STS: Miza este SIMPV 1


Comisia ridicolă patronată de Olguța Vasilescu și deputatul Cătălin Rădulescu, alias „Mitralieră”, are un singur scop: scoaterea STS din procesul electoral prin eliminarea SIMPV.

Justificarea eșecului prin recursul la teorii ale conspirației și la explicații fanteziste a devenit din ce în ce mai des întâlnită la PSD. Iar una din obsesiile partidului, cel puțin din 2012 încoace, a fost obținerea controlului asupra serviciilor de informații. În ultimii ani atacurile politice ale PSD s-au concentrat asupra SPP-ului, bănuit că a furnizat informații procurorilor sau președintelui Iohannis. Dintele împotriva STS-ului e mai vechi și datează din 2009, când partidul a acuzat serviciul că l-a ajutat pe Traian Băsescu în defavoarea lui Mircea Geoană. Însă cea mai mare victorie a PSD a fost scoatere SRI din anchetele de corupție, prin intermediul CCR.

Apoi a venit dezastrul de la Caracal. Ca să-și ascundă incompetența crasă și indolența manifestă, Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne au aruncat responsabilitatea pe seama STS-ului, știind că e o țintă facilă. More…

De ce votează oamenii cum votează. O ierarhie a nevoilor politice Răspunde


Politicienii, chiar și cei locali, sunt rupți de populație. Populația nu este interesată nici de anti-corupția-ca-scop-în-sine nici de conspirația-mondială-a-lui-Soros. Și nici măcar de problemele locale. Partidele, dacă vor să rămână reprezentative, trebuie să explice în ce măsură problemele lor doctrinare sunt relevante pentru două și numai două nevoi: nivelul de trai și sănătatea. Zi de zi, ceas de cea și în proporție de masă. More…

Referendumul vrajbei noastre – o analiză post mortem. (1) Datele fundamentale Răspunde

Referendumul propus de Coaliția pentru Familie s-a desfășurat ca un mare paradox. Promotorii săi au susținut ideea că nevoia schimbării Constituției vine, cumva, din străfundurile poporului român. Mulți dintre cei ce s-au poziționat fie pro fie contra au acceptat, până la un punct, această idee. În realitate a fost suficientă o susținere mai călâie a puterii politice pentru ca proiectul să se dezumfle atrăgând la urne doar 20% din cei cu drept de vot (probabil 25% dintre cei din țară). Cum am ajuns aici? More…

Cronica unei dezinformări crase: Newsweek România și programele de înarmare ale României Răspunde

Întotdeauna am privit cu îndoială demersurile locale de a combate dezinformare externă, așa numitul „război hibrid”(concept inexistent în Rusia) practicat de eternul vecin de la Răsărit, din cauza faptului că dezinformarea practicată de media locală este mult mai intensă și mai toxică. Degeaba analizezi sputnik.md dacă, începând cu ora 21:00, așa-zisele televiziuni de știri încep să răspândească valuri de propagandă și dezinformări al căror unic scop este să sporească neîncrederea în instituțiile fundamentale ale statului, să submineze autoritatea statului și neadevăruri la scară industrială.

Ideea lui Dragnea nu este foarte originală, ci este inspirată de la alt președinte PSD, Adrian Năstase, care a încercat să utilizeze „privatizările strategice” la începutul anilor 2000 pentru a convinge cancelariile europene să treacă cu vederea problemele politice și juridice din România. Dragnea vrea astfel să utilizeze achizițiile militare pentru a convinge unele state occidentale să se facă că nu văd degradare statului de drept și a democrației din România de când partidul domniei sale este la putere. Un fel de diplomație a hoțului. Dar, această abordare rămâne încă la nivel de intenție și este oricum departe de ideea de corupție în domeniul achiziițiilor militare. More…

Proiectul Iohannis, la sfârșit de drum? 1

Președintele Iohannis se află în cel mai periculos moment al mandatului. Niciunul din președinții României, nu a lăsat instituția mai slabă decât a preluat-o la finalul vreunui mandat. Deși recenta intervenție a Comisiei de la Veneția pare să-i valideze decizia de revocare a Laurei Codruța Kovesi (dacă președintele acceptă să aplice o decizie mai mult decât controversată a CCR, puterea este forțată astfel să accepte obiecțiile societății și opoziției în raport cu agenda sa pe justiție), președintele riscă să pară că s-a pripit.

Democrația românească riscă să-și accelereze declinul din cauza asaltului asupra justiției și a impunității elitelor politice. Practic România va opera atât fără o justiție funcțională, cât și fără un concept de dreptate socială. Puterea politică se va concentra din ce în ce mai mult în mâinile unui număr foarte mic de grupuri și indivizi. More…

Rude awakening: Victoria PSD 1

147174_1

Ultimele alegeri au mai subliniat un lucru: „elita progresistă” nu știe să piardă. După fiecare înfrângere are un puseu de furie și se retrage în turnul de fildeș.

Un alt lucru care a reieșit din alegerile din 11 decembrie este că etichetele nu își mai au locul. PSD a fost votat și la orașe, și de oameni educați, și de tineri. Electoratul nu se mai împarte între vechi și nou, între comuniști și democrați, între „tineri frumoși” și „bătrâni furioși”. Probabil a fost și un vot de moment, având de ales între un PNL haotic, un USR despre care nu se știa mare scofală și un PSD care de bine de rău tot ăla e. More…

Iluminiști și obscurantiști 1

fae

Putem, ba nu, trebuie ca în această campanie să alegem claritatea. În primul rând în plan individual. Da, partidele ne pot forța să mâncăm rahat. Dar ține de demnitatea noastă ca niciodată – niciodată! – să nu spunem că este ciocolată.

Apoi în cercul de prieteni. Pe cât se poate, să nu spună nici ei că este ciocolată.

Apoi în relație cu partidele. Dacă cineva din partidul advers se dovedește a fi de partea rațiunii și a clarității, trebuie să îl lăudăm. Dacă cineva dintre „ai noștri” este de partea ceții, trebuie să criticăm ceața din el.

În aceste alegeri nu este vorba despre cine sunt ei, cât este vorba despre cine alegem să fim noi. More…

Balonul de săpun al proiectului de țară Răspunde

proiect_de_tara_17769000

În România tema proiectului de țără, din punct de vedere al percepției publice, este una epuizată. Din 2007, de la aderarea la UE, s-a tot vorbit despre un nou proiect de țară. Incapacitatea României de a culege roadele aderării, de exemplu, a fost pusă pe seamă absenței unui proiect de țară. Aproape toate personalitățile vieții publice românești au rostit cândva termenul de proiect de țară pentru a părea mai interesați, iar de la Academia Română, până la asociațiile de studenți, instituții mai mult sau mai puțin cunoscute au propus proiecte de țară la un moment dat în istoria recentă. Cu alte cuvinte terenul a fost deja „bătătorit”, iar rezultatele au fost în general aceleași: nimic.

Momentul ales de Klaus Iohannis a fost unul foarte prost. Dacă la începutul mandatului să a părut ceva mai inspirat – a se vedea cazul compromisului între partide negociat în 2015 privind alocarea a 2% din PIB pentru Apărare timp de 10 ani – în cazul acestei comisii a greșit. Alegerile parlamentare nu sunt departe și ar fi fost de preferat că această comisie să fie lansată după formarea noului guvern. E foarte probabil ca în campania electorală subiectul „proiectului de țară” să fie politizat, iar activitatea comisiei paralizată (oricum cu 23 de membri va fi dificil de lucrat). More…

Despre moarte și guvernare Răspunde

A_choice_of_public_right_of_way_-_geograph.org.uk_-_809502Ce înseamnă asta? Înseamnă că dl Cioloș mai are timp să își pună casa în ordine. În 2015 Ponta demisionat înainte să i se ceară (prea tare) demisia iar Iohannis a pus un premier tehnocrat înainte ca mulțimea să aibă un nume. În săptămâna care urmează, premierul are aceeași șansă. Să ia suficient de mute măsuri ca să arate că pune rezolvarea problemei pe un drum ireversibil. Să răspundă nu doar dezvăluirilor de până acum, ci, preventiv, și celor care vor mai veni. More…

PNL și elefantul legionar din încăpere Răspunde

tumblr_me2iedJKWK1rgchc8o1_500

Există un risc foarte de mare de a supralicita și a supranaliza această candidatură, iar astfel să nu fie înțeles contextul în care a apărut. Nominalizarea lui Marian Munteanu poate fi explicată prin două narațiuni: prima care vede în candidatura acestuia o manifestare periculoasă a etno-naționalismului, iar a doua care explică apariția acestei opțiiuni prin evoluțiile interne ale Partidului Național Liberal.

O a doua explicație pentru nominalizarea lui Marian Munteanu drept candidat liberal la primăria capitalei ține de dinamica internă a PNL. În ciuda unei victorii zdrobitoare împotriva PSD la alegerile prezidențiale din 2014 și a demisiei guvernului condus de Victor Ponta pe fondul incendiului de la clubul Colectiv în 2015, PNL nu a reușit să fructifice politic aceste evoluții. PNL a fost incapabil să articuleze un program politic care să se constituie o alternativă la guvernarea PSD sau să preia decisiv inițiativa politică. În spatele acestui eșec pot fi regăsite gestionarea proastă a fuziunii dintre PNL și PDL, leadership-ul slab al Alinei Gorghiu și al lui Vasile Blaga, precum și lipsa de viziune a conducerii partidului. More…

Decăderea morală a Monicăi Macovei era previzibilă Răspunde

6432311021_bdcdeb8042_b

Acum o grămadă de timp, în 2012, scriam despre genul de strategie anticorupție promovat de Monica Macovei (definită ca plasarea oamenilor buni în poziții cheie, combinată cu speranța că restul vine de la sine). Observam că această strategie înregistrează un anume eșec, că dna Macovei ar dori să evite eșecul dând mai multă putere organismelor anticorupție, că această putere riscă să depășească granițele Constituției. More…