De ce s-a retras Chevron din Polonia și România 2

Proteste pungesti

La începutul acestui an, Chevron a decis să oprească explorarea gazelor de șist în Polonia, țara din Uniunea Europeană cu cele mai mari rezerve. Decizia americanilor vine după ce, în ultimii ani, Exxon Mobil și Total au ales de asemenea să renunțe la activitățile de explorare. Atitudinea guvernului polonez cu privire la exploatarea gazelor neconvenționale fusese una foarte pozitivă. Polonia are unul dintre cele mai puțin diversificate bazine energetice din Europa, așa că depinde aproape în totalitate de importul de gaz din Rusia. Mai mult de jumătate din resursele energetice ale Poloniei sunt reprezentate de cărbune, resursă deloc ecologică. Astfel, marile companii nu au avut probleme în a obține licențe de explorare, într-un interval de numai câteva luni (Paul McDonald, 2013). Pe acest fond, Polonia a fost foarte entuziastă cu privire la explorarea și, dacă ar fi fost cazul, exploatarea gazelor de șist.

Zilele acestea Chevron a decis să sisteze lucrările legate de explorare și în România. Nu se știu multe informații despre motivele din spatele acestei decizii, purtătorul de cuvânt menționând doar că proiectul din România nu poate concura cu alte activități ale Chevron. Cel mai probabil, considerentele din spatele deciziei sunt economice, la fel ca și în cazul Poloniei. Dat fiind faptul că Franța pare să fi închis orice acces al firmelor interesate de exploatare, iar mediul polonez s-a dovedit a fi impracticabil, România devenea, în teorie, cel mai viabil loc pentru astfel de activități. More…

Ucraina, România și Marea Neagră: oportunități în contextul războiului ruso-ucrainean Răspunde

2014_pro-Russian_unrest_in_Ukraine

Dintr-o perspectivă istorică europeană și a realizării potențialului de cooperare părțile ar trebui să tindă în relația bilaterală către încheierea unui parteneriat strategic ferm. Acesta ar putea deveni una dintre prioritățile politicii externe a Kievului și Bucureștiului, şi acest proiect ar fi servit de pregătirea unui plan de măsuri energetice pentru schimbarea paradigmei relațiilor, cultivarea în opinia publică a ambelor țări a loialităţii uneia faţă de cealaltă.

Prioritățile parteneriatului Ucraina-România pot deveni: cooperarea în asigurarea securității în zona Mării Negre, proiectele comune de cercetare a resurselor naturale din Marea Neagră, crearea de întreprinderi industriale mixte, elaborarea de programe comune ecologice, intensificarea cooperării transfrontaliere, consolidarea contactelor inter-parlamentare și inter-guvernamentale, schimburile în domeniile științifice și culturale, colaborarea organizațiilor societății civile. More…

Gazoductul Iaşi-Ungheni și geopolitica energetică a Rusiei Răspunde

gazoduct-iasi-ungheni.wekt4lon30

„Capul plecat sabia nu-l taie“, aşa ar putea fi sintetizată stra­tegia energetică a Moldovei. Dincolo de presiunile exercitate de Federaţia Rusă, situaţia Republicii Moldova se explică prin interesele pe care guvernanții de orice culoare politică le-au urmat în negocierile cu Moscova. Aceste interese au avut ca obiectiv major menţinerea status-quo-ului politic, prin obţinerea unui preţ mai mic decât cel practicat pe piaţa europeană sau reeşalonarea datoriilor pentru gazul livrat. În toată perioada care urmat după proclamarea independenţei, guvernanţii de la Chişinău nu au încercat să implementeze o strategie energetică care să urmărească realizarea intereselor Republicii Moldova și asi­gurarea unei independenţe politice reale.

În relația cu Republica Moldova, Rusia a manipulat prețul la gaz și reeșalonarea datoriilor până când companiile rusești au ajuns să controleze sistemul moldovean de aprovizionare cu gaz. Spre deosebire de guvernanţii de la Chişinău, Moscova a avut o strategie pe termen lung, implementată pas cu pas, pentru a asigura dependenţa energetică şi, indirect, pe cea politică a Republicii Moldova. Legislația moldovenească care a stat la baza demonopolizării pieței de gaze naturale a asigurat doar separarea juridică a activităților de transport de cele de furnizare și producție. În practică, acest lucru a însemnat crearea mai multor subsidiare ale Moldovagaz pentru furnizare și transport. În paralel, Moscova a monitorizat atent și a subminat tentativele Republicii Moldova de a diversifica sursele de aprovizionare cu gaz. În anul 2012, după ce fostul premier moldovean Vlad Filat și Victor Ponta au semnat o declarație comună privind cooperarea în domeniul securității energetice (ce prevedea inclusiv construirea gazoductului Iași-Ungheni), Rusia s-a asigurat că, cel puţin pe termen scurt, acesta nu va putea fi operațional. More…

Mitul independenței energetice 5

tumblr_mua3e0QHYR1rj8vkao1_1280

În toată „dezbaterea” națională din acest an privind exploatarea resurselor naturale s-a strecurat un nou termen – independența energetică – care în traducere liberă înseamnă sistarea importurilor de gaze din Rusia pe termen lung.

Asupra temei independenței energetice există un consens neașteptat între președintele Traian Băsecu și premierul Victor Ponta, obișnuiți să se contreze și să se contrazică pe majoritatea temelor politice din spațiul public.

Limbajul folosit de cei doi poate duce ușor în eroare cetățeanul neavizat și poate crea impresia că România s-ar putea să nu mai importe petrol și gaze de pe piața internațioanală, nu numai din Federația Rusă, țara noastră pregătindu-se să devină în curând un El Dorado al hidrocarburilor. Însă situația nu stă chiar așa. Vârful de producție la petrol în România a fost atins în anul 1976 când au fost extrase 14,7 milioane de tone de țiței, după care producția proprie a intrat în declin – chiar și așa regimul comunist a decis dezvoltarea unei industrii petrochimice supradimensionate în raport cu resursele naturale disponibile în țară.

La gaze naturale vârful de producția în România s-a atins la mijlocul anilor 80. Asta înseamnă că producția de gaze naturale de la noi din țară se află pe o pantă descendentă de ceva vreme. În fapt dacă noi perimetre nu sunt date în exploatere în curând și alte de resurse de gaze naturale nu sunt identificate, rezervele de gaze naturale ale României se vor epuiza în următorii 10 ani.

More…

Se poate purta o dezbatere rațională pe tema resurselor naturale în România? 1

431957_10152907115220327_615872576_n

Valul de proteste din acest an a pus în discuție, printre altele, modul în care sunt gestionate resursele naturale ale România. Roșia Montană, Pungești și Moșna sunt localitățile-simbol pentru protestatarii din București, Cluj și alte orașe, care trebuie apărate și protejate de adversari precum politicienii corupți, stat, corporații, care nu vor decât să fure, să otrăvească și să distrugă.

Situația a fost tratată de către instituțiile statului în mod neprofesionist și cu lipsă de transparență – mai ales în cazul Roșiei Montane. Iar unele instituții s-au comportat de-a dreptul iresponsabil – în cel puțin două ocazii MAI a retras jandarmii de pe traseul protestelor din București, în speranța că poate-poate se va întâmpla ceva care să justifice o intervenție brutală (cea mai probabilă explicație). Mesajele transmise de politicieni în ceea ce privește Roșia Montană și/sau gazele de șist au fost populiste, inconsecvente și per total iresponsabile, aspect care a sporit exponențial neîncrederea cetățenilor în obiectivele proiectelor de exploatare a resurselor naturale. More…

Despre percepția gazelor de șist în România Răspunde

Shale gas EROI

Am scris pentru ROEC (Romania Energy Center) un policy brief despre percepția gazelor de șist în România în ultimele 18 luni. Brief-ul evaluează evoluțiile politice și cele de la nivel societal pe tema exploatării gazelor de neconvenționale începând cu protestele din ianuarie 2012, când aceasta a fost introdusă pe agenda publică, până aproape de izbucnirea protestelor privind proiectul minier de la Roșia Montană, unde exploatarea gazelor de șist apare ca subtemă.

Din concluziile policy briefului:

Există un consens politic la nivelul elitei politice cu privire la necesitatea exploatării gazelor neconvenționale.

Publicul românesc nu este foarte bine informat în privința gazelor de șist și a fracturării hidraulice.

Opoziția împotriva proiectului se manifestă mai ales la nivel local More…

Nabucco sau cronica unei morți așteptate 2

SD_export_routes_2012

Pe 28 iunie a fost anunțat oficial beneficiarul proiectului care va transporta gazele exploatate în zăcământul Shah Deniz II din Azerbaidjan: câștigătorul este gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline) ce va transporta gazele azere via TANAP pe ruta cea mai scurtă prin Turcia, Grecia, Albania și Italia. După cum era de așteptat proiectul Nabucco promovat agresiv de România și de care erau legate anumite interese politice și economice a sucombat.

Cine a câștigat?

Turcia care își consolidează poziția de nod energetic regional.

Uniunea Europeană care își consolidează independența energetică prin diversificarea surselor de aprovizionare și evita întărirea depedenței de Rusia.

Statele care vor fi tranzitate de conducta TAP: Grecia, Albania, Italia.

Azerbaidjanul care își vede gazul adus pe piețele europene la cel mai scăzut cost.

Cine a pierdut:

Statele care au mizat pe Nabucco, printre care și România.

Rusia deoarece nici South Stream nu a fost selectat, iar Europa își diversifică sursele de aprovizionare. More…

România și spațiile maritime: o relație incertă (I) 2

385141_247819108612600_123934151001097_674942_1206302172_n

Unul din primele articole publicate pe acest portal în urmă cu aproape șase ani a fost dedicat modernizării marinei militare în conformitate cu prioritățile strategice ale României. Argumentul în sine era unul de sorginte „navalistă” inspirat de scrierile lui Alfred Thayer Mahan. Între timp au avut loc o serie de evoluții politice, militare și economice ce readuc în discuției importanța unei marine militare româneșt moderne și performante la Marea Neagră.

Politic cea mai importantă evoluție a fost soluționarea disputei cu Ucraina privind delimitarea platoului continental, care a fost secondantă din punct de vedere economic de acordarea de licențe de explorare /exploatare unor companii de petrol și gaze în Zona Economică Exclusivă. Războiul din Georgia din vara lui 2008 a fost o importantă evoluție politică la nivel regional relevând riscurile de securitate generate de conflictele înghețate. În operațiunile rusești împotriva Georgiei marina rusească a jucat un rol important și a demonstrat capacitatea Kremlinului de a proiecta putere în Marea Neagră. Criza financiară și economică a afectat puternic statele riverane Mării Negre proaspă devenite membre NATO, România și Bulgaria, reducându-le potențialul economic și militar. More…

Reîncălzirea relației cu Rusia… 3

Andrei Marga la reuniunea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei[/caption]Reîncălzirea” relațiilor cu Federația Rusă pare să fi devenit leitmotivul ministeriatului lui Andrei Marga. Nu voi comenta aici declarațiile sale de la audierea din Parlament – ele au fost deja comentate și analizate, partizan și ne-partizan. De asemenea nu voi comenta declarațiile noului ministru de externe vis-à-vis de președintele Traian Băsescu. Acestea au fost deja îndelung comentate de editorialiștii și analiștii de serviciu din media. Mă voi concentra în schimb asupra șanselor și utilității normalizării relațiilor cu Federația Rusă. More…

Crizele lunii august: Nimic nou pe frontul de est 2

Traian Basescu si Vladimir Putin la summitul NATO de la Bucuresti. Foto: Mediafax/Raul Ştef

A două criză majoră în care a fost implicată diplomaţia românească în luna august a fost expulzarea de către autorităţile ruse a unui diplomat român aflat la Moscova sub acuzaţia de spionaj. Acest eveniment poate fi considerat un punct de cotitură în relaţiile româno-ruse, reprezentând practic punctul cel mai de „jos”al relaţiei. Evenimentul este în acelaşi timp definitoriu pentru relaţia bilaterală, putându-se argumenta că relaţiile au devenit  în mod deschis adversariale.

More…

Uniunea Europeană şi Turcia, încotro…? Răspunde

Turcia

Am participat marţi 29 iunie la conferinţa Turcia – cheie către viitorul Europei organizată de Institutul European din România. Conferinţa s-a dovedit a fi extrem de utilă din mai multe puncte de vedere: conferinţa a oferit o perspectivă asupra ambiţiilor Turciei la nivel regional şi global, asupra modului în care elitele ei concep rolul acesteia în cadrul sistemului internaţional, asupra multiplelor sale identităţi politice şi a percepţiei asupra proiectului european. În cele ce urmează voi rezuma şi comenta punctele de vedere exprimate la conferinţă de ministrul turc al afacerilor europene Egemen Bağış şi de consilierul prezidenţial pentru afaceri europene Leonard Orban, pe care apoi le voi corela cu anumite tendinţe şi evoluţii internaţionale ce relevează importanţa crescândă a Turciei la nivel global.

More…

De ce (nu) ar trebui invitată Rusia în NATO! 3

Angela Merkel si Dmitri Medvedev (copyright Sean Gallup/Getty Images Europe)

Săptămâna trecută patru experţi în probleme de securitate şi apărare germani – Volker Rühe (fost ministru al apărării în perioada 1992-1998, membru CDU/CSU), Klaus Naumann (general în rezervă, fost inspector general al Bundeswher şi preşedinte al Comitetului Militar al NATO), Frank Elbe (f0st ambassador) şi Ulrich Weisser (vice-amiral în rezervă şi fost Director al Comitetului Militar de Planificare al Bundeswehr) – au publicat în cotidianul german Der Spiegel o scrisoare deschisă în care propun invitarea Federaţiei Ruse să adere la NATO. Cei patru  îşi fundamentează propunerea pe o serie de argumente: în contextul configurării unui sistem internaţional multipolar şi a ascensiunii puterilor asiatice (India şi China), Rusia este indispensabilă pentru securitatea Europei şi a spaţiului euro-atlantic, atât Rusia cât şi alianţa nord-atlantică se confruntă cu aceleaşi ameninţări, o eventuală aderare la NATO a Rusiei ar conduce la dezvoltarea democraţiei în această ţară prin impunerea respectării valorilor democratice în procesul de aderare, invitarea Rusiei să adere la NATO ar calma temerile privind o posibilă încercuire a acesteia şi îngrădire strategică prin extinderea alianţei către est, iar aderarea Mosocovei la NATO ar conduce la o integrare mai uşoară a Georgiei şi Ucrainei în cadrul organizaţiei. More…