Hotărârea intempestivă de retragere a celor 2.000 de militari americani din Siria (precum și a 7.000 din Afganistan) a provocat un veritabil tsunami la Washington.
Secretarul Apărării, Jim Mattis, și-a anunțat demisia și ulterior a fost forțat (într-o mișcare punitivă și revanșardă a președintelui) să părăsească Pentagonul de la 1 ianuarie. Undele de șoc, precum și ramificațiile strategice ale divorțului dintre Trump și Mattis ne vor bântui multă vreme de acum înainte.
More…
Discursul de la București al lui Wess Mitchell, asistentul Secretarului de Stat al SUA, trebuie așezat în contextul mai larg al încercării de definire a unei strategii pentru Europa.
Mesajul de fond rămâne unul al „apărarii câștigurilor pe care le-a făcut Vestul, al apărării a tot ceea ce este reprezentativ pentru noi ca națiuni, alianțe sau civilizație politică”. Accentul cade pe consolidarea și întărirea frontierei geopolitice, a Flancului Estic. Totul pe fondul constientizării secvenței istorice în care ne aflăm – o epocă dominată de „competiția susținută între marile puteri”. Pregătirea Vestului pentru această misiune este percepută drept “misiunea centrală a politicii externe a SUA de astăzi”. More…
Denunțarea unilaterală a JCPOA de către SUA are un efect nefast asupra politicii externe americane și ar putea fi sursa unor evoluții diplomatice și strategice negative, dincolo de regiunea Orienului Mijlociu. Abandonarea acordului nuclear cu Iranul concomitent cu cea Acordului climatic de la Paris ar demonstra aliaților europeni ai SUA că nu se mai pot baza deloc pe capacitatea Washingtonului de a respecta sau a pune în aplicare angajamentele internaționale liber asumate și negociate.
Abandonarea JCPOA deschide ușa conflictului militar dintre Teheran și Washington. Iranul este ținta perfectă pentru o intervenție militară americană din cauza programului său balistic, a sponsorizării terorismului în Orientul Mijlociu, relația adversarială îndelungată cu SUA și neîncrederii funciare a Administrației Trump și a Partidului Republican în conduita externă a acestui stat. More…
Existența arsenalului nuclear nord-coreean reprezintă o variabilă menită să-l forțeze pe președintele american să se gândească de două ori la prețul pe care este dispus să-l plătească pentru apărarea aliaților.
În general, este puțin plauzibil ca o dinastie politică, rațională în felul ei, preocupată în mod fundamental de supraviețuire, să renunțe la arsenalul care-i garantează existența fără că SUA să demonstreze că sunt dispuse la concesii la fel de revoluționare. Cu atât mai puțin după ce memoria instituțională a regimului a văzut ce se întâmplă cu cele care nu au această garanție ultimă, precum Gaddafi sau Hussein. More…
Such entities arguably fight for more than a one-off change in the Constitution. They fight for more than the implicit agenda seen in the middle layer. They fight to amass legitimacy and resources so that they can fight their “holy war”. It is difficult to estimate how many organisations have an extremist agenda, as they do not exactly advertise, but it can be empirically estimated that at least a quarter of the forty-some CfF organizations harbour demonstrable extremist ideas or militants. More…
Există tradiții care cer ca bărbatul sa își bata femeia dar ele sunt greu de cuantificat și nu trebuiesc generalizate. La fel ed adevărat însă este că tradiții larg răspândite – cum ar fi rolul secundar al femeii în familie și suveranitatea familiei în spațiul domestic – creează condiții propice pentru agresiune deoarece agresorii pot avea șanse mari să scape nepenalizați.
Multe tradiții familiale bine cunoscute sunt deja cvasi-abandonate și nu mai poi fi resuscitate. În acest sens, ceea ce ne oferă Coaliția pentru Familie este un proiect familial neo-tradițional. Dacă și-ar asuma deschis acest aspect am putea discuta despre separarea de elementele favorizate ale violenței. Dar ne-asumând și, mai mult susținând rolul special al femeii și suveranitatea familiei cel puțin asupra copiilor, Coaliția pentru Familie promovează elemente ale tradiției care favorizează violența, alături de elemente ale tradiției care nu o favorizează. More…
În ciuda faptului că Trump susține sus și tare în fața electoratului său că pune interesele americane pe primul loc, în practică lucrurile nu stau așa. Confruntat cu scandalul implicării Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016 – un fapt fără precedent prin dimensiunea operațiunii de dezinformare și manipulare online, Trump nu numai că nu-l trage la răspundere pe omologul său rus, Vladimir Putin, ci s-a opus pachetului de sancțiuni adoptat de Congres. Trump a luat de bune dezmințirile lui Vladimir Putin în dauna dovezilor aduse și a analizelor oferite de serviciile secrete americane.
America First! este un atac direct la adresa unuia dintre miturile fondatoare ale politicii americane și ale conservatorilor – „cetatea de pe colină” (city upon the hill). Este fix antiteza excepționalismului american. Trump propune o viziune nativistă (naționalistă, xenofobă și șovină) fundamentată pe un izolaționism rudimentar – construcția unui zid la granița cu Mexicul pe care vecinul de la sud să-l plătească, restricționarea parțială a imigrației din Orientul Mijlociu, ostilitate față de alianțele tradiționale americane și retragerea din organizațiile și acordurile internaționale care nu ar reprezenta interesele americane). More…
Modelul democrației iliberale ia avânt în Mitteleuropa. După Ungaria, este rândul Poloniei să intre în colimatorul UE pentru atacurile asupra statului de drept. Și la București modelul are prozeliți la cel mai înalt nivel.
De fapt, astăzi, „Vladimir Putin este cel mai important învățător autoritar pentru regiune. Centralizarea puterii, tratamentul ONG-urilor, controlul și cumpărarea presei, atacurile împotriva universităților – toate urmează un model rusesc“, ne-a spus Péter Krekó, director al institutului Political Capital din Budapesta. În același timp, „revoluția“ nu este doar una instituțională, ci se forțează un transplant de mentalitate. Este rescrisă istoria, reabilitat horthismul, se minimizează culpabilitatea maghiară în crimele din cel De-al Doilea Război Mondial. More…
Kievul are ceva din aerul Europei Centrale. Din spiritul și entuziasmul societății civile. Economic, se află la stadiul Cehiei sau Poloniei de acum 20 de ani. Însă, politic, Ucraina nu pare să fie atât de diferită de cum Robert Kaplan descria Moldova:
„Rușii iubesc sistemele cenușii, slabe, fie ele democratice sau autocratice, unde este ușor pentru ei să mituiască parlamentari, în timp ce o mână de oligarhi controlează economia.”
More…
Dar să dăm Coaliției un minim de credit. Argumentul lor privind faptul că familia rămâne protejată legal are un oarecare sens. Nu spun dacă este corect sau nu pentru că nu sunt jurist și știu că Platforma Respect îl contestă. Dar măcar îl înțeleg.
Dar Coaliția nu poate evita să se afle într-o contradicție cu sine. Dacă este adevărat că urmărește (prin proiectul de modificare) să „definească familia”, atunci toată povestea cu efectele limitate este doar o perdea de fum. Adică efectele legale pot fi limitate dar Coaliția (în acest scenariu) vede referendumul doar ca o primă salvă de tun într-o mare bătălie culturală. Și ne minte că nu urmărește această bătălie culturală când de fapt o urmărește,
Dacă NU urmărește să redefinească familia, atunci Coaliția minte prin modul în care se auto-definește și prin modul în care s-a promovat. Mai interesant, chiar, minte în relație cu CCR (v. mai sus) ceea ce nu este ilegal… dar nici frumos nu este. More…
Pe 13 octombrie Donald Trump a anunțat într-un discurs bombastic și lipsit de substanță că Iranul violează „spiritul” acordului nuclear – JCPOA – și ca președinte al SUA el nu poate să verfice („să certifice”) în fața Congresului că Teheranul respectă litera acestui instrument diplomatic. Până în acest moment toți actorii implicați în acordul care a pus capăt efectiv programului nuclear clandestin iranian au confirmat faptul că Iranul își respectă angajamentele.
Refuzul Administrației Trump de a recunoaște că Iranul respectă termenii acordului nuclear reprezintă o nouă lovitură aplicată credibilității diplomației americane. Mesajul pe care îl transmit Statele Unite, prin vocea lui Trump, este că nu vă puteți baza pe noi să respectăm și să aplicăm tratatele și acordurile pe care noi înșine le-am inițiat, negociat, semnat și/sau ratificat. Este o situație care aduce aminte de respingerea de către Congresul SUA a Tratatului de la Versailles în 1920. More…
Dar, pentru un președinte preocupat de apărarea suveranității, rămâne suspect de tăcut asupra unui aspect cheie: interferența rusă în alegerile de anul trecut, realitate asumată de Congres și considerată drept un atac asupra democrației americane.
Citită atent, filozofia articulată de Donald Trump la ONU îl plasează mai aproape de proiectele Rusiei și Chinei. More…
Civitas Politics 