Teheranul nu se dă bătut ușor Răspunde

Donald Trump speră să convingă Iranul să cedeze, însă nu este pregătit să ducă până la capăt amenințarea privind utilizarea forței. Acest aspect a devenit clar în momentul în care un avion fără pilot al SUA a fost doborât în iunie 2019 de apărarea anti-aeriană iraniană într-o zonă disputată a Golfului Persic. Deși un avion fără pilot, modelul era unul destinat recunoașterii strategice și ca atare un obiectiv valoros din punct de vedere militar, a cărei pierdere necesita un răspuns pe măsură. Donald Trump inițial a vrut să riposteze militar, dar s-a răzgândit în cele din urmă, raidul aerian fiind anulat în ultimul moment. Acesta a fost semnalul clar pentru Teheran că SUA nu contemplă în mod serios utilizarea forței împotriva sa. More…

Trump, din memoriile generalului James Mattis Răspunde


Cartea de memorii semnată de Jim Mattis alături de Bing West expune filozofia pe care generalul a încercat să o aplice cât timp s-a aflat în fruntea Pentagonului.

Întrebarea este cine îi va urma lui Bolton? Numele circulate până astăzi par fie să anunțe consolidarea influenței lui Mike Pompeo, fie o recalibrare către o variantă cât mai pură a doctrinei „America pe primul loc“. Ambasadorul SUA la Berlin, controversatul Richard Grenell, omul forte al administrației în Europa, susținător al liniei dure față de Teheran, este cunoscut pentru lipsa de diplomație și pentru criticile lipsite de perdea adresate unor free rideri precum Germania. Pe lista scurtă s-ar mai afla două nume apropiate de Mike Pompeo: Stephen Biegun (negociatorul SUA pe dosarul nord-coreean) sau Brian Hook (trimisul special al SUA pe dosarul iranian și fostul director de planificare politică în timpul lui Rex Tillerson). Oricare dintre cele două variante ar arăta intenția lui Donald Trump pentru accelerarea unor soluții negociate cu Phenianul și Teheranul înainte de finalul mandatului. Dar probabil că cea mai tectonică dintre variante ar fi însă colonelul în retragere Douglas Macgregor, un obișnuit al platourilor Fox News și un preferat al lui Tucker Carlson, un comentator conservator cu multă influență asupra lui Donald Trump. Macgregor este un susținător al detensionării relațiilor cu Moscova și crede că NATO este un zombie care ar trebui să fie lăsat să moară. More…

Alertă în Marea Neagră: Sistemele antiaeriene S-400 au ajuns în Turcia Răspunde

Prima baterie de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune S-400 Triumf a fost livrată vineri Turciei, 12 iulie 2019, la baza aeriană Akinci din Ankara. Livrarea reprezintă o lovitură strategică năprasnică aplicată Statelor Unite ale Americii și NATO de către Rusia în zona Mării Negre. Kremlinul reușește astfel să divizeze și mai mult alianța nordatlantică, manipulând abil în interesul său național, clivajele existente din interiorul NATO.

Administrația Trump a decis pe 17 iulie 2019 să excludă Turcia din programul F-35. Decizia SUA escaladează conflictul diplomatic turco-american, iar pe termen scurt nu se întrevede o soluționare a acestuia.

În acest moment viabilitate angajamentului Turciei față de NATO este pus în discuție. More…

Cei trei stâlpi ai domniei lui Bran cel olog Răspunde

Image result for bran the broken

Colegul George Vișan a scris o analiză în care sugerează că, Westeros , regatul mitic din serialul Urzeala Tronurilor, nu a atins o situație politică stabilă ci, dimpotrivă, este expus unor mari pericole. O încercare nobilă și în tradiția acestui site. More…

Viitorul e întunecat și plin de amenințări pentru Westeros 1

Finalul popularului serial Game of Thrones (Urzeala tronurilor) a reprezentat o dublă dezamăgire. Prima a fost de factură artistică: scenariștii au dezamăgit, aspect perceput imediat de public și recunoscut cu jumătate de gură de actori. A doua dezamăgire este natură politică. Game of Thrones a fost un serial care a venit cu o viziune anume asupra a ceea ce înseamnă politica și chiar a oferit o „rețetă” în ceea ce privește „buna guvernare”. Această rețetă, inspirată în mare măsură de scrierile lui Machiavelli, a făcut din Game of Thrones un serial extrem de popular. De aceea deznodământul de tipul „sfârșitului istoriei” al lui Francis Fukuyama, a dezamăgit. Departe de a rezolva multe din întrebările serialului, finalul soluționează într-o mică măsură intriga politică care i-a ținut pe telespectatorii lipiți de ecrane timp de aproape 8 ani și generează o serie de probleme politice majore, care pun sub semnul întrebării ideea de „rupere a roții”. More…

Corvetele multirol – de la realizarea interesului național la o comedie sinistră Răspunde

Din decembrie 2016 România se chinuie să demareze un program de construcții navale al cărui scop final este să revitalizeze Forțele Navale Române, a căror flotă este foarte veche. „Vârsta” medie a unei nave militare românești este în jur de 30-35 de ani, chiar și în cazul celor mai capabile și noi vase aflate în serviciul activ.

Cu ce rămânem în urma acestui scandal? Cu amânări, oportunități ratate și cu decredibilizarea Ministerului Apărării și a Forțelor Navale în ochii românilor și ai aliaților din NATO More…

Ileana Racheru: Plahotniuc și PD vor menține R. Moldova în condiția de stat capturat Răspunde

Aș vrea să punctez, în primul rând, faptul că acestea s-au desfășurat într-un cadru legislativ care a fost criticat de Comisia de la Veneția. Mai precis, în 2017, Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor, împreună cu alți deputați care au părăsit partidele pe lista cărora au obținut mandate în 2014 au votat înlocuirea sistemului electoral proporțional cu unul mixt.

Campania electorală probabil că a fost cea mai „mizerabilă“ din întreaga istorie de stat independent a R. Moldova. Resursele adminsitrative au fost mobilizate în favoarea Partidului Democrat. Și, ca să dau un exemplu, voi menționa faptul că Facebook a anunțat că a închis 200 de conturi false pentru că erau folosite pentru a distribui informații false despre partide politice. Compania a anunțat că acestea erau operate de angajați ai guvernului de la Chișinău. More…

De ce votează oamenii cum votează. O ierarhie a nevoilor politice Răspunde


Politicienii, chiar și cei locali, sunt rupți de populație. Populația nu este interesată nici de anti-corupția-ca-scop-în-sine nici de conspirația-mondială-a-lui-Soros. Și nici măcar de problemele locale. Partidele, dacă vor să rămână reprezentative, trebuie să explice în ce măsură problemele lor doctrinare sunt relevante pentru două și numai două nevoi: nivelul de trai și sănătatea. Zi de zi, ceas de cea și în proporție de masă. More…

Referendumul vrajbei noastre – o analiză post mortem. (1) Datele fundamentale Răspunde

Referendumul propus de Coaliția pentru Familie s-a desfășurat ca un mare paradox. Promotorii săi au susținut ideea că nevoia schimbării Constituției vine, cumva, din străfundurile poporului român. Mulți dintre cei ce s-au poziționat fie pro fie contra au acceptat, până la un punct, această idee. În realitate a fost suficientă o susținere mai călâie a puterii politice pentru ca proiectul să se dezumfle atrăgând la urne doar 20% din cei cu drept de vot (probabil 25% dintre cei din țară). Cum am ajuns aici? More…

Retragerea din Siria, o „lebădă neagră“ marca Donald Trump 1

Hotărârea intempestivă de retragere a celor 2.000 de militari americani din Siria (precum și a 7.000 din Afganistan) a provocat un veritabil tsunami la Washington.

Secretarul Apărării, Jim Mattis, și-a anunțat demisia și ulterior a fost forțat (într-o mișcare punitivă și revanșardă a președintelui) să părăsească Pentagonul de la 1 ianuarie. Undele de șoc, precum și ramificațiile strategice ale divorțului dintre Trump și Mattis ne vor bântui multă vreme de acum înainte.
More…

Avertismentele lui Wess Mitchell Răspunde

Discursul de la București al lui Wess Mitchell, asistentul Secretarului de Stat al SUA, trebuie așezat în contextul mai larg al încercării de definire a unei strategii pentru Europa.

Mesajul de fond rămâne unul al „apărarii câștigurilor pe care le-a făcut Vestul, al apărării a tot ceea ce este reprezentativ pentru noi ca națiuni, alianțe sau civilizație politică”. Accentul cade pe consolidarea și întărirea frontierei geopolitice, a Flancului Estic. Totul pe fondul constientizării secvenței istorice în care ne aflăm – o epocă dominată de „competiția susținută între marile puteri”. Pregătirea Vestului pentru această misiune este percepută drept “misiunea centrală a politicii externe a SUA de astăzi”. More…

Denunțarea acordului nuclear cu Iranul – un dezastru de proporții pentru diplomația americană Răspunde

Denunțarea unilaterală a JCPOA de către SUA are un efect nefast asupra politicii externe americane și ar putea fi sursa unor evoluții diplomatice și strategice negative, dincolo de regiunea Orienului Mijlociu. Abandonarea acordului nuclear cu Iranul concomitent cu cea Acordului climatic de la Paris ar demonstra aliaților europeni ai SUA că nu se mai pot baza deloc pe capacitatea Washingtonului de a respecta sau a pune în aplicare angajamentele internaționale liber asumate și negociate.

Abandonarea JCPOA deschide ușa conflictului militar dintre Teheran și Washington. Iranul este ținta perfectă pentru o intervenție militară americană din cauza programului său balistic, a sponsorizării terorismului în Orientul Mijlociu, relația adversarială îndelungată cu SUA și neîncrederii funciare a Administrației Trump și a Partidului Republican în conduita externă a acestui stat. More…