Cine a câștigat și cine a pierdut de pe urma protestelor împotriva Ordonanței 13? Răspunde

16683971_10210602239003721_9104330983521246049_n

„Saga” OUG 13/2017 umează un scenariu clasic: este vorba de o lovitură în forță aplicată puterii judecătorești după o formulă deja testată. Corespondenții istorici ai Ordonanței 13 sunt suspendarea președintelui Traian Băsescu din 2012 dar, mai ales, celebra Ordonanță 55/2014, care în disprețul legii, a permis pentru o perioadă scurtă de timp „migrația politică” a primarilor.

Asaltul asupra puterii judecătorești va continua în următoare perioadă de timp cu inițiative similare, pregătite de mul timp: o lege a grațierii (poate chiar și amnistiei), de data asta adoptată în Parlament și deja „faimoasa” lege a răspunderii judecătorești. More…

O notă despre legitimitate Răspunde

Într-o democrație deciziile se iau cu majoritate de voturi, însă majoritatea nu poate să limiteze drepturile opoziției. De asemenea, majoritatea nu poate acționa ignorând legile și normele de funcționare ale democrației. Legitimitatea este conferită de voința cetățenilor prin intermediul mecanismelor și procedurilor statului de drept. A acționa împotriva acestor mecanisme, premeditat și cu rea voință, pune orice guvern, grup de cetățeni sau organizație politică în afară normelor democratice.

Scopul ordonanței privind modificarea codului penal nu este acela de a remedia sau de a pune în acord niște decizii ale Curții Constituționale cu textul de lege, ci de a schimba radical atât sensul deciziei, cât și al legii, pentru a favoriza un anumit grup. Practic, prin această ordonanță, se legalizează delapidarea din fondurile publice și abuzurile, până la un anumit prag stabilit arbitrar. Este un atac direct contra supremației legii și a egalității în fața legii. Este un cec în alb dat hoților. More…

Pe marginea prăpastiei 2

16487700_1125817890875083_8034354404433673315_o

Peste 300.000 de români au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva asaltului declanșat de PSD contra statului de drept. Mai mult de 150.000 de cetățeni au protestat numai la București. Acestea sunt cele mai mari proteste ca participare și amploare din România din anii 90 încoace. 35.000 la Cluj, 20.000 la Timișoara, 20.000 la Sibiu, 10.000 la Iași, 8.000 la Brașov, 6.000 la Bacău, 5.000 la Constanța, 3.000 la Craiova, 3.000 la Galați.

Cifrele de mai sus sunt revelatoare pentru valul de indignare care a cuprins România în urma acțiunilor PSD și a cabinetului Grindeanu. Și mai revelator este faptul că aceste proteste s-au petrecut miercurea, la mijlocul săptămânii și iarna. Iar participarea a fost diversă și reprezentativă, de la studenți până la părinți cu copii în brațe și pensionari. More…