Informările SRI și infecțiile nosocomiale – ghidul erorilor Răspunde

The_Anatomy_Lesson

Este naiv să credem acum că informările SRI ar fi putut preveni infecțiile nosocomiale din spitale. De asemenea este naiv să credem că doar Hexi Pharma, o firmă care controla 14% din piața de profil din România, este singurul responsabil pentru criza infecțiilor nosocomiale.

Absența unui mecanism de control al calității biocidelor, descurajarea raportării infecțiilor nosocomiale, utilizarea excesivă a antibioticelor, dar mai ales absența procedurilor și protocoalelor de igienă din spitale sunt procesele responsabile pentru situația de fapt. La toate acestea se adaugă bineînțeles subfinanțarea serviciului public de sănătate. More…

Decăderea morală a Monicăi Macovei era previzibilă Răspunde

6432311021_bdcdeb8042_b

Acum o grămadă de timp, în 2012, scriam despre genul de strategie anticorupție promovat de Monica Macovei (definită ca plasarea oamenilor buni în poziții cheie, combinată cu speranța că restul vine de la sine). Observam că această strategie înregistrează un anume eșec, că dna Macovei ar dori să evite eșecul dând mai multă putere organismelor anticorupție, că această putere riscă să depășească granițele Constituției. More…

Artificiile de la Târgu Secuiesc au bătăie lungă Răspunde

hvimclap

Știrea zilei de 1 decembrie 2015 a fost că SRI a dejucat un posibil atentat terorist la Târgu Secuiesc, în județul Covasna. Atentatul ar fi vizat parada militară din oraș organizată cu prilejul zilei naționale. Cel care s-ar fi aflat în spatele atentatului este Beke Istvan Attila un etnic maghiar din România, lider al organizației naționalist extremiste HVIM „Mișcarea de tineret 64 de comitate” din România. Acesta ar fi plănuit să detoneze pe 1 decembrie în timpul paradei militare din oraș un dispozitiv explozibil improvizat.

Anii care vor veni vor testa foarte mult viabilitatea modelului de integrare românesc și relația cu minoritatea maghiară. În 2016 se comemorează 100 de ani de la intrarea în Primul război mondial a României de partea Antantei pentru a cuceri-elibera Transilvaniia. În 2018 se vor aniversa 100 de ani de la Marea Unire, iar în 2020 se vor aniversa 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Toate aceste aniversări-comemorări vor fi prilejuri bune de manifestare a naționaliștilor români și maghiari în mod violent. More…

Criză de spionită acută pe malurile Dâmboviței 3

download

Erodarea capacității de control a instituțiilor civile asupra serviciilor de informații are potențialul de a fragiliza instituțiile democratice. Există riscul apariției unei forme de deep state, în care serviciile de informații nu se mai supun autorităților civile, creeze centre de putere alternative și subminează legitimitatea instituțiilor democratice. În cazuri extreme se poate ajunge chiar și la o lovitură de stat (nu e cazul României). Actualul cadru legislativ în care funcționează serviciile de informații românești datează din anii ‛90 iar tentativele de amendare și modernizare a acestuia nu au dat rezultate – este nevoie de o reformă urgentă a acestui cadru.

În ultimii în urma aderării la NATO care a impus o reformă a serviciilor de informații românești, dar și a participării la misiunile internaționale din Afganistan și Irak, au creat o imagine pozitivă de profesionalism la nivel intern și internațional a acestora. Scandalul ofițerului acoperit care candidează la alegerile prezidențiale, precum și acuzele președintelui, decredibilizează comunitatea de informații românească. More…

Personalizarea vieții politice în România Răspunde

charisma-2[1]

Experiența politică postdecembristă ilustrează o generalizare a personalizării politicului conformă cu fundamentarea unei opoziții între imaginea liderului acuzași imaginea liderului salvator. Acestea sunt cele două instanțe care au ghidat discursul politic în contexte electorale și în intervalele asumării actului guvernamental. În România toate luptele politice sunt câștigate grație discursului acuzator îndreptat împotriva unor conducători cărora le este atribuit eșecul guvernării și care primesc imagini profund negative în presă. Câștigătorul la rândul său preia aura eroului care salvează situația și pedepsește iresponsabilitatea. Dezbaterea purtată în jurul ideologiei sau a programului politic este aproape inexistentă.

Fenomenul personalizării vieții politice, atâta timp cât se rezumă la nivel discursiv, nu amenință direct regimul politic democratic, însă are efecte negative din punctul de vedere al legitimității instituționale și implicit al participării cetățenilor la procesul decizional. Fără o schimbare a culturii politice atât în rândul maselor, cât și în rândul elitelor, acapararea simbolică a puterii de persoane va fi o constantă ce va caracteriza viața politică românească. More…

Complexul diplomatico-informațional 2

1378613_10151875860832488_1870567177_n

Am început să scriu un articol despre posibilii candidați la Președinția României în 2014. Undeva spre finalul acestui articol va fi o notă despre câțiva șefi de servicii secrete. Acest grup select îi cuprinde pe domnii Maior, Meleșcanu și Geoană și Ungureanu (deși dl Ungureanu primește tratament separat ca șef de partid). Ce au acești oameni în comun?

Au în CV diverse poziții legate de securitate și de politică externă (cel puțin într-un domeniu, de obicei în amândouă). Sunt fii sau membri ai vechilor elite socialiste ridicați prin forțe proprii. Totuși, asta nu pare să îi facă antipatici în ochii SUA. Vorbesc rar, măsurat, demn și, dacă li se oferă ocazia, destul de mult. În mod tipic este greu să re-povestești a doua zi ce au vorbit. Au schimbat cel puțin o dată în viață loialitatea politică. Toți sunt prezidențiabili: au candidat le președinție sau au fost luați în considerare pentru această candidatură.

Acest articol este inspirat întrucâtva din ideea americană de military-industrial complex. Însă nu atât în aspectul de big business ci acela de „old boys network” și „revolving door” More…

Istorii complicate 3

966497_567504343272340_1872511316_o

Am rămas și eu surprins de amploarea expunerii publice a operei istoricului american Larry Watts – mă refer în special la aparițiile pe postul public din ultimii doi ani. Dacă ar fi să compar expunerea sa mediatică cu cea a unor istorici români de calibru: Lucian Boia sau Bogdan Murgescu, istoricul american s-a bucurat de o mediatizare foarte intensă dublată și de o „binecuvântare” discretă a instituțiilor statului – conferință la BNR și asocierea cu SRI – în ciuda faptul că teza de la care pornesc cărțile sale e mai mult decât discutabilă. Bogdan Murgescu, autorul monumentalului volum România și Europa: Acumularea decalajelor (1500-2010), nu a beneficiat, de exemplu, de un documentar pe TVR, cu toate că opera sa ar merita un minim efort jurnalistic din partea postului public. Recuperarea trecutului Departamentului Securității Statului și a DIE nu reprezintă doar o teză revizionistă ci un act de negare a ceea ce au reprezentat aceste instituții în timpul regimului totalitar comunist, pavăza și spada regimului – poliția politică.

Pentru mine Ion Pacepa nu este nici erou, dar nici trădător. Confruntat cu brutalitatea totalitarismului comunist dezertarea pare a fi cea mai înaltă formă de patriotism după dizidența fățișă.
More…

De ce băsiştii extremi nu pot locui în democraţie 17

David-Oath_of_the_Horatii-1784
Democraţiile nu sunt frumoase. Ele sunt murdare şi urâte. O parte a elitei politice americane a continuat, spre exemplu, torturarea prizonierilor făcându-se, în opinia mea, vinovată de crime de război. În aceeaşi ţară Patriot Act limitează habeas corpus şi alte drepturi, iar procedurile greoaie de înregistrare ţin în afara corpului electoral largi populaţii de minoritari. În Franţa lui Sarkozy magrebienii şi ţiganii au avut motive să creadă că trăiesc într-un stat poliţienesc. Chiar şi aşa, opoziţia se desfăşoară între limite pre-stabilite. Cum ar fi ca Barack Obama, înfrânt, să nu îi cedeze puterea lui Mitt Romney de teamă că acesta va încălca drepturile omului? Sau ca susţinătorii săi să folosească proceduri formale pentru a mai obţine câţiva săptămâni până la predarea mandatului?

Într-o democraţie există trei forme prin care o minoritate politică poate spera să se opună cu succes sistemului. Există căi legale de atac (de preferinţă pe fond), demonstraţii de stradă şi nesupunere civică. Primele două sunt în limitele legii. A treia este o sfidare a ei dar, în acelaşi timp, o formă de a afirma încrederea în umanitatea comună, în con-cetăţenie. Nu există democraţie construită de lideri providenţiali (cel puţin nu în timpurile moderne), de serviciile secrete, sau de măciuci. Există democraţie construită de societate, pornind de la încrederea (poate iraţională) că, într-un târziu, binele învinge. Un anumit număr de băsescieni nu mai pot să creadă că binele învinge şi sunt, de aceea, limitaţi în acţiunile lor democratice. Dacă nu se vor dezmetici curând, penalitatea aplicată de societate ar putea fi dură.

Dacă aţi citit până aici fără furie partizană, aţi putea observa că argumentul poate fi întors cu uşurinţă asupra celeilalte tabere. Dacă USL ar fi în opoziţie, furia radicală a unor susţinători ar îmbrăca poate aceeaşi formă. Perfect corect, dar puţin relevant. La 74% USL poate spera să construiască un mainstream fără PDL. La 12%, PDL riscă să devină fringe. More…

Mirel Axinte şi Vocea Rusiei au căzut de acord: PDL este în continuare centrul politicii 7

Ieri un amic îmi propunea o teorie revoluţionară a scenei politice româneşti. Conform acesteia, toate poziţionările de pe scena politică se fac în vederea alegerilor prezidenţiale, iar în spatele aparenţelor se formează treptat două tabere. Iar aceste tabere ar fi grupate (nu glumesc) în funcţie de poziţia faţă de congresul PDL

Această poziţie, cu minime nuanţe am găsit-o apoi astăzi exprimată de surse pe care de obicei nu le văd punându-se de acord.

În modesta mea părere aceşti oameni nu înţeleg corect naraţiunea politică a ultimului an. În primăvară vară s-au confruntat cei cu sprijin popular (USL) cu cei care aveau sprijinul statului (PDL-Băsescu). PDL a cedat prima rundă şi astfel Victor Ponta a ajuns prim-ministru. A doua rundă a fost o remiză: Traian Băsescu a rămas preşedinte dar USL nu a fost penalizată electoral. More…

Uşor cu scutul pe scări! 8

Copyright Ria Novosti

A trecut mai bine de o săptămână de la anunţul istoric că România este pregătită să găzduiască pe teritoriul său elemente ale sistemului de apărare anti-balistic al Statelor Unite ale Americii şi reacţiile societăţii şi elitelor româneşti în faţa acestui subiect au lăsat de dorit. Aceste reacţii au dovedit faptul că România pare fi ruptă, la nivel societal, de realităţile globale, iar la nivelul elitelor politice suferă de un parohialism periculos. Acest articol va analiza diferitele reacţii ale elitelor politice şi a unor comentatori generate de anunţul acordului preliminar privind instalarea unui sistem anti-balistic în România de către SUA şi va face câteva recomandări privind direcţiile potenţiale ale unei dezbateri privind participarea ţării noastre la proiectul scutului anti-balistic al SUA.

More…