Ultimele luni de glorie ale lui Dragnea 1

Liviu_Dragnea_la_Consiliul_National_al_PSD_(10776720146)Din punctul meu de vedere, 2016 va fi caracterizat de epuizarea resurselor politice. Pauperitate dacă doriți, penurie. Oamenii nu mai sunt, pentru că îi ia DNA. Idei nu mai sunt, pentru că sursele de idei sunt epuizate și ele. Politicienii nu mai par a fi capabili să își construiască o identitate. Identitățile existente, construite cândva cu sânge și sudoare, sunt distruse prin incoerență și inactivitate. Iar noua politică și noii politicieni, orice va însemna asta, nu vor putea acoperi întreg golul.

Dacă doriți să vă însușiți această perspectivă, veți vedea lumea politică românească printr-o lentilă clarificatoare. Cei ce pierd accesul la resurse dispar, în timp ce cei care mai au acces se încăpățânează să trăiască, în ciuda pesimiștilor. Este aproape tautologic.

Există, totuși, un politician care nu se încadrează în peisaj. Acesta este Liviu Dragnea. Nu spun că președintele PSD este lipsit de resurse, departe de mine acest gând. Vreau însă să spun că dl Dragnea, în actuala formă și pentru actualul nivel politic, este epuizat. Ori se reinventează cumva, ori devine vulnerabil.

În definitiv, ce îl recomandă pe dl Dragnea să fie președintele PSD și, pe jumătate, implicat în guvernare? El este, spune toată lumea, un bun organizator. Semnele arată că resursa „rețea organizată” supraviețuiește decapitărilor DNA. Dar asta înseamnă că nu numai rețelele loiale lui Dragnea vor rezista ci și altele. În acest timp, resursa „politicieni de nivel național” și resursa „identitate politică” se epuizează ușor-ușor. În curând, Dragnea va fi rege peste o resursă abundentă, în timp ce piața politică va fi făcută de cei ce au acces la resurse rare.

În tandemul Ponta-Dragnea primul a fost cel care a recrutat oameni și a adus idei. Putem discuta calitatea acestora. Dar, gândiți-vă, de la regionalizare și Cătălina Ștefănescu, ce oameni populari, ce oameni de guvernare și ce idei a mai adus în sfera publică dl Dragnea? Mie nu îmi vine în minte decât numele domnului Dâncu. Ceea ce poate fi fain, dar este insuficient.

În plus, dl Dragnea se confruntă cu propria grea moștenire. Împreună cu Victor Ponta, el a lichidat dizidențele și dezbaterea din partid, adică sursele de (scuzați că mă repet) oameni și idei.

Este drept că a avut inițiative. A condamnat comunismul și permite ca PSD-iștii să ajungă în arest. Dar acestea sunt acțiuni defensive; ele aduc PSD în normalitate, nu îl plasează în ofensivă. Eliberează terenul, dar nu construiesc. Ceea ce îi trebuie PSD (și, iarăși, mă repet) sunt oameni și idei.

Deocamdată carențele dlui Dragnea nu sunt deplin vizibile. Pe un teren eliberat de concurență, președintele PSD mediază între guvernul Cioloș (căruia îi asigură voturi) și partid (căruia, presupunem, îi asigură o relație bună cu guvernul). Dar ce se va întâmpla cu dl Dragnea când va fi nevoie de mai mult?

Andrei Tiut

Anunțuri

One comment

  1. Pingback: Anul 2016 si politica românească - trb.ro - Transilvania Regional Business

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s