De ce s-a retras Chevron din Polonia și România 2

Proteste pungesti

La începutul acestui an, Chevron a decis să oprească explorarea gazelor de șist în Polonia, țara din Uniunea Europeană cu cele mai mari rezerve. Decizia americanilor vine după ce, în ultimii ani, Exxon Mobil și Total au ales de asemenea să renunțe la activitățile de explorare. Atitudinea guvernului polonez cu privire la exploatarea gazelor neconvenționale fusese una foarte pozitivă. Polonia are unul dintre cele mai puțin diversificate bazine energetice din Europa, așa că depinde aproape în totalitate de importul de gaz din Rusia. Mai mult de jumătate din resursele energetice ale Poloniei sunt reprezentate de cărbune, resursă deloc ecologică. Astfel, marile companii nu au avut probleme în a obține licențe de explorare, într-un interval de numai câteva luni (Paul McDonald, 2013). Pe acest fond, Polonia a fost foarte entuziastă cu privire la explorarea și, dacă ar fi fost cazul, exploatarea gazelor de șist.

Zilele acestea Chevron a decis să sisteze lucrările legate de explorare și în România. Nu se știu multe informații despre motivele din spatele acestei decizii, purtătorul de cuvânt menționând doar că proiectul din România nu poate concura cu alte activități ale Chevron. Cel mai probabil, considerentele din spatele deciziei sunt economice, la fel ca și în cazul Poloniei. Dat fiind faptul că Franța pare să fi închis orice acces al firmelor interesate de exploatare, iar mediul polonez s-a dovedit a fi impracticabil, România devenea, în teorie, cel mai viabil loc pentru astfel de activități. More…

Reclame

Dust on the balls. În contra emoției în noul jurnalism românesc 2

image

Am promis unui amic că în ziua în care vor exista „hard evidence” ale abuzurilor jandarmilor în Pungești voi scrie despre asta. Adică audio, foto și, desigur, video. Problema s-a dovedit mai dificilă decât s-ar părea. În mod sistematic cei de la fața locului nu au găsit potrivit să diferențieze între intimidare în limitele legii (de ex. legitimări repetate), incompetență (de ex. incapacitatea jandarmului de a se legitima pe sine corect) și abuz (de ex. utilizarea excesivă a forței). Toate sunt relatate cu aceeași indignare virtuoasă care, dacă nu ești deja montat și plin de furie, devine, inevitabil, monotonă. Iar asta (cum vom vedea) are consecințe asupra materialelor trimise. Nu voi reuși să fac o critică cu sens a acțiunilor statului în Pungești pentru că ele rămân învăluite în ceață. Îi felicit, însă, pe toți cei care vor încerca zilele ce urmează să producă un dosar admisibil în instanță – poate așa se mai ridică din abur.

Închipuiți-vă că sunteți într-un joc strategic. Sunteți un ziarist tânăr și entuziast care dorește să documenteze abuzurile jandarmilor din Pungești. Jandarmii, însă, creează un baraj pe drum și vă cer să vă opriți. Aveți două opțiuni. Pe de o parte, puteți să scoateți o cameră video ai să îi obligați pe respectivii jandarmi să vă oprească în fața camerei, producând astfel o dovadă admisibilă în tribunal. Pe de altă parte puteți să nu scoateți camera, să vă prefaceți supuși și să vă strecurați prin câmp și pădure până în Tabăra de rezistență, acolo unde se întâmplă acțiunea, adrenalina și emoția. Ce alegeți? Rațiune sau simțire, Mister Spock sau Lt. Deanna Troy? More…

Mitul independenței energetice 5

tumblr_mua3e0QHYR1rj8vkao1_1280

În toată „dezbaterea” națională din acest an privind exploatarea resurselor naturale s-a strecurat un nou termen – independența energetică – care în traducere liberă înseamnă sistarea importurilor de gaze din Rusia pe termen lung.

Asupra temei independenței energetice există un consens neașteptat între președintele Traian Băsecu și premierul Victor Ponta, obișnuiți să se contreze și să se contrazică pe majoritatea temelor politice din spațiul public.

Limbajul folosit de cei doi poate duce ușor în eroare cetățeanul neavizat și poate crea impresia că România s-ar putea să nu mai importe petrol și gaze de pe piața internațioanală, nu numai din Federația Rusă, țara noastră pregătindu-se să devină în curând un El Dorado al hidrocarburilor. Însă situația nu stă chiar așa. Vârful de producție la petrol în România a fost atins în anul 1976 când au fost extrase 14,7 milioane de tone de țiței, după care producția proprie a intrat în declin – chiar și așa regimul comunist a decis dezvoltarea unei industrii petrochimice supradimensionate în raport cu resursele naturale disponibile în țară.

La gaze naturale vârful de producția în România s-a atins la mijlocul anilor 80. Asta înseamnă că producția de gaze naturale de la noi din țară se află pe o pantă descendentă de ceva vreme. În fapt dacă noi perimetre nu sunt date în exploatere în curând și alte de resurse de gaze naturale nu sunt identificate, rezervele de gaze naturale ale României se vor epuiza în următorii 10 ani.

More…

În contra abuzului de Ingelhart (2). Revolta clasei de mijloc și selecția darwinană 6

În articolul anterior am enumerat câteva perspective mai teoretice asupra manifestațiilor recente. Dacă vă plac abstracțiunile, vă invit să îl citiți. Dacă nu, este suficient deocamdată să rețineți atâta: acele abordări care explică tematica ecologică funcționează doar pentru marile orașe (București, Cluj) – în schimb ce acele abordări care sunt aplicabile unei geografii mai largi par neputincioase în a explica de ce o populație sărăcită se preocupă de ecologie.

În acest articol voi propune ideea că dintre variile nemulțumiri care animă populația au ieșit în față nu cele mai intense ci cele susținute de o organizare mai inteligentă. Altfel spus, militanții au scos în stradă ecologia și nu invers. Voi argumenta această poziție comparând o serie de cazuri reale, îcercând să extrag asemănările dintre mobilizările „de succes” și diferențele acestora față de mobilizările eșuate sau doar mai puțn reușite.

Ceea ce numim în general societate civilă, intelighentsia sau militanți se pot împărți destul de confortabil în două grupuri. Pe de o parte avem reformiștii care promovează progresul în societatea românească nu doar în economie sau tehnologie ci și în moravuri sau cultură civică. Ideile lor sunt de obicei de inspirație occidentală; așadar, și ei sunt, de obicei, pro-occidentali. În unele cazuri mai rare (sau mai puțin vocale) există progresiști care își găsesc modele în guvernări precum Venezuela sau Cuba (nu fabulez). Pe de altă parte, conservatorii vor să păstreze specificitatea românilor și/sau credința acestora adăpostite de acțiunea corozivă a globalizării. Conservatorii din spațiul public nu sunt de regulă ostili Occidentului, mai ales că destul de mulți dintre ei se tem de Rusia. Avem, totuși, o zonă în cadrul conservatorismului ortodox, inspirată de monahi greci și, în general filo-răsăriteană, pentru care Occidentul este prea catolic, protestant sau laic. More…

Se poate purta o dezbatere rațională pe tema resurselor naturale în România? 1

431957_10152907115220327_615872576_n

Valul de proteste din acest an a pus în discuție, printre altele, modul în care sunt gestionate resursele naturale ale România. Roșia Montană, Pungești și Moșna sunt localitățile-simbol pentru protestatarii din București, Cluj și alte orașe, care trebuie apărate și protejate de adversari precum politicienii corupți, stat, corporații, care nu vor decât să fure, să otrăvească și să distrugă.

Situația a fost tratată de către instituțiile statului în mod neprofesionist și cu lipsă de transparență – mai ales în cazul Roșiei Montane. Iar unele instituții s-au comportat de-a dreptul iresponsabil – în cel puțin două ocazii MAI a retras jandarmii de pe traseul protestelor din București, în speranța că poate-poate se va întâmpla ceva care să justifice o intervenție brutală (cea mai probabilă explicație). Mesajele transmise de politicieni în ceea ce privește Roșia Montană și/sau gazele de șist au fost populiste, inconsecvente și per total iresponsabile, aspect care a sporit exponențial neîncrederea cetățenilor în obiectivele proiectelor de exploatare a resurselor naturale. More…

Gazele de șist, o evaluare din perspectiva percepției publice și a jocului politic Răspunde

Gaze-de-sist-ok1

Articol publicat și în Revista 22.

Tema gazelor de șist a apărut pe „radarul” opiniei publice românești în ianurie 2012 cu prilejul demonstrațiilor maraton din Piața Universității. Această temă a apărut pe agenda publică în momentul în care un grup de protestatari ecologiști au desfășurat un banner în timpul protestelor anti-guvernamentale din 2012. Ca temă în spațiu public românesc, gazele de șist au fuzionat cu opoziția față de proiectul minier de la Roșia Montană, fiind relativ eclipsată de această din urmă. Cele două teme au în comun utilizarea unor metode de extragere controversate: fracturarea hidraulică și respectiv, cianurarea – metode care prezintă anumite riscuri pentru mediul înconjurător. Mai mult, ele au în comun protestul față de o elită politică nereprezentativă, care nu promovează interesul românilor. Astfel aceste două proteste de factură ecologică se pliază pe o temă mai veche prezentă la nivelul opiniei publice – „lehamitea” față de politică și politicieni.

În prezent, în cadrul protestelor anti-RMGC din Piața Universității se militează și împotriva gazelor de șist, deși acest demers nu este la fel de vizibil ca opoziția față de demararea proiectului minier. Aceste două teme gemene pun în discuție modul în care statul gestionează și exploatează resursele minerale ale României.
More…

Despre percepția gazelor de șist în România Răspunde

Shale gas EROI

Am scris pentru ROEC (Romania Energy Center) un policy brief despre percepția gazelor de șist în România în ultimele 18 luni. Brief-ul evaluează evoluțiile politice și cele de la nivel societal pe tema exploatării gazelor de neconvenționale începând cu protestele din ianuarie 2012, când aceasta a fost introdusă pe agenda publică, până aproape de izbucnirea protestelor privind proiectul minier de la Roșia Montană, unde exploatarea gazelor de șist apare ca subtemă.

Din concluziile policy briefului:

Există un consens politic la nivelul elitei politice cu privire la necesitatea exploatării gazelor neconvenționale.

Publicul românesc nu este foarte bine informat în privința gazelor de șist și a fracturării hidraulice.

Opoziția împotriva proiectului se manifestă mai ales la nivel local More…

20.000 de voci Răspunde

1270460_10151565579821890_2074169603_o

Protest trans-ideologic – erau prezenți printre protestatari anarhiști de stânga, naționaliști, mișcarea anti-taxe a lui Mihai Giurgea, partizani ai Partidului Noua Republică, activiști creștin-ortodocși, legionari, activiști de mediu. Aceste grupuri și-au ignorat diferendele ideologice și s-au unit în jurul cauzei „salvării Roșiei-Montane”. Proiectul minier a reușit să scoată în public o serie întreagă de grupuri socio-politice marginale cu mesaj radical. Aceste grupuri au defilat alături de personalități publice mainstream, „de centru”.

Protestul nu a fost unul extremist, dar a avut un mesaj radical.

Vasta majoritate a participanților erau oameni obișnuiți. Predominant însă erau cei educați, cu slujbe bine plătite în mediul privat (cel mai probabil). Mulți protestatari și-au adus familiile la protest.
More…

Trei zile la Moscova 1

391101_10152740362625487_660162990_n

Turneul diplomatic al lui Titus Corlățean din 8-10 iulie reprezintă prima vizită a unui ministru de externe român la Moscova din 2009 încoace, ultima întâlnire între miniștrii de externe ai României și Federației Ruse având loc în 2011 în marja Adunării Generale a ONU. Această vizită are loc în anul în care se împlinesc 135 de ani de la stabilirea de relații diplomatice între Rusia și România, precum și la 10 ani de la semnarea tratatului de prietenie între cele două state.

Pe agenda discuțiilor dintre Titus Corlățean și Serghei Lavrov au figurat parteneriatul UE-Rusia, parteneriatul NATO-Rusia, scutul anti-rachetă, Siria, dosarul nuclear iranian, Coreea de Nord, situația din Egipt, impactul Primăverii Arabe asupra securității în Orientul Mjlociu și Africa de Nord, problemele Balcanilor de Vest, cooperarea la Marea Neagră în cadrul OCEMN, situația din Transnistria și Republica Moldova.
More…