Relațiile franco-române: relansare dificilă 1

Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu

Într-o postare anterioară, dedicată tensiunilor diplomatice franco-române, ridicam semne de întrebare cu privire  la viitorul parteneriatului strategic dintre România și Franța. Parteneriatul dintre București și Paris pare a fi în curs de relansare și redefinire, dar situație este departe de a se clarifica.

De la eșecul aderării la Spațiul Schengen foarte puține evoluții pozitive au avut loc, cel puțin la nivel oficial, în relația bilaterală româno-franceză. Réchauffement-ul relațiilor bilaterale se lasă încă așteptat după tensiunile create de respingerea aderării României la Spațiul Schengen. De la acest moment s-au înregistrat atât evoluții pozitive, cât și negative în relațiile București-Paris.

Evoluții pozitive:

Evoluții negative:

  • Opoziția inițială a României față de intervenția coaliției multinaționale în Libia la Consiliul European din martie. Bucureștiul s-a alăturat Berlinului, care s-a opus intervenției. România însă s-a opus intervenției din Libia din rațiuni diferite de cele ale Germaniei: președintele Nicolas Sarkozy propunea o intervenție a Uniunii Europene fără mandat din partea ONU și cu o implicare limitată a NATO. România nu are interese vitale în Libia, nu dispune de mijloacele necesare unei asemenea intervenții, este deja angjată în Afganistan cu 1800 de militari, bugetul apărării este sărac și mult mai important, Bucureștiul este pro-atlantist și nu consideră a fi în interesul său preluarea inițiativei în materie de securitate europeană de o altă organizație decât NATO.

  • Rezilierea contractului cu firma franceză Colas pentru construcția tronsonului final al Autostrăzii Soarelui de către Ministerul Transporturilor. Chiar dacă ministrul Anca Boagiu a reziliat și contractele de construcție de autostrăzi ale firmelor românești, în Franța această evoluție ar putea fi percepută ca o hărțuire a companiilor franceze de către autoritățile de la București.

  • Percepția că România nu face destule în privința combaterii corupției. Scandalul polițiștilor de frontieră și vameșilor români care favorizau traficul ilegal de țigări, precum și scandalul de corupție/conflict de interese din Parlamentul European în care a fost implicat Adrian Severin au întărit convingerile Parisului că elita politică de la București nu ia în serios tema combaterii corupției.

  • Creșterea infracționalității în rândul cetățenilor români aflați în Franța.

  • Creșterea numărului mare de azilanți pe fondul crizei din Orientul Mijlociu și Maghreb. Prezența acestora pe teritoriul unor state europene face ca Parisul să fie reticent în a accepta sporirea numărului de membrii a Spațiului Schengen sau extinderea Uniunii Europene.

Conflictul dintre Franța și România pe tema aderării la Spațiul Schengen pare să se apropie de soluționare. Cea mai vehiculată soluție pentru accederea României la Spațiul Schengen, agreată și de autoritățile de la București, este așa numita aderare în etape. În ciuda faptului că nu este tocmai ceea ce au așteptat românii, aderarea în etape la Spațiul Schengen este singura soluție practică în situația de față, alternativa fiind amânarea sine die a aderării.

Chiar dacă relațiile franco-române sunt încă distante, există totuși teme și interese comune care să susțină parteneriatul strategic dintre cele două state. Cele mai evidente teme europene care apropie cele două state sunt Politica Agricolă Comună, unde atât România cât și Franța doresc menținerea unui nivel ridicat de cheltuieli, și Politica de Coeziune a UE. În schimb există și divergențe: viziuni diferite în ceea ce privește securitatea europeană, problema vecinătății estice și relația cu Rusia. Din păcate România nu poate să-și impună singură punctele sale de vedere pe aceste teme de politică externă. Franța, în schimb, poate face acest lucru cu ușurință. Bucureștiul trebuie să găsească soluții imaginative prin care să facă ca relația cu Parisul să funcționeze în favoarea sa.

De asemenea trebuie să  se țină seama de două evoluții majore care pe termen lung vor spori puterea Franței pe scena europeană:

  1. Criza financiară și economică din 2008 a sporit influența Franței și Germaniei la nivel european, care au reușit să impună celorlalte state europene Pactul de Creștere și Stabilitate, crescând autoritatea Bruxellesului în materie de politici economice și limintând suveranitatea acestora. Cele mai afectate pe termen lung de această evoluție sunt statele mici sau cu economie fragilă  membre ale Uniunii Europene, printre care și România. Franța și Berlinul vor dispune astfel de mai multe mijloace pentru a influența deciziile politice în alte capitale europene.

  2. Intervenția în Libia a sporit influența Franței la nivel european. Rolul conducător asumat de Paris în cadrul operațiunilor militare a sporit prestigiul acesteia (eclipsând chiar rolul Marii Britanii). Chiar dacă intervenția din Libia se va încheia indecis, Franța poate să-și impună propria sa viziune asupra identității de apărare europene.

Este destul de dificil în a anticipa cum va evolua parteneriatul strategic franco-român. În ultima perioadă s-au înregistrat progrese, dar au existat și disensiuni. Există destulă deschidere de ambele părți pentru relansarea relațiilor, pe de altă parte există și diferențe de perspectivă care ar putea frâna cooperarea bilaterală.  România trebuie să se adapteze evoluțiilor la nivel european, să formeze alianțe cu state cu interese similare în interiorul UE și să-și asaneze punctele vulnerabile (reforma justiției, combaterea corupției și creearea unei economii performante).

George VIŞAN

Anunțuri

One comment

  1. Pingback: Relansarea parteneriatului strategic franco-român « Civitas Politics

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s