Ce să citim după și despre alegeri (OSINT 16) 4

clasa-politica-romaneasca[1]

O prezentare a ideilor și articolelor cele mai interesante despre alegerile din decembrie 2016 în seria OSINT. More…

Anunțuri

Victor Ponta și PSD Răspunde

http://www.wprost.pl/F/pic.php?T=news&P=263177
Aceste victorii și abilități tactice maschează, însă, diluarea strategică. Mai este PSD partidul forței liniștite, în linia Iliescu-Năstase? Poate că nu, căci premierul se simte obligat să combată. Mai este PSD principalul partid anti-Băsescu? Probabil că da dar, dincolo de un electorat captiv, cui îi mai pasă? Mai este PSD continuatorul USL? Din nou, cui îi mai pasă? Mai este PSD partidul celor săraci? Poate, dar, iată, și al celor bogați. Pe scurt identitatea dlui Ponta este neclară și, date fiind epurările, identitatea dlui Ponta este identitatea PSD.

Deocamdată dl Ponta beneficiază de deciziile pe termen lung luate mai demult (întărirea UNPR/ PLR; Codul Fiscal). Dar când acestea își vor fi trăi traiul, la ce va mai apela premierul?

Evident, situația este cumva ipotetică. Dacă dl Ponta va fi condamnat atunci discuția devine caducă. Dacă va fi achitat (în viitorul apropiat) suferința sa eroică în ghearele DNA va servi drept combustibil electoral o vreme. Dar, până în 2016, problema revine oricum: cine este Victor Ponta? , pe cine reprezintă PSD? Până se vor găsi răspunsuri la aceste întrebări PNL are (deși nu neapărat merită) avantajul strategic. More…

Note din marea confuzie 10

a
Cândva, însă, PSD a evoluat de la „facem orice compromisuri rezonabile” la „folosim orice șansă să ne întărim puterea”. Separarea de PNL a permis unificarea Opoziției. Această unificare i-a permis să preia cu relativă ușurință tema anticorupției judiciare. Astfel, fapte care pe vremuri ar fi rămas cu totul nepenalizate (v. Ca un zeu printre politicieni Ponta trecea) îi sunt astăzi imputabile în primul rând de adversari dar, într-o măsură probabil mai mică, și de propriul electorat. (Se adaugă aici și încrederea sporită în DNA, evident). More…

Salvăm pădurea. Cum? 3

Protestul de pe 9 mai din Capitală și alte orașe (în special Cluj) este văzut ca un succes de mobilizare, chiar dacă nu unul major. Mai puțin clară este cauza pentru care s-a manifestat. Să spui că „împotriva despăduririlor abuzive” este doar un început. Despăduririle sunt un fenomen social deja, iar printre protestatari a existat nevoia unor poziții mai specifice.

Consider ca protestul a iesit foarte bine. Din punctul asta de vedere sunt multumita 🙂 si vreau sa multumesc tuturor celor care au contribuit.
Dar tocmai mi-am dat seama, ca noi stim de fapt foarte putin pe subiectul asta cu despaduriri.
De exemplu, eu nici macar nu sunt lamurita daca e bine sau nu sa treaca codul silivic in forma actuala saptamana asta in Parlament. Si asta mi se pare ceva ce ar trebui clarificat de urgenta.
Si daca m-ar intreba Ponta: „OK. Aveti dreptate. Facem cum ziceti voi. Ce modific?” eu nici nu as sti ce sa-i raspund exact.
Deci dupa parerea mea, in aceasta perioada ar trebui sa facem foarta multa cerecetare
(IG, protestatară)

More…

Sfârșitul suferințelor lui Victor Ponta 3

Ponta gandind

Dacă lăsăm momentan la o parte PNL, cine se opune premierului? Carismaticii (consumatorii de carismă) sunt în derivă de ceva vreme, în lipsa unor figuri care să le satisfacă nevoile psihologice. Spre exemplu susținătorii domnului Băsescu (unul din ultimele grupuri relativ agregate) vor fi prea ocupați în lunile ce urmează să explice diferențele ideologice dintre vechiul și noul ex-președinte. Evident, dl Iohannis ar putea să îi scoată pe carismatici din adăposturile lor reci, dar nu pare să aibă această intenție.

Primordialiștii statului de drept își văd visele cu ochii chiar în momentul în care credibilitatea lor intelectuală e lovită în plex. Cu Traian Băsescu în conflict cu CSM, Horia Georgescu cercetat, Monica Macovei amendată și diverși ziariști ai cauzei în diverse situații penibile este greu de crezut că cineva mai merge prea curând la ei spre îndrumare. More…

Marele Încasator și Marele Preot 3

25142C9500000578-2926611-Embrace_Kate_Bottley_a_priest_who_features_in_TV_s_Gogglebox_gre-m-46_1422276550726[1]
Ponta și Iohannis au, fiecare în felul său, un plan larg de acțiune. Nu același lucru se poate spune despre PNL. Ușor narcotizat de susținerea populară primită gratuit și neînțelegând destul de bine deruta din PSD noul partid este poate forța politică cea mai confuză de pe piață. Cu detronarea lui Tăriceanu au încercat o premieră chiar și în politica românească: să convingi pe cineva să trădeze fără să îi dai nimic. Faptul că unii liberali au luat în serios acest efort nu poate decât să ne sperie. De fapt nici vechiul PDL nici vechiul PNL nu par să știe ce au de făcut acuma că au devenit împreună un partid de prim rang. Zestrea de abilități de negociere acumulată în decenii de politică fie zace nefolosită fie este consumată în medierea conflictelor interne. Principala veste bună pentru PNL este că timpul pare să fie încă de partea lor. O vreme.
More…

De ce cad guvernele României Răspunde

curiaSă ne uităm, deci, la circumstanțele căderii celorlați. Dl Ciorbea a căzut pe fondul scăderii economice, reformelor dure și al inabilității politice personale. Chiar și așa, actul final a fost unul de supunere față de voința PNȚCD și a Președintelui. Dl Vasile a fost poate mai abil, dar performanța slabă a guvernării și abandonarea sa de către întreaga coaliție de guvernare au dus la finalul prematur al mandatului. Domnul Boc nu a fost nici el un politician abil, dar a fost sponsorizat politic de președintele Băsescu; în momentul în care sponsorizarea a încetat, premierul s-a retras din funcție. Evident, în cazul domnului Boc nu trebuie să minimalizăm scăderea economică și efectele asupra nivelului de trai. Domnul Ungureanu a adăugat la toate acestea propriul său nivel de incompetență, ajungând la performanța ca membrii propriului partid să susțină moțiunea care l-a demis.

Să ne uităm, apoi, la prim-miniștrii care au terminat mandatul cu bine. Dl Văcăroiu nu a avut nici el abilitate politică, dar sponsorul său l-a susținut până la final. Domnii Năstase, Tăriceanu și Ponta au avut în schimb această abilitate și au putut să se elibereze de sub diverse tutele. În sfârșit, toți cei patru au guvernat perioade de creștere economică. More…

Suprimarea votului diasporei Răspunde

IMAG0135

Guvernul avea la dispoziție o serie întreagă de măsuri prin care putea între cele două tururi de scrutin să îmbunătățească organizarea alegilor în diaspora: suplimentarea secțiilor de votare în țările unde s-a înregistrat un aflux mare de cetățeni români la urne, desființarea acelor secții de vot unde prezența a fost sub așteptări și redirecționarea resurselor spre zonele cu aflux mare de votanți, precum și organizarea în afara ambasadelor și a consulatelor a unor secții de vot cu ajutorul organizațiilor de români și a bunelor oficii a statelor gazdă. Ministerul Afacerilor Externe, organizatorul scrutinului în afara țării, de comun acord cu Biroul Electoral Central putea, atât în turul întâi cât și în turul al doilea, să prelungească programul de vot al secțiilor de votare din străinătate.

De ce au fost obstrucționați administrativ românii din diaspora la alegerile prezidențiale din 2014?

Răspunsul este brutal de simplu: deoarece la nivelul conducerii PSD, partidul aflat la guvernare și al cărui lider candida la funcția supremă în stat, s-a crezut că românii din afara granițelor votează „instinctiv” împotriva lor. Mai mult în spatele unei participări sporite a diasporei la alegeri PSD suspecta că s-a ascunde o fraudă electorală. După alegerile din 2009 PSD, dar și PNL, au lansat acuzații de fraudă în diaspora mai ales cu privire la modul cum s-a desfășurat votul la Ambasada României de la Paris. Alte acuzații de fraudă au vizat, la vremea respectivă, filialele Institutului Cultural Român. Niciuna dintre aceste acuzații de fraudă electorală nu a putut fi dovedită, însă credința că votul din diaspora din 2009 a persistat la nivelul PSD și mai apoi al USL. More…

Predicțiile anului 2014 la control Răspunde

10828149_754162658005649_5050108525921519593_o

Privind problema sub un aspect mai degrabă calitativ, observ că am putut prevedea apropierea PNL de PPE dar nu și apariția nPNL. Am putut prevedea necesitatea lui Klaus Iohannis și lipsa din competiție a lui Sorin Oprescu, dar am supraestimat rezistența la candidatură a lui Victor Ponta.

Dacă mă uit și la predicții din alte articole, observ că nu am putut prevedea valul de prezență la vot care l-a adus pe Klaus Iohannis la Cotroceni (o eroare comună, din nefericire). În schimb, am luat mai în serios decât restul lumii posibilitatea lui Călin Popescu Tăriceanu de a construi un partid cu o minimă viabilitate.

Per total, mi se pare că am ieșit mai bine decât „piața”, deși, între noi fie vorba, piața nu este teribil de dezvoltată. Dar am ieșit puțin mai slab decât în 2012-2013; cum ziceam într-un articol mai vechi, 2014 este un an în care politicienii au avut idei. More…

Pentru fișetul președintelui 1

iohannis-pe-bicicleta

Traian Băsescu este un studiu de caz despre cum un președinte popular și populist își poate pierde rapid legitimitatea democratică. În cazul său a fost nevoie de programul de austeritate din 2010 și reformă nesăbuită a sistemului de sănătate din iarna anului 2011, care au dus la pierderea rapidă a legitimității populare, a majorității parlamentare și în final la criza celei de-a doua suspendări în vara anului 2012. Drumul de la ovațiile cetățenilor în Piața Universității, la huiduieli și scăndari precum „Ieși afară, javră ordinară!” și „Chemați Arafatul, că-l doare ficatul!” este foarte scurt.

Nivelul de așteptări creat de alegerea lui Klaus Iohannis este foarte ridicat, iar capacitatea acestuia de a răspunde acestor așteptări este limitată. Noul președinte al României va trebui să găsească un echilibru între prioritățile pe care și le-a asumat la preluarea mandatului, promisiunile din campanie și realitatea politică. More…

Premisele necesare ale mobilizării pro-Klaus Iohannis. Partea întâi: cauze generale 3

revolutie-doi

Atât biologia (copii, boli) cât și presiunea socială („casa ta”) fac ca, în timp, să fie nevoie de cheltuirea unor sume sporite de bani pentru a păstra un nivel de confort similar. Asta afectează mai ales generațiile tinere, care evoluează de la primul job câștigat pe când încă sunt sprijinite de părinți spre situații în car ei înșiși au nevoie de spațiu familial și resurse pentru a sprijini părinții.

În ceea ce privește așteptările, situația este mai bună, pardon, mai puțin rea în 2014 decât în 2013. Pesimismul vizavi de direcția în care se îndreaptă țara se află în scădere, dar rămâne dominant. Deși poate să fie puțin relevant, merită urmărit și modul în care, înainte de alegeri și ca efect probabil al campaniei, pesimismul crește. More…

Alegerile prezidențiale: Victoria lui Klaus Iohannis și înfrângerea lui Victor Ponta 1

10537474_10205221016990810_8828864875383008025_o

Românii au re-descoperit solidaritatea în interiorul unei societăți polarizate economic și politic, și au creat o punte cu cei care locuiesc și muncesc acum în străinătate. Cine va reuși sa canalizeze aceste energii într-un proiect politic are toate șansele să-și creeze o bază politică puternică pe termen lung.

Alegerea lui Klaus Iohannis, un etnic german, precum și reaprinderea interesului pentru politică, reprezintă un plus pentru democrația românească, cu efecte benefice și la nivelul prestigiului internațional. Alegerile din 16 noiembrie 2014 confirmă succesul „modelului românesc” de dialog și integrare politică a minorităților în Europa Centrală și de Est. More…