Paradigma maghiară sau paradigma românească? 10

71612_487192857998987_1748114532_n

În fața evoluțiilor politice recente din România merită pusă o întrebare: riscăm să cădem în paradigma maghiară reprezentată de FIDESZ și Viktor Orban? Nu mă refer aici la resugența vreunui naționalism românesc, ci la absența unei opoziții eficiente care să articuleze un proiect alternativ credibil.

Am scris aceste cuvinte pe acest site, acum șase luni. După șase luni configurația politică locală e urmatoare: USL deține două treimi din mandatele din parlament, PDL împreună cu apendicele său politic ARD au sub 100 de parlamentari, următorul clasat este PPDD (cu Dan Diaconescu rămas la OTV, dar cu un potențial uriaș de transfer al loialității către majoritatea guvernamentală), UDMR este teoretic în opoziție (deși a încercat să intre la guvernare) și grupul minorităților votează cu guvernul (normal în logica politică românească). Detaliu: Gigi Becali este membru al legislativului, este deputat și membru al Comisiei Juridice și cei care cred că va fi un comic relief al acestui Parlament probabil se vor înșela. Alt detaliu, destul de important, este posibilitatea reală ca o parte din parlamentarii ARD și PDL să „migreze” către partidele din USL, pentru a se bucura de privilegiile puterii.

Dificultatea formării unei opoziții credibile nu este dată numai de scorul electoral al USL, dar și de o situație socio-demografică favorabilă puterii din punct de vedere politic. Mesajul politic al USL a rezonat și a fost credibil pentru foarte mulți români, victoria datorându-se câștigării unor procente mari în rândul cohortelor de alegători care s-au prezentat la urne. USL a reușit performanța de a aduna chiar și 16% din voturile etnicilor maghiari, punând sub semnul întrebării intrarea în parlament a UDMR. PDL/ARD are o misiune dificilă de a convinge cetățenii că reprezintă alternativa viabilă la puterea USL, lucru care nu se va întâmpla prea curând având în vedere datele problemei. Pierderile înregistrate de PDL/ARD la urne indică o lipsă de credibilitate masivă a românilor în mesajul acestei formațiuni politice.

Prima bătălie politică a opoziției constă în a se dovedi o alternativă credibilă la USL – o provocare imensă în momentul de față pentru PDL/ARD. Acest fapt presupune articularea unui mesaj politic credibil pentru electorat. Concomitent PDL/ARD ar trebui să-și lărgească bazinul electoral, astfel încât să atragă voturile acelor persoane care nu fac parte din electoratul său de bază – numai așa va putea contesta eficient puterea USL. Ca să „fure” voturi de la USL, PDL/ARD ar trebui să speculeze greșelile, bâjbâielile și conflictele din interiorul coaliției de guvernare. Dar pentru a realiza aceste lucruri e nevoie de leadership și o strategie politică – elemente care momentan lipsesc PDL/ARD.

Oportunități de a face opoziție credibilă există, majoritatea furnizate chiar de actuala putere. De exemplu, din punct de vedere economic guvernul USL condus de Victor Ponta nu se poate lăuda decât cu insolvența Hidroelectrica, plata TVA la facturare și o stagnare economică. În 7 luni de guvernare USL performanțele economice din 2012 sunt mai proaste decât ale guvernării PDL din 2011, când România a avut creștere economică de 2,5 %.  Mai mult guvernul condus de Victor Ponta a anunțat pentru 2013 un program de austeritate, în opoziție practic cu așteptările care le-a creat cât timp USL a fost în opoziției și apoi la guvernare. Aceste aspecte pot fi utilizate de către o opoziție abilă împotriva guvernului.

În fine se pune întrebare, ce fel de opoziție se poate face: una „loială” sau una agresivă și obstrucționistă, de tipul celei practicate de USL între 2010 și 2012? Având în vedere dezechilibrul politic din România ideal ar fi o opoziție agresivă, numai că nu există resurse politice pentru acest tip de demers. PDL/ARD este lipsit de credibilitate și nu poate mobiliza, pe termen scurt, destule resurse politice pentru o opoziție agresivă.  O parte din activul PDL/ARD este dezamăgit de performanța conducerii în alegeri, și nu este dispusă să urmeze un partid sau alianță politică condusă de Vasile Blaga și Mihai Răzvan Ungureanu. PDL/ARD nu poate decât să înceapă, dacă poate, un program de reconstrucție în vederea creării unei alternative viabile la USL. Pe termen scurt perspectiva este neplăcută – 0 dată cu reluarea sesiunii parlamentare o parte din senatorii și deputații PDL/ARD ar putea să-și transfere loialitatea în schimbul beneficiilor puterii către USL.

În esență, pe termen scurt singura formă de opoziție va veni probabil de la Cotroceni.

Ce înseamnă paradigma maghiară?

În paradigma maghiară un singur partid deține o majoritate zdrobitoare, de două treimi care îi permite să schimbe fără teamă de opoziției regulile jocului politic. FIDESZ a reușit să adopte o nouă constituție, ignorând protestele opoziției, să adopte o nouă lege a presei, favorabilă intereselor sale, să reducă atribuțiile Curții Constituționale și să adopte o nouă lege electorală, care să facă dificilă contestarea la urne a puterii sale.

USL are în momentul de față o majoritate similară cu cea a FIDESZ și o agendă politică care vizează schimbarea regulilor jocului politic și chiar a regimului constituțional, astfel: revizuirea constituției în sensul transformării regimului politic din republică semi-prezidențială în republică parlamentară, reformă administrativă care să introducă regionalizarea, schimbarea legii electorale. Schimbarea legii Curții Constituționale, care fie va schimba modul prin care judecătorii curții sunt selectați și numiți, fie va tăia din atribuțiile acesteia. Este chiar posibilă desființarea CCR și trecerea atribuțiilor sale la ICCJ. Alte instituții al căror statut ar putea deveni incert pe parcursul guvernării USL sunt CSM, DNA, Procuratura Generală și ICCJ.

Ce înseamnă paradigma românească?

Diferența dintre FIDESZ și USL este că aceasta din urmă nu este un partid politic, ci o alianță formată din PSD, PNL și PC. Este o diferență fundamentală care are potențialul să afecteze dinamică evoluțiilor politice din România în viitorul apropiat. Fiind o alianță USL are nevoie de consens între membrii săi pentru a funcționa. Iar disputele privind împărțirea „prăzii” guvernamentale vor submina unitatea alianței. Atât PSD, cât și PNL vor veghea ca niciunul din membrii USL să obțină o „cantitate” de putere mai mare în cadrul alianței. Acest fapt va genera o dinamică interesantă în interiorul coaliției de guvernare ale cărei efecte vor duce, poate, la politici publice moderate, în raport cu discursul radical adoptat de USL în timpul perioadei petrecute în opoziție și în timpul campaniei electorale.

Pe scurt, în locul unor evoluții radicale de tipul mini-revoluției conservatoare puse în aplicare de FIDESZ în Ungaria, USL în România ar putea pune în practică nu un program radical, ci un muddling through, bazat pe captura și controlul instituțiilor statului. Acest muddling through ar putea fi dublat și de intervenția unor actori externi cum ar fi UE și SUA, care vor limita „entuziasmul” USL pentru „reforme” în anumite domenii. Dar, atenție, acest lucru nu înseamnă că anumite prevederi din programul USL nu vor fi puse în aplicare – după ce au câștigat alegerile politicienii au tendința să pună în aplicare o bună parte din promisiunile făcute în timpul campaniei.

De exemplu, dacă USL rămâne la planul său original cu Victor Ponta premier și Crin Antonescu președinte, revizuirea constituției în sensul transformării României în republică parlamentară ar putea fi un obiectiv contrar intereselor PNL. Ce sens ar mai avea o președinție cu puteri în mare parte simbolice pentru PNL? În contra-partidă nici schimbarea regimului politic nu ar fi per total în interesul PSD, dacă Victor Ponta are ambiții prezidențiale. Există astfel o șansă reală ca mult trâmbițată transformare în republică parlamentară a României, să nu fie altceva decât o revizuirea a constituției care să clarifice și să reinterpreteze raporturile dintre președinte-premier-parlament, menținând în esență un regim politic semi-prezindențial.

Pe termen lung coeziunea alianței ar putea avea de suferit. Dispariția principalei rațiuni de existență a USL (terminarea mandatului lui Traian Băsescu) în 2014, conflictele din interior privind distribuția resurselor și beneficiilor guvernării și interpretarea „liberală” a termenilor alianței ar putea duce la dispariția USL. Dacă PNL își utilizeaza agresiv potențialul de șantaj, PSD ar putea opta pentru ruperea alianței și formarea unei majorități cu UDMR și PDL (un scenariu oarecum îndepărtat având în vedere actuala situație politică, dar perfect posibil pe termen mediu și lung).

Concluzie:

Existența unei opoziții credibile este fundamentală pentru funcționarea unei democrații. În absența unei opoziții credibile, puterea este liberă sa facă ce vrea, mai ales în cazul unor democrații tinere cum este România. Până în mai 2012 România a avut o opoziție credibilă care a reușit să țină în șah și apoi să forțeze schimbarea guvernului. Această opoziție parlamentară a fost dublată de proteste de stradă și de nemulțumirea mută a românilor față de modul cum a funcționat statul sub guvernarea PDL. În momentul de față nu există o opoziție credibilă, fapt ce va avea consecințe negative pentru funcționarea sistemului politic românesc.

Există însă câteva „raze” de speranță în acest context politic dificil. Puterea de la București nu este unitară – este o alianță ai cărei membrii s-ar putea să se țină șah reciproc, ca niciunul să nu obțină un avantaj decisiv asupra celuilalt. Deja au apărut conflicte generat de împărțirea resurselor și beneficiilor puterii – acest tip conflict vor mai apărea și vor slăbi în timp coeziune USL.  În mod bizar s-ar putea ca primele semnale ale existenței unei opoziții credibile să vină din interiorul USL, nu din afara acesteia. 

În al doilea rând guvernul USL va avea puțin timp să convingă pe cetățenii României că vor guverna în „interesul public”. Luna de miere a început în mai 2012 și s-a încheiat – USL se află la putere deja de 7 luni, și există o serie de așteptări privind îmbunătățirea situației economice. Dacă USL nu „livrează” o creștere economică sau măcar speranța că lucrurile vor fi diferite de perioada 2010-2011, atunci publicul treptat se va întoarce împotriva guvernului Ponta și a majorității sale. Dar această evoluție nu se va produce mai devreme de următoarele 12 luni.

În al treilea rând există posibilitatea intervenției actorilor internaționali – UE și SUA – dacă USL va încerca să modifice cadrul legislativ privind combaterea corupției său să revină asupra unor reforme din justiție. Posibilele „derapaje constituționale” similare cu cele din vara lui 2012 nu vor rămâne nesancționate. Relația cu „partenerii internaționali” se va dovedi destul de sinuoasă.

George VIŞAN

Anunțuri

10 comments

  1. Doua observatii. Intai ca PNL nu are in potential de stantaj teribil. Teoretic (si cred ca si practic) PSD poate face guvern cu UDMR si cu traseisti. Singurul scenariu in care poate face presiune este acela in care plecand s-ar crea imaginea ca PSD „tradeaza idealurile USL”

    AL doilea, nu cred ca a spus cineva „republica parlamentara” dintre purtatorii de cuvant legitimi ai USl. Da, (mai) toti parlamentaristii sustin USL – dar inversa nu e adevarata. USL are nevoie sa atraga la vot si treimea de electorat care a ales proiecte puternic personalizate (T Basescu, D Diaconescu) si de aceea li se va lasa si lor o speranta. De aceea nu cred ca se va merge pana la capat sau ca se va spune pe fata „republica parlamentara”. Chiar si asa, ma astept ca rolul Presedintelui in politica interna si europeana sa fie mult diminuat

  2. Domnule George Vişan,

    Mă voi referi doar la un fragment al textului dumneavoastră, cel care mi-a incitat cel mai mult spiritul polemic.

    Spuneţi că ARD/PDL îi trebuie (1) să articuleze un mesaj credibil pentru electorat, (2) să-şi lărgească bazinul electoral dincolo de electoratul său de bază şi (3) un leadership şi o strategie politică. Voi spune câteva cuvinte despre acestea, dar în ordinea pe care o cred eu corectă:

    1. (3) – În primul rând, PDL duce în cârcă o fantomă căreia îi spune identitate ideologică, o vedenie politică, zisă viziune, care i-a fost impusă de „diriginte” în noaptea de 25 mai 2005. De atunci o ţine tot în simpozioane şi mese rotunde de reflecţie identitară în care se confruntă facţiunile post-FSN, cu cele oportuniste şi o minoritate filozofardă ce-şi revendică „dreapta autentică”. Deci, mai întâi ar trebui să se hotărască ce este, nu ce nu este. Cât despre amicii FC şi PNŢCD, situaţia e similară. Numai uitându-ne la ghiveciul de personaje care au înotat în apele de toate culorile şi este suficient. În plus, toate trei se îmbulzesc pe aceiaşi cărăruie. Care-o fi mai cu moţ?

    2. (1) Abia problematica de la primul punct rezolvată va conduce şi la un mesaj credibil.

    3. (2) Deocamdată bazinul electoral al PDL a fost cel al unui „catch-all party”. Lărgirea unui asemene bazin ar însemna că politica de tip „catch-all” va deveni mai pregnantă. În acest caz, ce rost mai are punctul 1? Şi cât de credibil va fi un mesaj care e de toate, şi socialist, şi conservator, şi liberal şi mai ştiu eu ce? Mai ales în faţa unui mesaj similar venit din partea conglomeratului USL.

    • @Horia Pana:
      1. Lamurirea ideologica/doctrinara a fost un esec si in linii mari ar trebui abandonata. A fost un esec pentru ca a fost aplicata prost si in al doilea rand ca nimeni nu a crezut in ea.
      2. Toate partidele romanesti sunt de tip catch-all. Aceasta reprezinta „reteta succesului” in Romania politica.

      • Domnule Vişan,

        Poate sunt vetust sau naiv, dar nu cred că a murit vremea partidelor identificabile ideologic. Dacă ar fi aşa, harababura va continua indefinit. Sau poate până când electoratul agasat peste măsură va cere imperativ un nou partid unic. Că dacă tot n-are ce alege…

        N-am zis deloc că celelalte partide n-ar fi de tip „catch-all”. Dar nici cu partide de tip „echipă de fotbal”, cu care ţinem pentru că e PDL sau cine-o fi, nu pentru că agreem stilul de joc etc. nu mă simt confortabil.

      • @Horia Pana
        Eu nu am sustinut nici in articol nici in comentariul meu ca a disparut „vremea partidelor identificabile ideologic”. Problema se pune in felul urmator: partidele romanesti sunt in esenta conglomerate de interese, vag ideologizate, de aceea in general adopta strategii electorale de tip catch-all. In al doilea rand eu nu sunt adeptul purismului ideologic, cum este el propus in linii mari in spatiul public romanesc. Cine se uita un pic in interiorul partidelor politice occidentale va vedea ca sunt mai multe curente de gandire similare in interiorul acestora, iar diferentele doctrinare sunt in general tolerate.

      • Domnule Vişan,

        De acord cu ce aţi spus în final. Însă, în ciuda curentelor din interiorul majorităţii partidelor occidentale cu vechime, acestea au neîndoios un miez ideologic care le este centru de greutate. Lucru absent la PDL, partidul avut în discuţie. Prin urmare, eu ştiu că atunci când vorbesc despre mere nu voi aduce niciodată pentru exemplificare pere şi prune.
        Şi odată ce recunosc existenţa curentelor din interiorul unei ideologii, nici nu mi se poate ataşa vreo cât de mică urmă de „purism”. Spun asta preventiv.

        Stiu ca nu ati spus explicit ca a dispărut vremea partidelor identificabile ideologic, dar în replică la primul meu comentariu aţi afirmat că „Lămurirea ideologică/doctrinara a fost un eşec şi în linii mari ar trebui abandonată”. Eu ce ar trebui să înţeleg din această frază?

        În caz că lămurirea ideologică/doctrinară a fost prost aplicată şi nu a crezut nimeni în ea, la un moment dat, trebuie necesarmenete abandonat demersul de lămurire? Eu răspund că nu.
        Pentru că dacă răspunsul este afirmativ înseamnă că un partid nici nu are nevoie să se identifice faţă de altul. Şi-atunci la ce mai există ele?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s