E pluribus unum: surprinzătoarea convergență a noilor mișcari politice 5

pluribus
„Politicienii sunt răi. Voi știți asta, noi știm asta. Veniți la noi, pentru că suntem altfel. Este suficient să vă uitați la noi cum suntem altfel decât ei, și asta ar trebui să vă ajungă. Nu vă îngrijorați și nu întrebați de capacitatea noastră de organizare politică: DNA îi va rade pe cei organizați (și corupți) și atunci lumea ne va vota pe noi. Pentru că suntem altfel.

Veniți alături de noi. Dați-ne un vot, un post pe Facebook, o oră de voluntariat și, dacă rezolvăm chestiile birocratice pe care nu prea le înțelegem doi lei pe SMS și patru euro pe Paypal.

În privința direcților de dezvoltare, noi avem viziune. Poate că pe alocuri această viziune vi se pare a fi insuficient operaționalizată. Dar e normal așa, suntem la început [și tot la început vom fi până ajungem la putere]. Se știe dealtfel că direcțiile de politici publice se fac de către specialiștii în politici publice conform ghidurilor și bunelor practici în crearea politicilor publice.

Și, nu uitați, în buget există deja banii necesari pentru a îndeplini visurile voastre. Mai trebuie doar să îi smulgem din ghearele actualilor guvernanți.” More…

Anunțuri

O critică tovărășească, materialistă și dialectică adresată lui Barbu Mateescu și colegilor de la publicația deviaționistă Caiet 2

a

Pe situl Centrului de Analiză a Informațiilor și Evaluare a Tendințelor (CAIET) a apărut recent o analiză comparativă care caută să aplice ceea ce am putea învăța din ascensiunea fulminantă a Syriza la realitățile românești. Textul nu este un „caiet al revoluționarului” ci o privire din afară care caută să vadă în ce măsură o mișcare similară ar putea apărea și la noi.

Cu intenție – sau poate fără – documentul pornește de la un cadru conceptual prin care ni se propune să analizăm realitatea pe trei nivele. Eu le numesc:

  • acțiune (engl. agency) – ceea ce fac actorii politici. Autorii numesc asta „voință politică”.

  • context/circumstanțe (engl. contingency) adică … circumstanțele care înconjoară acțiunea. Autorii numesc asta „circumstanțe favorizante” deși, la o adică, ele pot fi și defavorizante sau simplificatoare sau aducătoare de complicații.

  • sistem (engl. structure) adică structura realității pe termen mai lung. Autorii numesc asta „componente de fundație”.

More…

Salvăm pădurea. Cum? 3

Protestul de pe 9 mai din Capitală și alte orașe (în special Cluj) este văzut ca un succes de mobilizare, chiar dacă nu unul major. Mai puțin clară este cauza pentru care s-a manifestat. Să spui că „împotriva despăduririlor abuzive” este doar un început. Despăduririle sunt un fenomen social deja, iar printre protestatari a existat nevoia unor poziții mai specifice.

Consider ca protestul a iesit foarte bine. Din punctul asta de vedere sunt multumita 🙂 si vreau sa multumesc tuturor celor care au contribuit.
Dar tocmai mi-am dat seama, ca noi stim de fapt foarte putin pe subiectul asta cu despaduriri.
De exemplu, eu nici macar nu sunt lamurita daca e bine sau nu sa treaca codul silivic in forma actuala saptamana asta in Parlament. Si asta mi se pare ceva ce ar trebui clarificat de urgenta.
Si daca m-ar intreba Ponta: „OK. Aveti dreptate. Facem cum ziceti voi. Ce modific?” eu nici nu as sti ce sa-i raspund exact.
Deci dupa parerea mea, in aceasta perioada ar trebui sa facem foarta multa cerecetare
(IG, protestatară)

More…

Premisele necesare ale mobilizării pro-Klaus Iohannis. Partea a doua: rolul mișcărilor de stradă Răspunde

image-2014-11-16-18579291-0-protest-kiseleff

Putem presupune, în mod rezonabil, că acești 1,5 oameni nu au fost mobilizați pe căile politicii obișnuite. Altfel spus, că a existat un declic în percepție prin care Iohannis simbolul politic a fost înlocuit cu Iohannis simbolul anti-politic (astfel încât mișcările de stradă cu scop implicit pro-sistem să nu fie resimțite ca atare). Avem precedentul Raed Arafat care ne spune că ostilitatea sistemului (în cazul nostru Guvernul) pentru un profesionist aflat la margine (Klaus Iohannis) poate, în condițiile potrivite, să creeze solidaritate. Dealtfel, știm acest fenomen și din alte mișcări de stradă care, în varii țări.

Mai trebuie făcut un salt: de la mobilizare în stradă la mobilizare la urne. Aici mecanismul seamănă destul de mult cu o cutie neagră. Dar precedentele sugerează cel puțin că între o mișcare de stradă de succes și opinia publică generală există anumite sincronizări. PU 2012 a fost susținută de majoritatea populației, Nicușor Dan a obținut un procent mult peste abilitățile sale politice, USRM pare să fi înclinat balanța părerilor populației, mișcarea anti-fracking are populația de partea sa cel puțin în zonele afectate. Dacă în 2012 încă mai era acceptabil să separi manifestațiile de stradă de majoritatea tăcută, această distincție a devenit din ce în ce mai dificilă de la an la an. More…

Dincolo de migrația aleșilor locali 3

migration[1]
Soluția este scăderea drastică a fondurilor care sunt, în esență, la discreția guvernului. Bugetarea „pe proiecte”, „pe priorități”, „pe referate”, „pe nevoi”, etc., este o invitație la corupție, sau cel puțin la patronaj politic. Nu mă credeți? – priviți la facilitățile de producție și stocare de armament inutile din SUA care au rămas de pe vremea războiului rece pentru că desființarea lor trebuie aprobată în Congres și senatorii nu vor să le dispară locuri de muncă în circumscripție.
More…

Votul nu e test de sarcină… 4

10010708_280957512073902_9031020822512551912_o

„Greva cetățenească” proclamată de comunitatea #Unițisalvăm nu a avut efectele scontate de organizatori, fiind un eșec organizatoric și de comunicare. Deși participarea la scrutin a fost scăzută, aceasta nu a fost efectul unui boicot organizat, ci rezultatul unei campanii electorale incoerente, în care partidele politice nu au reușit să explice cetățenilor semnificația acestor alegeri. Mesajul „grevei cetățenești”, preluat de la Costi Rogozanu, a fost unul negativ, scatologic și discutabil la nivel de conținut

Tentativa de boicot a alegerilor europarlamentare din 25 mai marchează primul eșec major pentru comunitatea #Unițisalvăm de la lansarea noului val de proteste, la sfârșitul verii lui 2013. Boicotul a reprezentant nu numai un eșec de mobilizare – mai puțin de 100 de oameni strânși pe spațiul verde din fața Teatrului Național, față de aproximativ 30000 de persoane la nivel național în septembrie 2013, ci și unul de comunicare, prin promovarea unui mesaj politic contraproductiv. More…

Și au trecut europarlamentarele! 4

537d134d9f1b77a8393079a1_americans-1

Pentru anumiți europeni, proiectul Uniunii Europene nu funcționează – cei afectați afectați de criză în mod direct, șomerii și tinerii – în special. Rezultatele alegerile vor spori tendința de enlargement fatigue care se manifesta deja, integrarea europeană fiind frânată și mai mult. Partidele mainstream vor trebui să vină cu politici și mesaje care să ia în considerare euroscepticismul și nemulțumirile unor segmente importante ale cetățenilor. Partidele antisistem, precum UKIP sau Front National, vor încerca să capitalizeze la nivel național rezultatele acestui scrutin și să se poziționeze mai bine în raport cu partidele consacrate. În Parlamentul Europene aceste partide vor încerca să pună în cauză proiectul european, avansându-și agendele eurosceptice asumate, încercând să demonstreze eșecul UE.

Rezultatul acestor alegeri va ranforsa percepția Uniunii Europene în exterior ca un actor slab, divizat și preocupat de problemele sale interne. Avansul populiștilor va pune sub semnul întrebării valorile democratice pe care Uniunea s-a chinuit să le avanseze în plan extern. Per total acest scrutin reprezintă o lovitură pentru prestigiul Uniunii într-un moment de criză în Europa generat de anexarea Crimeei de către Rusia, și tentativele acesteia din urmă de a compromite statalitea Ucrainei. More…

#Unițisalvăm… frustrarea și radicalismul 1

enhanced-buzz-wide-16564-1396882706-7

Boicotul electoral propus de #Unițisalvăm nu reprezintă cel mai eficient mijloc care să promoveze obiectivele asumate ale acestei comunității. Acest boicot va avea mai curând efectul de a întări apatia politică a românilor, decă să încurajeze cetățenia activă a acestora. În plus radicalismul și frustrarea nu reprezinte cele mai bune vehicule care să promoveze schimbarea politică – sunt insuficiente și în contextul de față, ineficiente. Radicalismul și frustrarea pot împinge spre extreme, și nu favorizează generarea unui compromis politic care să avanseze obiectivul asumat de deschidere a pieței politice.

Boicotul electoral este o tactică ineficientă deoarece întărește pe de o parte credința românilor că prin vot „nu pot schimba ceva”, și pe de altă îndepărtează mișcarea de obiectivele stabilite. „Lehamitea de politică” a românilor nu favorizează deloc, pe termen lung, atingerea țelului de reformă a sistemului politic. Liderii #Unițisalvăm nu par a înțelege că mizând doar pe frustarea socio-politică a românilor nu pot genera schimbarea pe care o clamează. More…

Mersul la vot: pro și contra 3

polling-booth

Agenda partidelor nu este influențată nici de cei ce votează mereu același partid și nici de cei ce nu votează niciodată pe nimeni. Ci de cei care gândesc și își distribuie votul (sau lipsa lui) în funcție de teme importante aflate pe agendă. Adică de elasticitatea votului.

Problema fundamentală rămâne dacă opțiunile sunt toate la fel sau unele ceva mai bune decât altele. Sugestia mea este să o abordați cu seriozitate, fără să vă mulțumiți cu răspunsuri simpliste și ideologizante. Dacă îi găsiți pe cei mai buni (adică adecvați temelor europene care vă preocupă), votați-i. Dacă nu, nu. Este o dovadă de respect față de concetățeni să ne exprimăm părerea prin vot. Dar, dacă nu ne putem face în mod realist o părere finală, este tot o dovadă de respect să nu exprimăm păreri pe care nu le avem. More…

Predicțiile pentru 2014 la control 3

2014

Și acuma să facem o numărătoare. Pentru fiecare predicție împlinită (sau despre care este evident că se va îndeplini) mi-am dat +1. Pentru fiecare predicție neîndeplinită sau pentru care este evident că nu se va îndeplini -1. Pentru fiecare predicție „în grafic” dar despre care nu a devenit evident că se va îndeplini +0,5. Simetric -0,5. Plus câteva nuanțe intermediare, pentru că nu m-am putut abține.

Numărul de itemi este 23 (ținând cont că unele predicții sunt duble). Dar pe vreo patru fire nu s-a întâmplat nimic în nici o direcție, deci să zicem că la ora aceasta putem evalua 19.

Rezultatul? More…

În contra abuzului de Ingelhart (2). Revolta clasei de mijloc și selecția darwinană 6

În articolul anterior am enumerat câteva perspective mai teoretice asupra manifestațiilor recente. Dacă vă plac abstracțiunile, vă invit să îl citiți. Dacă nu, este suficient deocamdată să rețineți atâta: acele abordări care explică tematica ecologică funcționează doar pentru marile orașe (București, Cluj) – în schimb ce acele abordări care sunt aplicabile unei geografii mai largi par neputincioase în a explica de ce o populație sărăcită se preocupă de ecologie.

În acest articol voi propune ideea că dintre variile nemulțumiri care animă populația au ieșit în față nu cele mai intense ci cele susținute de o organizare mai inteligentă. Altfel spus, militanții au scos în stradă ecologia și nu invers. Voi argumenta această poziție comparând o serie de cazuri reale, îcercând să extrag asemănările dintre mobilizările „de succes” și diferențele acestora față de mobilizările eșuate sau doar mai puțn reușite.

Ceea ce numim în general societate civilă, intelighentsia sau militanți se pot împărți destul de confortabil în două grupuri. Pe de o parte avem reformiștii care promovează progresul în societatea românească nu doar în economie sau tehnologie ci și în moravuri sau cultură civică. Ideile lor sunt de obicei de inspirație occidentală; așadar, și ei sunt, de obicei, pro-occidentali. În unele cazuri mai rare (sau mai puțin vocale) există progresiști care își găsesc modele în guvernări precum Venezuela sau Cuba (nu fabulez). Pe de altă parte, conservatorii vor să păstreze specificitatea românilor și/sau credința acestora adăpostite de acțiunea corozivă a globalizării. Conservatorii din spațiul public nu sunt de regulă ostili Occidentului, mai ales că destul de mulți dintre ei se tem de Rusia. Avem, totuși, o zonă în cadrul conservatorismului ortodox, inspirată de monahi greci și, în general filo-răsăriteană, pentru care Occidentul este prea catolic, protestant sau laic. More…

Se poate purta o dezbatere rațională pe tema resurselor naturale în România? 1

431957_10152907115220327_615872576_n

Valul de proteste din acest an a pus în discuție, printre altele, modul în care sunt gestionate resursele naturale ale România. Roșia Montană, Pungești și Moșna sunt localitățile-simbol pentru protestatarii din București, Cluj și alte orașe, care trebuie apărate și protejate de adversari precum politicienii corupți, stat, corporații, care nu vor decât să fure, să otrăvească și să distrugă.

Situația a fost tratată de către instituțiile statului în mod neprofesionist și cu lipsă de transparență – mai ales în cazul Roșiei Montane. Iar unele instituții s-au comportat de-a dreptul iresponsabil – în cel puțin două ocazii MAI a retras jandarmii de pe traseul protestelor din București, în speranța că poate-poate se va întâmpla ceva care să justifice o intervenție brutală (cea mai probabilă explicație). Mesajele transmise de politicieni în ceea ce privește Roșia Montană și/sau gazele de șist au fost populiste, inconsecvente și per total iresponsabile, aspect care a sporit exponențial neîncrederea cetățenilor în obiectivele proiectelor de exploatare a resurselor naturale. More…