Principi şi baroni în congresele partidelor româneşti 1

King_Charlemagne_receiving_the_Oath_of_Fidelity_and_Homage_from_one_of_his_great_Feudatories_or_High_Barons

Cazul PSD este cel mai simplu, întrucât acest partid nu are congres. Astfel problema principilor şi a baronilor este sinonimă problema controlului pe care Victor Ponta îl are în partid, temă despre care am mai scris.

În cazul PNL situaţia este mai complicată. Unele gesturi ale lui Crin Antonescu îl pun pe acesta în tabăra principilor, altele în a baronilor. Ca natură a puterii, dl Antonescu rămâne un principe; poziţia sa se bazează pe popularitatea naţională şi pe abilitatea de a fi construi un proiect politic (din nou) naţional. Pentru a explica ezitările sale merită să insistăm că, deşi problemele principilor în partidele proprii pot fi asemănătoare, ei nu sunt deloc obligaţi să se alieze în toate lucrurile. În cazul de faţă, puterea în partid este consolidată. Dl. Antonescu, astăzi, este PNL. Ori, uităm adesea că PNL este în fapt un UDMR românesc. Altfel spus, îşi securizează electoratul printr-un discurs bazat pe principii dar, în acelaşi timp, fiind un partid junior în majoritatea parlamentelor, manifestă o extremă flexibilitate şi abilitate de negociere. Deocamdată, deci, dl. Antonescu a ales o poziţionare care maximizează interesele PNL şi nu ale castei principilor. Astfel, PNL/ Antonescu vor fi în continuare loiali USL în anumite privinţe în timp ce în altele vor avea propria lor părere. Cum menţinerea lui Crin Antonescu ca prezidenţiabil depinde de onorarea unor promisiuni, presupun că partidul se va comporta parolist faţă de ideile forţă ale USL şi creativ faţă de ce nu este inclus în punctele fundamentale ale Uniunii.

Cazul PDL este mai puţin complicat decât pare, căci marile tabere sunt de natură baronială. Despre Vasile Blaga nu are sens să insist, aici avem consens. În cazul Elena Udrea, care dă loialitate către şi primeşte loialitate dinspre principele Băsescu, merită insistat puţin. Dna Udrea are cu siguranţă calităţile unui politician care ar fi putut combate la nivel naţional. More…

De weekend: Cum Facebook nu va cuceri Universul Răspunde

De curând citeam una dintre corespondenţele din închisoare ale lui Adrian Năstase de pe blogul personal. Într-ul colţ un widget bine plasat m-a anunţat serviabil câte mii de persoane „apreciază Adrian Năstase”. Printre care Ileana. Despre Ileana nu pot sa vă spun prea multe, am mers la aceeaşi facultate în ani diferiţi, dar pot să vă garantez că nu „apreciază Adrian Năstase”. Problema este că în tratamentul aplicat brandurilor şi persoanelor publice FB păstrează un model adecvat doar pentru relaţiile personale.

Ileana nu îl simpatizează pe dl Năstase, doar vrea să fie la curent cu ultimele sale… cugetări. La fel şi colegul de blog George. Dar Facebook nu îi permite să efectueze această distincţie. Facebook este o companie care uniformizează (spre deosebire de Google). La fel este (prin forţa lucrurilor, şi Twitter. Dar acesta din urmă a descoperit şi apoi încurajat beneficiile flexibilităţii de sus în jos – de exemplu ei nu au inventat hashtagul (#). More…

Criza politică și deriva naționalistă (II) 6

În prima parte am identificat problema – o anumită deriva naționalistă în discursul USL – și am formulat patru întrebări în jurul cărora se va construi analiza. Ca ghid cognitiv voi folosi o teză afirmată de Lucian Boia în monumentalul său volum Istorie și mit în conștiința românească: relația elitelor politice autohtone cu occidentul este una dictată de interese în principal și nu una de valori, ele rămânând structural naționaliste. Aici însă intervine un caveat – contactul cu valorile occidentale, cu practicile democratice occidentale și socializarea elitelor politice românești în cadrul acestora diluează „naționalismul structural” al acestora din urmă. Dar cu cât însă România se integrează mai mult în Occident (proces pe care îl consider ireversibil)[i], mai ales procesul de integrare europeană, elitele locale își pierd din o parte din autonomia politică și libertatea de acțiune în raport cu societatea. Când descoperă, uneori neșteptat, că acțiunile lor interne contravin normelor, valorilor și practicilor democratice occidentale membri elitei politice autohtone recurg, pe plan intern, la un discurs naționalist pentru a-și justifica acțiunile și a se legitima. More…

Al patrulea proiect pentru România 4

Deși pare că avem de ales din nou între „aceștia” și „ceilalți”, totuși, opțiunile și proiectele oferite societății românești în 2012 sunt semnificativ mai diverse decât eram obișnuiți. Să ne uităm puțin peste ele.
Până în ianuarie peisajul politic apărea ca fiind destul de banal. Cele două grupări politice mari puteau fi grupate cu oarecare corectitudine sub eticheta de reformiști și conservatori. La periferia sistemului, PPDD înjura pe toată lumea dar servea și să le amintească alegătorilor că partidele majoritare, oricât de corupte, sunt preferabile haosului.

Piața Universității și apoi Nicușor Dan au fisurat această perspectivă. Este posibil cel puțin să ne imaginăm crearea unui al patrulea proiect. Iar unde este cerere (electoratul potențial al Proiectului) poate apărea și oferta (forme noi de organizare sau propuneri politice noi dinspre mainstream). O asemenea ofertă stă sau cade împreună cu credibilitatea inițiatorilor și soliditatea proiectului. Din nefericire, complexitatea crește odată cu trecerea timpului. Piața Universității cerea „doar” o schimbare de regim și dezbatere publică mai deschisă. Campania electorală a presupus plantarea unui spin independent în coasta puterii locale, efectele fiind planificate să apară pe abia termen mediu. Un proiect național va fi mult mai greu și complicat. More…

Ochiul furtunii. Şi demisia lui Traian Băsescu 1

Acum doi ani (şi zece zile) mă gândeam serios dacă mai are sens să scriu despre politică sau a devenit prea plictisitor. Din fericire (de data asta) am trăit vremuri interesante iar aşteptarea mea că Emil Boc ar putea demisiona dar PDL va rezista până la alegeri a fost eronată (la limită, e drept). În acest timp guvernarea PDL a greşit faţă de noi prin fapte, omisiuni şi pervertirea unor idei altfel viabile.

Scorul ridicat al USL ridică altfel de probleme. Este evident cu acest procent şi cu structura existentă în teritoriu că USL nu se va putea abţine de la unele abuzuri. Problema nu este dacă, ci cât. More…

Politica externă românească – înapoi în viitor 8

Politica externă nu este o temă care să câștige alegeri. E un domeniu de politică publică hiperspecializat, care necesită atenție constantă din partea legiuitorului, expertiză vastă și coordonare instituțională impecabilă. În politică externă nu prea este loc de ezitări, improvizații sau expediente. Având în vedere mediul anarhic în care acționează statele și competiția pentru un set de resurse limitate, politica externă ar trebui privită cu mai puțină pasiune partizănă și tratată cu mai multă responsabilitate. More…

Ucraina între Est și Vest. Dezgheț în relațiile româno-ucrainene 2

Contextul politic internațional nu este unul favorabil Kievului în prezent. Prinsă între Occident și Rusia, Ucraina trebuie să navigheze prin niște ape politice destul de tulburi, pentru a-și păstra independența. Perspectiva revenirii lui Vladimir Putin la Kremlin în 2012 și inițiativa Uniunii Euroasiatice vor reprezenta provocări politice majore pentru politica externă a Ucrainei. More…

Mecanica de ceasornic a reformei în PDL: de la Renate Weber la Sebastian Lăzăroiu 11

Scopul acestui articol este să descrie gruparea politică aflată în jurul PDL ca o structură în trei straturi. Persoanele afiliate acestor trei straturi pot varia în timp, dar structura în sine a rămas conceptual aceeași, dincolo de  alianțele variabile din politica noastră din ultimii 5-6 ani.

More…

Relațiile franco-române: relansare dificilă 1

Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu

Într-o postare anterioară, dedicată tensiunilor diplomatice franco-române, ridicam semne de întrebare cu privire  la viitorul parteneriatului strategic dintre România și Franța. Parteneriatul dintre București și Paris pare a fi în curs de relansare și redefinire, dar situație este departe de a se clarifica.

More…

Valsul Schengen 5

Aderarea la Spațiul Schengen s-a transformat dintr-un joc cu o miză politică mică într-o tragedie națională. La mijloc se află prestigiul României în cadrul Uniunii Europene și percepția internă privind beneficiile aderării la construcția europeană.

More…

Crizele lunii august: Nimic nou pe frontul de est 2

Traian Basescu si Vladimir Putin la summitul NATO de la Bucuresti. Foto: Mediafax/Raul Ştef

A două criză majoră în care a fost implicată diplomaţia românească în luna august a fost expulzarea de către autorităţile ruse a unui diplomat român aflat la Moscova sub acuzaţia de spionaj. Acest eveniment poate fi considerat un punct de cotitură în relaţiile româno-ruse, reprezentând practic punctul cel mai de „jos”al relaţiei. Evenimentul este în acelaşi timp definitoriu pentru relaţia bilaterală, putându-se argumenta că relaţiile au devenit  în mod deschis adversariale.

More…