțin calitățile și discursul candidatului și mai mult poziționările efectuate împreună cu formațiunile susținătoare și capacitatea de a atrage voturi de la candidații fără șanse. More…

Eu cu cine și cu ce votez? 15

alegeri-legislative-in-germania-birourile-de-vot-s-au-deschis

Din vremurile când venea sfârșitul lumii (2012) a rămas o mică tradiție ca pe această platformă să vă spunem din când în când opțiunile noastre politice. Știu, tradiția românească este ușor diferită și s-ar rezuma cam așa: „Nu sunt mare fan al lui X, chiar i-am criticat atitudinile în problema pârșului de pădure, dar trebuie să recunoașteți că…”. Dar noi preferăm să știți atunci când suntem fani ai lui X pentru ca să decideți dumneavoastră în ce măsură opiniile noastre sunt sau nu influențate de acest fapt.

Ca o notă laterală, establishmentul politic românesc este reprezentat de trei partide deservite de câteva centre media și 10-15-20 de restaurante (țară mică, mese puține). Dacă persoanele importante din acest sistem închis decid, de bună credință, că ne trebuie un „tătucă” ca președinte, un „frate mai mare” ca prim ministru și niște bone ca șefi de județ atunci asta vom primi. A fost nevoie de clivajul pro- și anti- Băsescu pentru ca acest establishment să scârțâie și să vedem și altceva. More…

Liderii dreptei 5

Intro. Multe luni am folosit „dreapta” intre ghilimele pentru că pe scena politică au existat două, uneori trei, „drepte”, fiecare fiind cea mai adevărată. Acuma că s-au recunoscut brusc dreptele între ele voi renunța la ghilimele. Nu pentru că brusc aș recunoaște relevanța ideologiei, ci pentru că pot folosi cuvântul dreapta în mod ne-ambiguu, descriind toate partidele de la PNL la PMP.
Înainte să începem, trebuie definită ideea de „lider al dreptei”. Pentru scopul acestui articol, lider este cel care poate pune în mișcare, simultan, alegători și militanți. Poți face asta, ești lider și ai atuuri. Nu – nu.
Așadar… More…

Șah politic la prezidențiale 1

3d-chess-board-wallpaper-1

Fapt: Klaus Iohannis este relativ aproape de Victor Ponta în diverse scenarii pentru turul 2.
Premisă: Obiectivul principal al PSD este să pună în alegeri un candidat care să câștige sigur alegerile. Nu „foarte probabil”, „sigur”.
Premisă: PDL+PFC+ PMP nu atacă în mod real postul prezidențial și pot spera maxim a un loc onorabil în turul doi.
Faptele sunt fapte în măsura în care acceptăm consensul sondajelor. Premisele sunt plauzibile, dar nu bătute în cuie.

Pentru PSD combinația ideală de forțe este organizația PSD plus popularitatea lui Victor Ponta plus un sprijin liberal semnificativ (scenariul 2). Dacă liberalii nu cooperează, ar putea rămâne social-democrații cu Victor Ponta (scenariul 3). Dacă Victor Ponta nu cooperează, social democrații vor fi presați să împingă în față un liberal (scenariile 5, 6). Dacă social-democrații nu cedează la presiuni, pot rămâne singuri contra dreptei (scenariul 4). More…

Tertium datur? Despre perspectivele partidului dlui Tăriceanu Răspunde

dacat
Astfel ajungem la esența problemei. Electoratul nu este o fabrică de cremvuști în care torni mesaje și din care scoți voturi. Chiar și cei mai puțin informați dintre alegători simt nevoia unei minime garanții că votul lor folosește la ceva, că nu este un simplu exercițiu de admirație. Înainte de a lupta pentru voturi, dl Tăriceanu trebuie să se poziționeze ca o alternativă credibilă. Ca să fie o alternativă credibilă, dl Tăriceanu trebuie sa aibă deja voturi. Acest cerc vicios este specific noilor partide și mișcări și, în cazul domnului Tăriceanu și al RPL, poate fi rezolvat în două moduri. Ambele necesită un impuls din partea PSD.
More…

Ruperea USL, ruperea PNL și predicții Răspunde

Dincolo de termenii rezervați, ideea era că, dacă USL „dorește” să existe, atunci ea „poate” să existe. În spatele aveam două premise. Pe de o parte, o premisă de raționalitate ca rezultat al procesului politic. Pe de altă parte, premisa tacită a unei prudențe în păstrarea puterii. Altfel spus, o raționalitate orientată spre conservarea puterii în fața unui potențial pericol băsescian și nu o raționalitate „aventurieră” orientată spre maximizarea profitului politic în condiții de risc.

Prima premisă mi se pare validă în continuare. A doua a fost, extrem de probabil, greșită. USL a început să se usuce în interior când diverși politicieni ai Uniunii, la diferite nivele, au ales să joace la offside forțând concesii sub amenințarea șubrezirii sau părăsirii alianței.

Există trei rânduri de motive despre care am vorbit mai sus. Una este epuizarea obiectivelor – pe care l-am prevăzut. Al doilea este comportamentul aventurier (deși rațional) al unei mase critice de politicieni USL – acesta mi-a scăpat. Al treilea (și cel mai la modă astăzi) este erodarea încrederii – despre acesta, iarăși, am vorbit. More…

Klaus Werner Iohannis și riposta nucleară 4

iohannis ponta

Lucrurile se schimbă în momentul în care dl Iohannis devine vice-premier (funcție de înaltă demnitate, chiar dacă uneori slab definită). Să zicem, totuși, că dl Iohannis nu poate deveni vice-premier; poate fi suficient să obțină coordonarea noilor servicii unificate de urgență. În toate articolele din această serie „omul de stat” a fost definit drept cineva care vorbește în numele statului sau națiunii ca un întreg. Cel mai bine faci asta ca președinte, premier, ministru de externe, sau guvernator al BNR. Dar se poate încerca și de braț cu Raed Arafat.
More…

De ce Traian Băsescu nu poate fi primul ministru al lui Victor Ponta (I) 3

În octombrie 1991, după căderea Guvernului Roman, PNL participă la guvernarea Theodor Stolojan, pe atunci sprijinit de FSN. În aprilie 1992 PNL părăsește CDR. În septembrie 1992, la alegerile locale, opinia publică va fi șocată să afle că PNL a căzut sub pragul electoral, ne-reușind astfel să intre în Parlament. Este lecția fundamentală a trădării în politica românească. Morala pe care au reținut-o partidele nu este atât că ar fi rău să trădezi, ci că are și trădarea dichisul ei. Memoria colectivă nu este foarte lungă, dar este; de aceea o trădare de succes trebuie să gestioneze corect această problemă.

În martie 1992 Petre Roman rupe FSN în două, câștigând alegerile interne cu moțiunea „Viitorul azi”. Pe termen scurt, Petre Roman candidează sub numele consacrat FSN. Dealtfel partidul are un re-branding foarte lent și ca la carte: FSN -> FSN (PD) -> PD (FSN) -> PD. Astfel se înceracă menținerea iluziei continuității. (Aceeași strategie va fi folosită mai târziu de PDL care păstrează culoarea portocaliu.) În 1995 Petre Roman susține nevoia unei alianțe ne-electorale largi; în 1996 partidul candidează separat. Abia după turul doi al prezidențialelor, când Petre Roman îl susține pe Emil Constantinescu, putem considera definitivă ruptura între dl. Roman și electoratul iliescian.

Între 1996 și 2000 PD se apropie de PNL, împreună cu care formează o alianță informală care suge din vlaga politică a PNȚ-CD, cu largul și involuntarul concurs al elitelor țărăniste. Problema de imagine o are acum PNL, care are nevoie să gestioneze ruperea de partidul care l-a ajutat să se re-întoarcă în Parlament. Din fericire pentru PNL, până când să se anunțe ruptura, PNȚ-CD este deja serios compromis. De aceea electoratul vechiului CDR este poate mai iertător. Oricum, nu există în 2000 o alianță pre-electorală între PD și PNL; cele două partide candidează – și supraviețuiesc – separat. More…