Ucraina post-Maidan: un reboot, nu o renastere Răspunde

Kievul are ceva din aerul Europei Centrale. Din spiritul și entuziasmul societății civile. Economic, se află la stadiul Cehiei sau Poloniei de acum 20 de ani. Însă, politic, Ucraina nu pare să fie atât de diferită de cum Robert Kaplan descria Moldova:

„Rușii iubesc sistemele cenușii, slabe, fie ele democratice sau autocratice, unde este ușor pentru ei să mituiască parlamentari, în timp ce o mână de oligarhi controlează economia.”
More…

Anunțuri

Ciocnirea civilizațiilor politice 2

EU_Kiev_2

Pentru Ucraina, Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Moldova, miza Parteneriatului Estic este una civilizațională. Este o alegere între două modele de societate: una inclusivistă, alta extractivă; între acquis-ul Bruxelles-ului și legea Moscovei.

Se continuă într-o variantă „soft“ extinderea comunității euroatlantice, o secvență întreruptă în august 2008. Parteneriatul Estic semnalează în egală măsură și un proiect geopolitic similar celui anunțat de Condoleezza Rice în 2005, de „diplomație transformativă“. Reperele sunt aceleași: o balanță eurasiatică în favoarea statelor ce reflectă instituțiile „bunei guvernări“. Uniunea Europeană este, în cele din urmă, un „imperiu“ normativ. „Aș spune că UE este asemeni Imperiului Roman. (…) Pentru unii, în Vest, frontiera men­tală a Europei se oprește la capătul dru­murilor romane antice. (…) Pentru mine, Europa se întinde până acolo unde se apli­că legile europene“, spunea Radosław Sikorski în raportul anual prezentat Seimului despre obiectivele de politică ex­ter­nă ale guvernului. Mai mult, în discur­surile sale, Sikorski vorbește de nece­si­tatea de a răspândi, în vecinătatea estică, „buna guvernare“ europeană. Teaser-ul îl reprezintă chiar transformarea poloneză. În 25 de ani, Polonia a ajuns între pri­mele 20 de economii ale lumii. Legătura de cauzalitate este explicită. „Buna guvernare este crucială pentru a crea pe ter­men lung o prosperitate pentru toți cetățenii, nu doar pentru cei câțiva înfometați de putere“, spunea Sikorski în mai 2013. More…

Se poate purta o dezbatere rațională pe tema resurselor naturale în România? 1

431957_10152907115220327_615872576_n

Valul de proteste din acest an a pus în discuție, printre altele, modul în care sunt gestionate resursele naturale ale România. Roșia Montană, Pungești și Moșna sunt localitățile-simbol pentru protestatarii din București, Cluj și alte orașe, care trebuie apărate și protejate de adversari precum politicienii corupți, stat, corporații, care nu vor decât să fure, să otrăvească și să distrugă.

Situația a fost tratată de către instituțiile statului în mod neprofesionist și cu lipsă de transparență – mai ales în cazul Roșiei Montane. Iar unele instituții s-au comportat de-a dreptul iresponsabil – în cel puțin două ocazii MAI a retras jandarmii de pe traseul protestelor din București, în speranța că poate-poate se va întâmpla ceva care să justifice o intervenție brutală (cea mai probabilă explicație). Mesajele transmise de politicieni în ceea ce privește Roșia Montană și/sau gazele de șist au fost populiste, inconsecvente și per total iresponsabile, aspect care a sporit exponențial neîncrederea cetățenilor în obiectivele proiectelor de exploatare a resurselor naturale. More…

OSINT 12: Demonstrațiile de masă care vor veni 9

Dar lucrurile nu se opresc aici. Rămân în urmă cel puțin 2.000 de oameni (în București) re-socializați într-o nouă cultură protestatară, rămâne încrederea că Bucureștiul și Clujul pot mobiliza peste 10 000 de oameni, rămân canale de comunicare cu zeci de mii de membri pe Facebook, precum și canale „capilare”, „de la om la om” a căror întindere nu o putem decât bănui. Cred, de aceea, că va trebui să ne obișnuim cu ideea că vor exista proteste în continuare în actualul ciclu legislativ.

Cum anume vor arăta aceste proteste, depinde de trei factori. Primul este înțelepciunea actualilor facilitatori (organizatori mi se pare un nume nepotrivit). Dacă vor ceda în fața cântecelor de sirenă și vor crea prea repede o organizație disciplinată, se vor vedea în situația unor generali fără armată. Dacă vor impune agresiv temele lor distilate în birou și la bere, la fel. Dacă, însă, vor face un serviciu de match-making, cuplând oameni și organizații preocupate de aceleași teme și apoi facilitând, fără să forțeze, exprimarea nemulțumirii lor reale, dacă vor sluji în loc să comande, atunci vor continua să fie relevanți. Și, probabil, vom avea aceeași atmosferă civilizată.

Al doilea ține de acțiunile Guvernului. Lăsând la o parte cazul RMGC, USL a dat dovadă de o flexibilitate fără precedent în relația cu presiunea cetățenilor. Dar toate aceste eforturi sunt, încă, o formă de perestroika. Nici un moment USL nu a contestat principiul că majoritatea parlamentară răspunde doar odată la patru ani. Până atunci, în viziunea guvernanților, totul este permis. În privința temelor abordate deschis în campanie această abordare poate fi corectă. Însă atunci când dorește să ofere „surprize”, Guvernul ar face bine să producă înainte o dezbatere publică reală. More…

Societatea civilă şi societatea ONG-urilor Răspunde

Deşi au trecut mai bine de 20 de ani de la restaurarea unei democraţii liberale, în România persistă o confuzie adâncă, ba chiar neînţelegeri profunde, a câtorva noţiuni de bază ale filozofiei politice asociate acesteia. Una dintrele cele mai vizibile dintre acestea este semnul egal pus cu de la sine putere de mulţi intelectuali între ONG-uri, de preferinţă ONG-ul în care aceştia activizează, şi venerabila idee de societate civilă. More…