Bătălia pentru statul de drept în Europa Centrală Răspunde

Modelul democrației iliberale ia avânt în Mitteleuropa. După Ungaria, este rândul Poloniei să intre în colimatorul UE pentru atacurile asupra statului de drept. Și la București modelul are prozeliți la cel mai înalt nivel.

De fapt, astăzi, „Vladimir Putin este cel mai important învățător autoritar pentru regiune. Centralizarea puterii, tratamentul ONG-urilor, controlul și cumpărarea presei, atacurile împotriva universităților – toate urmează un model rusesc“, ne-a spus Péter Krekó, director al institutului Political Capital din Budapesta. În același timp, „revoluția“ nu este doar una instituțională, ci se forțează un transplant de mentalitate. Este rescrisă istoria, reabilitat horthismul, se minimizează culpabilitatea maghiară în crimele din cel De-al Doilea Război Mondial. More…

Spre paradigma maghiara? (II) Răspunde

1264111_10153258736180327_2118080160_o

Acum mai bine de un de zile avertizam că România se îndrepta spre paradigma maghiară, descrisă de mine ca:

Paradigma maghiară presupune în primul rând dominația asupra sistemului politic prin impunerea voinței asupra adversarilor și respingerea vreunui dialog constructiv cu celelalte formațiuni politice.

În ultimul an au avut loc o serie de evoluții politice care au evidenția asemănările și deosebirile dintre România și Ungaria. Bucureștiul, în ciuda coabitării și a aparenței de stabilității continuă să se îndrepte, ce-i drept într-un ritm mai încet. Iată câteva din evoluțiile similare cu cele din Ungaria:

„Schimbarea regulilor jocului în timpul acestuia” – schimbarea cvorumului necesar validării unui referendum, tentativa de schimbare a formulei electorale prin introducerea sistemului Westminster, trecerea în subordinea Guvernului a Monitorului Oficial pentru a amâna publicarea unei decizii a CCR.

Subminarea puterii judecătorești și delegitimarea acesteia – vizibilă mai ales în momentul suspendării președintelui și diatribelor din presa împotriva CCR. More…

Paradigma maghiară sau paradigma românească? 10

71612_487192857998987_1748114532_n
În fața evoluțiilor politice recente din România merită pusă o întrebare: riscăm să cădem în paradigma maghiară reprezentată de FIDESZ și Viktor Orban? Nu mă refer aici la resugența vreunui naționalism românesc, ci la absența unei opoziții eficiente care să articuleze un proiect alternativ credibil.

Am scris aceste cuvinte pe acest site, acum șase luni. După șase luni configurația politică locală e urmatoare: USL deține două treimi din mandatele din parlament, PDL împreună cu apendicele său politic ARD au sub 100 de parlamentari, următorul clasat este PPDD (cu Dan Diaconescu rămas la OTV, dar cu un potențial uriaș de transfer al loialității către majoritatea guvernamentală), UDMR este teoretic în opoziție (deși a încercat să intre la guvernare) și grupul minorităților votează cu guvernul (normal în logica politică românească). Detaliu: Gigi Becali este membru al legislativului, este deputat și membru al Comisiei Juridice și cei care cred că va fi un comic relief al acestui Parlament probabil se vor înșela. Alt detaliu, destul de important, este posibilitatea reală ca o parte din parlamentarii ARD și PDL să „migreze” către partidele din USL, pentru a se bucura de privilegiile puterii.

Dificultatea formării unei opoziții credibile nu este dată numai de scorul electoral al USL, dar și de o situație socio-demografică favorabilă puterii din punct de vedere politic. Mesajul politic al USL a rezonat și a fost credibil pentru foarte mulți români, victoria datorându-se câștigării unor procente mari în rândul cohortelor de alegători care s-au prezentat la urne. USL a reușit performanța de a aduna chiar și 16% din voturile etnicilor maghiari, punând sub semnul întrebării intrarea în parlament a UDMR. PDL/ARD are o misiune dificilă de a convinge cetățenii că reprezintă alternativa viabilă la puterea USL, lucru care nu se va întâmpla prea curând având în vedere datele problemei. Pierderile înregistrate de PDL/ARD la urne indică o lipsă de credibilitate masivă a românilor în mesajul acestei formațiuni politice. More…

De ce s-a supărat Occidentul pe România? 4

Probabil că această întrebare a trecut de multe ori prin mințile multora dintre politicienii USL. Pentru unii dintre aceștia această întrebare a fost însoțită și de alta, mai mult sau mai puțin firească: Dar de ce se bagă ei în problemele României? Și bineînțeles s-a trecut într-un registru naționalist pentru a explica brusca transformare a României în noua oaie neagră a Europei Unite. În fine președintele interimar Crin Antonescu pare să fi găsit explicația pentru degradarea rapidă a imaginii externe a României: o conspirație internă – și a cerut serviciilor de informații să identifice responsabilii.
Sursele lipsei de credibilitate a USL în plan extern și degradarea imaginii externe a României nu sunt rezultatul vreunei conspirații interne. Da, PDL și Traian Băsescu au recurs la rețeaua lor de contacte externe pentru a transmite propria varianta asupra evoluțiilor din România, dar actorii internaționali nu se bazează numai pe aceste surse partizane în evaluarea situației. Occidentul, adică UE și SUA, consideră acțiunile USL dăunătoare pentru interesele lor din România – reforma justiției, consolidarea instituțiilor democratice și combaterea corupției. O simplă strategie de comunicare externă nu va soluționa deficitul de credibilitate a USL – este nevoie de o schimbare de discurs și de acțiuni care să înlăture suspiciunile privind respectarea valorilor democratice și a statului de drept. More…

Spre paradigma maghiară? 6

În fața evoluțiilor politice recente din România merită pusă o întrebare: riscăm să cădem în paradigma maghiară reprezentată de FIDESZ și Viktor Orban? Nu mă refer aici la resugența vreunui naționalism românesc, ci la absența unei opoziții eficiente care să articuleze un proiect alternativ credibil.

Până la preluarea puterii în urma moțiunii de cenzură ce a dus la căderea guvernului PDL-UDMR-UNPR condus de Mihai Răzvan Ungureanu, USL a reușit să coaguleze o alternativă politică puternică. Acum înfrângerea zdrobitoare a PDL la ultimele alegeri locale, degringolada internă a acestui partid, adoptarea de Parlament a formulei de vot majoritar de tip Westminster, polarizarea politică și spiritul revanșard al USL ridică semne de întrebare cu privire la funcționarea pe termen mediu și lung a regimului democratic în România. More…