iulie 30, 2017

Republica Moldova, tot mai aproape de Rusia ^Răspunde

Analysis, Ileana Racheru, International Affairs • Tags: Igor Dodon, Partidul Popular European din Republica Moldova, politica externă a României, politica externă a Rusiei, PSRM, Republica Moldova, sisteme electorale, Vlad Plahotniuc

Schimbarea sistemului electoral este cea mai importantă dovadă a faptului că Plahotniuc și Partidul Democrat nu au ca obiectiv apropierea de UE a Republicii Moldova, ci conservarea intereselor unui grup politic restrâns. Totodată, măsura consacră revenirea Republicii Moldova în clubul regimurilor autocratice sau dictatoriale din CSI.

În ceea ce privește relațiile cu Federația Rusă, schimbarea sistemului electoral consacră revenirea Republicii Moldova în clubul regimurilor autocratice sau dictatoriale din CSI. Decizia de a modifica sistemul electoral este, de fapt, o continuare a unei campanii de anihilare a vocilor critice la adresa tandemului Plahotniuc-Dodon. În acest sens, monopolul celor mai importante trusturi de presă a fost împărțit între PD și PSRM, iar jurnaliștii independenți au devenit ținte ale unor acțiuni de intimidare. Totodată, Ministerul Justiției a propus, de curând, un proiect de modificare a legislației ce vizează limitarea accesului la finanțări externe și la mecanismul de 2% pentru ONG-urile care desfășoară activități de monitorizare a politicilor publice și observare a alegerilor. More…

octombrie 1, 2014

Gazoductul Iaşi-Ungheni și geopolitica energetică a Rusiei ^Răspunde

Comentarii, Ileana Racheru, International Affairs, Posts by author • Tags: gazoductul Iași-Ungheni, politica externă a României, politica externă a Rusiei, Republica Moldova, securitate energetica, spațiul estic, spatiul post-sovietic

„Capul plecat sabia nu-l taie“, aşa ar putea fi sintetizată strategia energetică a Moldovei. Dincolo de presiunile exercitate de Federaţia Rusă, situaţia Republicii Moldova se explică prin interesele pe care guvernanții de orice culoare politică le-au urmat în negocierile cu Moscova. Aceste interese au avut ca obiectiv major menţinerea status-quo-ului politic, prin obţinerea unui preţ mai mic decât cel practicat pe piaţa europeană sau reeşalonarea datoriilor pentru gazul livrat. În toată perioada care urmat după proclamarea independenţei, guvernanţii de la Chişinău nu au încercat să implementeze o strategie energetică care să urmărească realizarea intereselor Republicii Moldova și asigurarea unei independenţe politice reale.

În relația cu Republica Moldova, Rusia a manipulat prețul la gaz și reeșalonarea datoriilor până când companiile rusești au ajuns să controleze sistemul moldovean de aprovizionare cu gaz. Spre deosebire de guvernanţii de la Chişinău, Moscova a avut o strategie pe termen lung, implementată pas cu pas, pentru a asigura dependenţa energetică şi, indirect, pe cea politică a Republicii Moldova. Legislația moldovenească care a stat la baza demonopolizării pieței de gaze naturale a asigurat doar separarea juridică a activităților de transport de cele de furnizare și producție. În practică, acest lucru a însemnat crearea mai multor subsidiare ale Moldovagaz pentru furnizare și transport. În paralel, Moscova a monitorizat atent și a subminat tentativele Republicii Moldova de a diversifica sursele de aprovizionare cu gaz. În anul 2012, după ce fostul premier moldovean Vlad Filat și Victor Ponta au semnat o declarație comună privind cooperarea în domeniul securității energetice (ce prevedea inclusiv construirea gazoductului Iași-Ungheni), Rusia s-a asigurat că, cel puţin pe termen scurt, acesta nu va putea fi operațional. More…

mai 13, 2014

De ce nu are Germania o politică externă în relația cu Ucraina? ^Răspunde

Comentarii, Ileana Racheru, International Affairs, Posts by author, Recomandări, Serii, Ucraina • Tags: Angela Merkel, criza din Ucraina, Gerhard Schröder, Guido Westerwelle, Parteneriatul Estic, politica externă a Germaniei, politica externă a Rusiei, Rusia, Ucraina

Informațiile oficiale furnizate de Ministerul de Externe de la Berlin oferă doar relatări sumare despre relațiile politice dintre Germania și Ucraina în contextul situației tensionate din ultimele luni, dinamica raporturilor economice și angajmentele asumate de Fundația pentru Cooperare Juridică Internațională, în vederea construirii unui stat de drept în Ucraina. Mai mult, strategia de politică externă a Germaniei nu menționează Ucraina, nici măcar la pachet cu statele Parteneriatului Estic (PaE). Practic, Germania nu a avut nicio strategie de politică externă în relațiile cu Ucraina și a aplicat doar principiile clasice ale Ostpolitik „schimbare prin apropiere“, care au însemnat, în practică, investiții în economia ucraineană (Germania este al doilea partener economic al Ucrainei după Cipru) și susținerea societății civile angajate în procesul de democratizare. Comunitatea de experți în analiza politică a spațiului ex-sovietic nu a realizat niciun studiu cu privire la relațiile politice Berlin-Kiev, analizele publicate au abordat strict raporturile economice ale Germaniei cu statele CSI și, în principal, cu Federația Rusă.

Anexarea Crimeei și războiul neconvențional pe care Rusia îl poartă acum în estul Ucrainei au fost punctul de cotitură pentru întreaga comunitate de politică externă de la Berlin. Lecția ucraineană a politicii externe germane este una simplă, de geopolitică de secol XIX – actorul care a atentat la pacea și securitatea din Europa trebuie pedepsit. Dar această lecție este greu de acomodat în mentalul unor experți și politicieni obișnuiți cu reguli ale relațiilor internaționale stabilite în secolul XX. More…

martie 14, 2014

O Uniune Europeană disfuncțională în criza din Crimeea ¹

Analysis, Ileana Racheru, International Affairs, Posts by author, Ucraina • Tags: criza din Crimeea, criza din Ucraina, politica externă a Rusiei, politica externă a UE, Rusia, Ucraina

UE este disfuncțională și nu doar Berlinul este principala problemă. Orice expert ar fi indicat la o primă observație doar realismul nemților, care încearcă să profite la maximum de relațiile economice privilegiate cu Moscova. Explicația este valabilă până la un punct, dar nu e suficientă pentru a înțelege un fenomen mai profund – divizarea Europei nu doar în clasica interpretare a sferelor de influență UE-Rusia, dar și fragmentarea UE în interior, determinată de percepțiile diferite ale vechilor europeni și ale noilor state membre, precum și de interesele naționale ale acestora. Pentru liderii statelor occidentale, profund preocupați de situația economică a propriilor state, situația din Ucraina este o chestiune secundară a agendei de politică externă, pentru că, pe de o parte, le oferă un argument pentru a continua abordarea de non-membership în relațiile cu Kievul și pentru că Rusia este un partener economic important.

Câteva state din Europa Centrală s-au întors la gândirea și dinamica geopolitică din perioada anilor 1990-1991 și au reactivat Grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia), un format de cooperare creat la începutul anilor ’90, cu susținerea unanimă a UE, pentru a se sprijini reciproc în procesul de europenizare (democratizare) și de reorientare către Occident a politicilor externe. Pentru aceste state, interesele economice s-au diluat prin reactivarea vechilor percepții asupra politicii externe a Moscovei. Membrii est-europeni ai Uniunii aflați geografic mai aproape de Ucraina și care au păstrat în mentalul diplomatic, macăr în stare latentă, teama de Moscova au perceput noua escapadă militară a Kremlinului ca fiind o emanație a pretențiilor imperiale ale liderilor de la Moscova. More…

februarie 4, 2014

Ucraina între UE și Rusia ^Răspunde

Analysis, Ileana Racheru, Posts by author, Recomandări • Tags: #euromaidan, Guido Westerwelle, Iulia Timoșenko, Parteneriatul Estic, politica externă a Rusiei, politica externă a UE, proteste Ucraina, Ucraina, Vitali Kliciko

În anul 2013, politica externă a Ucrainei s-a consumat între negocierile cu Bruxellesul pentru semnarea Acordului de Asociere (AA) și presiunile Rusiei, care solicita aderarea Ucrainei la Uniunea Vamală și renunțarea la negocierile cu UE. Toate acestea în fața pericolului unei crize iminente a economiei ucrainene. Euro-Maidanul a izbucnit ca un protest pașnic care a contestat decizia regimului Ianukovici de a nu semna acordurile cu UE și s-a extins în urma tentativei de a reprima protestele prin violență, cu ajutorul forțelor speciale ale Ministerului de Interne – Berkut.

Prin Parteneriatul Estic, UE a vorbit pe trei voci: una a inițiatorilor polonezi și suedezi, care susțin integrarea europeană (cel puțin a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei), alta a liderilor germani pentru care „Parteneriatul Estic nu este atât despre integrare, cât despre apropierea de Europa“ și o alta a tehnocraților din instituțiile europene, care aveau sarcina de a imagina un mecanism de cooperare care să pună în acord pozițiile celor două tabere politice. Tehnocrații au pregătit documentele-suport pentru negocieri care propuneau un compromis simplu: democratizare în schimbul integrării economice în spațiul UE, fără promisiuni de integrare. Diplomați europeni au fost trimiși la Kiev pentru a negocia cu un președinte care-și întărise controlul asupra instituțiilor statului și care nu dorea să audă de niciun fel de reformă. More…

decembrie 2, 2013

Ucraina – Goodbye UE! ^Răspunde

Analysis, Ileana Racheru, Posts by author, Recomandări • Tags: Iulia Timoșenko, Parteneriatul Estic, Partidul Regiunilor, politica externă a Rusiei, Rusia, Summitul de la Vilnius, Ucraina, UE, Viktor Ianukovici, Vladimir Putin

Decizia Ucrainei de a suspenda negocierile pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE nu pare să aibă nicio logică sau sugerează negocieri obscure, în urma cărora au cedat presiunilor rusești.

Un comunicat publicat de Ministerul de Externe de la Varșovia, după anunțul Kievului, menționează că „decizia finală cu privire la semnarea AA cu UE va fi luată de Consiliul de Securitate și de președintele Ucrainei“. Documentul polonez direcționează analiza către președintele Viktor Ianukovici, deși acesta nu a avut apariții publice după ce guvernul a anunțat suspendarea negocierilor cu UE. Decizia lui Ianukovici se explică prin modul în care acesta a ajuns și s-a menținut la putere în Ucraina postsovietică. Propulsat în politică de clanuri din estul Ucrainei cu afaceri obscure, Ianukovici are doar experiența unor campanii electorale create și fraudate cu ajutorul tehnologilor politici afiliați Kremlinului și a unor mandate de premier și președinte în regimuri autoritare, susținute de corupția generalizată. De fapt, Ianukovici este aproape lipsit de experiența politică a socializării cu UE, situație care l-a determinat să aleagă, în contextul alegerilor prezidențiale din 2015 și a unor sondaje în care nu apare ca favorit, sprijinul Rusiei, care nu impune normele unui scrutin corect, solicitate de UE. În plus, Rusia nu a făcut presiuni pentru eliberarea Iuliei Timoșenko, care a pierdut la limită ultimele alegeri prezidențiale și care, cu sprijinul Occidentului, a organizat protestele revoluției portocalii, în urma cărora Ianukovici a fost deposedat, în 2004, de un mandat prezidențial obținut prin fraudă. More…

septembrie 21, 2013

Republica Moldova, mai aproape de UE ^Răspunde

Analysis, Ileana Racheru, International Affairs, Recomandări • Tags: Alianța pentru Intergrare Europeană, asocierea Republicii Moldova la UE, Marian Lupu, Nicolae Timofti, parcursul european al Republicii Moldova, Parteneriatul Estic, PCRM, PDLM, politică moldovenească, Republica Moldova, Vlad Filat, Vlad Plahotniuc

Alegeri parlamentare organizate de 3 ori în 2 ani, 3 guverne în 3 ani şi perfomanţa de a fi singurul stat din lume în care parlamentul nu a reuşit să aleagă preşedintele vreme de aproape 3 ani – aceasta este imaginea vieții politice a Republicii Moldova, unde criza pare că definește o caracteristică constantă a jocurilor de putere de la Chișinău.

Instabilitatea politică de la Chișinău a debutat în 2009, pe fondul organizării de alegeri parlamentare anticipate, sub presiunea minirevoluției Twitter, care a contestat victoria incertă obținută de PCRM la scrutinul organizat câteva luni mai devreme și a permis crearea Alianței pentru Integrare Europeană (AIE), formată din PL, PLDM și AMN. AIE a obținut 53 mandate de deputați, care au asigurat majoritatea necesară susținerii Guvernului Vlad Filat, dar care au fost insuficiente pentru alegerea președintelui statului (61 de voturi). Marian Lupu, candidatul propus de AIE, nu a întrunit votul a cel puțin 61 deputați în urma a două tentative succesive de alegere a șefului statului, situație care a dus la organizarea unui nou scrutin legislativ în 2010, în urma căruia a fost format Guvernul AIE II, condus tot de către Vlad Filat. Rezultatele alegerilor legislative din 2010, deși nu au adus AIE numărul minim de mandate parlamentare necesare alegerii președintelui statului, au consolidat poziția acesteia (59 mandate). More…

august 30, 2013

De ce se opune Rusia unei intervenții a SUA în Siria? ²

Comentarii, Ileana Racheru, International Affairs, Posts by author, Recomandări • Tags: Bashar al-Assad, Chuck Hagel, interventie Siria, Orientul Mijlociu, politica externă a Rusiei, Rusia, Serghei Lavrov, Siria, SUA, Tartus

Chuck Hagel, secretarul pentru probleme de apărare al SUA, a anunțat, la 27 august 2013, că forțele militare ale SUA sunt pregătite să intervină în conflictul din Siria dacă președintele Obama va ordona un atac. Premierul britanic, David Cameron a declarat că omenirea nu poate să rămână indiferentă după ce a văzut persoane suferinde sau decedate ca urmare a unor atacuri suspecte cu arme chimice. Președintele Franței, Francois Hollande a afirmat că Franța este dispusă să pedepsească pe oricine se află în spatele atacurilor cu arme chimice.

Rusia a condamnat intențiile Occidentului de a interveni în conflict, susținând, prin vocea ministrului de externe Serghei Lavrov, că SUA folosesc „motive nefundamentate” pentru a interveni în Siria. Strategia Rusiei în conflictul din Siria se explică prin faptul că elita moscovită gândește în termenii realismului clasic și care nutrește trei angoase.
More…

iunie 26, 2013

Republica Moldova, între Uniunea Europeană și Uniunea Euroasiatică ^Răspunde

Analysis, Ileana Racheru, International Affairs, Posts by author, Recomandări • Tags: conflictul din Transnistria, Evgheni Șevciuk, Grigori Karasin, Mihai Ghimpu, OSCE, parcursul european al Republicii Moldova, Parteneriatul Estic, PCRM, PL, Republica Moldova, Rusia, Transnistria, UE, Uniunea Euroasiatică

Republica Moldova, cu un guvern proeuropean din 2009, a devenit în discursul oficialilor europeni „modelul de succes“ al Parteneriatului Estic. Însă, pentru Moscova, un eventual succes al Chișinăului în procesul de integrare europeană ar crea un precedent periculos pentru alte foste republici sovietice, tentate s-o apuce spre Vest, în dauna integrării în fantomatica Uniune Euroasiatică.

La 10 iunie 2013, Evgheni Șevciuk, liderul de la Tiraspol, a promulgat Legea cu privire la frontiera de stat, stabilind granița nerecunoscutei Republici Moldovenești Nistrene (RMN) într-o zonă care, potrivit Acordului moldo-rus din 1992, se afla sub administrația Chișinăului. Legea a venit în contextul în care media de la Chișinău au prezentat o așa-zisă alternativă la integrarea europeană a Republicii Moldova, aderarea la Uniunea Eurasiatică (organizație care se preconizează a fi creată în anul 2015). Principalul promotor ideologic al euroasianismului, naționalistul rus Aleksandr Dughin, a fost invitat la Chișinău pentru a dezbate la talk-show-uri „avantajele“ integrării spirituale pravoslavnice a moldovenilor în Uniunea Euroasiatică și „dezavantajele“ integrării în organizațiile occidentale.

Decizia autorităților de la Tiraspol a fost parțial ignorată de guvernul de la Chișinău, care a caracterizat-o drept „provocare“ și, ca urmare, nu a încercat să discute subiectul cu Șevciuk. More…

februarie 13, 2010

Ukraine: Political Stability in Question after the Presidential Elections ^Răspunde

Analysis, English content, Ileana Racheru, International Affairs, Interviuri, Posts by author • Tags: Economic crisis, elections, European Union, IMF, post-Soviet Space, Russia, Russian foreign policy, Ukraine, Viktor Yushchenko, Yulia Tymoshenko

Roman Kupchinsky

Ileana Racheru has interviewed the regretted Ukrainian political analyst Roman Kupchinsky. Roman Kupchinsky was the editor of the Ukrainian language publishing house and research company Prolog Research Corp. Between 1990 and 2002 he was Director of the Ukrainian service of Radio Free Europe / Radio Liberty and senior analyst for the same institution between 2002 and 2008. Mr. Kupchinsky died of cancer this year on January 19, aged 66. This interview may be the last he ever gave.

The interview has also been published in Romanian in 22 Magazine and in English on Politică Externă blog.

How do you describe the Ukrainian electorate and the electoral programs of the main candidates? What groups of interest are behind each important candidate?

More…

august 10, 2009

Georgia, bilanţ la un an după război. Interviu cu Filon Morar ^Răspunde

Analysis, Ileana Racheru, International Affairs, Posts by author, War and Politics • Tags: Abhazia, Ajaria, EUMM, Franţa, Georgia, Germania, monitorizare post-conflict, Osetia de Sud, PESC, razboi, Rusia, războiul ruso-georgian, SUA, Uniunea Europeana, USAID

Anul trecut Georgia, un mic stat din Caucazul de Sud, a atras atenţia întregii lumii printr-o încercare temerară a regimului de la Tbilisi (incurajat probabil de sprijinul acordat de Occident dupa 2003) de a aduce sub autoritatea sa regiunea separatistă Osetia de Sud(susţinută de Rusia). Acţiunea în forţă declanşată de georgieni la 7 august 2008, a avut drept consecinţă intervenţia militară a Rusiei, ale carei trupe au trecut dincolo de Osetia de Sud şi Abhazia (o altă regiune separatistă de pe teritoriul Georgiei, sprijinită de Moscova), ajungând foarte aproape de Tbilisi. Dupa cinci zile de război, Rusia şi Georgia au încheiat un acord de menţinere a păcii, mediat de UE, care a trimis o misiune de monitorizare în Georgia (EUMM). Ce se intampla cu Georgia la un an dupa război? Acesta este principala intrebare, de la care am pornit într-un interviu cu Filon Morar, adjunctul şefului EUMM in Georgia.

More…