Tag Archives: politica externă a Rusiei

Marea Neagră, România și Federația Rusă 1

by • George Visan, International Affairs, Posts by author, Ucraina • Tags: , , , , , , , ,

Ucraina este cheia de boltă a securității României la Marea Neagră. Kievul este cel mai mare vecin al României, iar compromiterea suveranității și integrității sale teritoriale reprezintă, la rândul său, o amenințare pentru independența și suveranitatea țării noastre. Din păcate, în ciuda unor semnale pozitive cum ar fi asistența oferită de România în domeniul cybersecurity sau deschiderea unui nou punct de trecere al frontierei, pe Dunăre, la Isaccea, relația bilaterală româno-ucraineană rămâne nefructificată. În momentul de față cea mai mare piedică în privința cooperării dintre cele două state este de reprezentată de adoptarea legii privind utlizarea limbii ucrainene. Atât Bucureștiul, cât și Kievul, trebuie să depășească acest obstacol și să înscrie relația bilaterală pe o traiectorie care să evite afectarea acesteia de teme parohiale. More…

Alertă în Marea Neagră: Sistemele antiaeriene S-400 au ajuns în Turcia Răspunde

by • Analysis, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: , , , , , , , , ,

Prima baterie de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune S-400 Triumf a fost livrată vineri Turciei, 12 iulie 2019, la baza aeriană Akinci din Ankara. Livrarea reprezintă o lovitură strategică năprasnică aplicată Statelor Unite ale Americii și NATO de către Rusia în zona Mării Negre. Kremlinul reușește astfel să divizeze și mai mult alianța nordatlantică, manipulând abil în interesul său național, clivajele existente din interiorul NATO.

Administrația Trump a decis pe 17 iulie 2019 să excludă Turcia din programul F-35. Decizia SUA escaladează conflictul diplomatic turco-american, iar pe termen scurt nu se întrevede o soluționare a acestuia.

În acest moment viabilitate angajamentului Turciei față de NATO este pus în discuție. More…

Ileana Racheru: Plahotniuc și PD vor menține R. Moldova în condiția de stat capturat Răspunde

by • Analysis, Ileana Racheru, Interviuri, Octavian Manea, Posts by author, Recomandări, Serii • Tags: , , , , , , , ,

Aș vrea să punctez, în primul rând, faptul că acestea s-au desfășurat într-un cadru legislativ care a fost criticat de Comisia de la Veneția. Mai precis, în 2017, Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor, împreună cu alți deputați care au părăsit partidele pe lista cărora au obținut mandate în 2014 au votat înlocuirea sistemului electoral proporțional cu unul mixt.

Campania electorală probabil că a fost cea mai „mizerabilă“ din întreaga istorie de stat independent a R. Moldova. Resursele adminsitrative au fost mobilizate în favoarea Partidului Democrat. Și, ca să dau un exemplu, voi menționa faptul că Facebook a anunțat că a închis 200 de conturi false pentru că erau folosite pentru a distribui informații false despre partide politice. Compania a anunțat că acestea erau operate de angajați ai guvernului de la Chișinău. More…

Avertismentele lui Wess Mitchell Răspunde

by • Analysis, Octavian Manea, Posts by author, Recomandări, Serii • Tags: , , , , ,

Discursul de la București al lui Wess Mitchell, asistentul Secretarului de Stat al SUA, trebuie așezat în contextul mai larg al încercării de definire a unei strategii pentru Europa.

Mesajul de fond rămâne unul al „apărarii câștigurilor pe care le-a făcut Vestul, al apărării a tot ceea ce este reprezentativ pentru noi ca națiuni, alianțe sau civilizație politică”. Accentul cade pe consolidarea și întărirea frontierei geopolitice, a Flancului Estic. Totul pe fondul constientizării secvenței istorice în care ne aflăm – o epocă dominată de „competiția susținută între marile puteri”. Pregătirea Vestului pentru această misiune este percepută drept “misiunea centrală a politicii externe a SUA de astăzi”. More…

Rusia ca putere insurgentă Răspunde

by • Comentarii, Octavian Manea, Posts by author • Tags: , , , ,

Cu un an înainte de anexarea Crimeei, șe­ful Statului Major al Armatei Ruse, ge­ne­ralul Valeri Gherasimov, prezenta într-un celebru discurs percepția Moscovei asupra războiului hibrid.

El vorbea atunci despre nuanțe care astăzi ne sunt mult mai familiare pe fondul incursiunilor subversive ale Rusiei într-o serie de episoade care țin de bucătăria internă a Occidentului – interferența în alegerile americane sau tentativele mai recente de influențare a alegrrilor germane sau a referendumului din Catalonia. „În secolul XXI vedem o tendință către estomparea granițelor dintre război și pace. Războaiele nu mai sunt de mult declarate“, spunea el atunci. Mai mult, Gherasimov puncta faptul că, în noul ecosistem societal, „regulile războiului s-au schimbat“, astfel că mijloacele preponderent nonmilitare, pârghiile esențial politice, economice, informaționale „depășesc puterea armelor“ în capacitatea lor de a atinge obiective strategice. Dar poate nuanța cea mai interesantă ținea de faptul că toate aceste instrumente noncinetice erau aplicate în strânsă coordonare cu ceea ce Gherasimov numea „potențialul de protest al populației“. More…

Zapad 2017 – anticamera agresiunii? Răspunde

by • Analysis, George Visan, International Affairs, Posts by author, War and Politics • Tags: , , , ,

Pentru NATO principala amenințare a acestor aplicații militare provine din faptul că scenariile de la care pornesc implică o agresiune occidentală – adică Kremlinul consideră alianța o amenințare la adresa securității sale. Aplicațiile Zapad reprezintă astfel paranoia strategică a Rusiei în privința extinderii alianței și a intențiilor acesteia.

A doua problemă a exercițiilor Zapad este simularea atacării și/sau a ocupării țărilor Baltice și a Poloniei. Este de notorietate faptul că exercițiul Zapad 2009 s-a încheiat cu simularea unei lovituri nucleare asupra Varșovia. Următorul exercițiu din 2013 a testat și a validat o serie de concepte și echipamente ce au fost folosite în 2014 împotriva Ucrainei, dar nu s-a îndepărtat de la premisa celui anterior (s-a renunțat la simularea loviturii nucleare tactice). More…

Republica Moldova, tot mai aproape de Rusia Răspunde

by • Analysis, Ileana Racheru, International Affairs • Tags: , , , , , , ,

Schimbarea sistemului electoral este cea mai importantă dovadă a faptului că Plahotniuc și Partidul Democrat nu au ca obiectiv apropierea de UE a Republicii Moldova, ci conservarea intereselor unui grup politic restrâns. Totodată, măsura consacră revenirea Republicii Moldova în clubul regimurilor autocratice sau dictatoriale din CSI.

În ceea ce privește relațiile cu Federația Rusă, schimbarea sistemului electoral consacră revenirea Republicii Moldova în clubul regimurilor autocratice sau dictatoriale din CSI. Decizia de a modifica sistemul electoral este, de fapt, o continuare a unei campanii de anihilare a vocilor critice la adresa tandemului Plahotniuc-Dodon. În acest sens, monopolul celor mai importante trusturi de presă a fost împărțit între PD și PSRM, iar jurnaliștii independenți au devenit ținte ale unor acțiuni de intimidare. Totodată, Ministerul Justiției a propus, de curând, un proiect de modificare a legislației ce vizează limitarea accesului la finanțări externe și la mecanismul de 2% pentru ONG-urile care desfășoară activități de monitorizare a politicilor publice și observare a alegerilor. More…

Amprenta Kremlinului și scandalul #MacronLeaks Răspunde

by • Analysis, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: , , , , , , , , , , ,

Atacul cibernetic lansat împotriva lui Emmanuel Macron poartă amprenta Kremlinului și s-a desfășurat după o rețetă verificată și perfectată deja în 2016, în cazul campaniei prezidențiale din SUA. Atunci serverele partidului Democrat și a celui Republican au fost atacate. Doar datele furate de la democrați și care o vizau direct pe Hillary Clinton au fost făcute publice, prin intermediul și complicitatea Wikileaks.

În momentul de față asistăm la un atac concentrat și fără precedent al Rusiei împotriva sistemelor democratice occidentale. Acest atac exploatează nemulțumirile acumulate în rândul unor pături mari de cetățeni și suspiciunea acestora față de elitele politice și economice. Kremlinul utilizează atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și sprijinul direct (financiar și simbolic) pentru formațiunile politice europene ale căror agendă este pe aceeași undă cu cea a Rusiei. Această strategie este amplă și cu bătăie lungă, scopul final fiind fragmentarea și disoluția instituțiilor euro-atlantice. More…

Apărarea antirachetă are nevoie de… apărare antirachetă Răspunde

by • Comentarii, George Visan, Posts by author, War and Politics • Tags: , , ,

maxresdefault

Dotarea distrugătoarelor americane de la Rota cu sistemul SeaRAM reprezintă o evoluție interesantă, cel puțin la fel de importantă precum patrulele regulate ale acestor nave în Marea Mediterană și Marea Neagră.

Într-un atac spectaculos pe 7 octombrie 2015, 4 nave aparținând Flotilei Caspice au lansat 26 de rachete Kalibr care au lovit ținte din Siria aflate la 1500 km depărtare. Atacul a fost repetat pe 20 noiembrie, când au fost lansate 18 rachete 3M14T Kalibr. Ultimul atac s-a produs pe 9 decembrie 2015, când cel mai nou submarin din clasa Kilo al Flotei Mării Negre, Rostov-pe-Don, a lansat rachete de croazieră Kalibr din Marea Mediterană împotriva unor ținte din Siria. Deși până acum a fost utilizată varianta de atac la sol a acestei rachete de croazieră, sistemul Kalibr a demonstrată că este un sistem de arme eficient și performant. Variantele antinavă ale acestui sistem de armament sunt supersonice în ultima parte a traiectoriei către țintă. More…

O altfel de moștenire a lui Obama Răspunde

by • Analysis, International Affairs, Octavian Manea, Posts by author • Tags: , , , , , ,

barack-obama-sxsw-2016

Nu campania împotriva ISIS, ci descurajarea marilor puteri revizioniste este laitmotivul ultimului an de mandat al Administrației Obama.

Este foarte interesantă, din această perspectivă, evaluarea generalului Philip Breedlove asupra teatrului său operațional, aflat la ultima apariție în Congres din postura de comandat suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). Pentru el însă, investițiile anunțate de Statele Unite după 2014 reprezintă doar o avanpremieră, vârful unui iceberg, un pas necesar din „schimbările pe care trebuie să le începem pentru a descuraja în mod cuprinzător Rusia“, însă aspectele „pivotului“ trebuie menținute și finanțate timp de câțiva ani, „pentru a ajunge în poziția în care putem să descurajăm“. More…

Necunoscutele cunoscute ale summit-ului NATO de la Varșovia 1

by • Comentarii, International Affairs, Octavian Manea, Recomandări • Tags: , , , ,

00-robert-ariail-protected-by-nato-160615

Militarizarea Kaliningradului și a Crimeei pune sub semnul întrebării modelul de descurajare și reasigurare al NATO pentru zonele de periferie.

La adăpostul acestui „dom virtual“, pot prinde contur tot felul de scenarii subversive, sub pragul articolului 5. Sau, așa cum arată noul raport CEPA (High Tide – Romanian Security on Europe’s Frontline), o Rusie naționalistă, aflată sub povara sancțiunilor economice, care vede lumea imediată într-o grilă imperială, ar putea pune în pericol bunurile comune regionale din Marea Baltică, respectiv Marea Neagră: traficul maritim, libertățile de navigație și de survol pot fi suspendate. Mai mult, revendicări creative asupra perimetrelor energetice plasate în zonele economice exclusive ale statelor litorale nu sunt imposibil de imaginat. More…

Criza din Ucraina, după doi ani 1

by • George Visan, International Affairs, Interviuri, Ucraina • Tags: , , ,

Pe 27 februarie 2014 forțe militare ruse, fără însemne naționale, de unitate sau individuale, împreună cu forțe paramilitare locale pro-ruse, ocupau punctele cheie din Crimeea și din Sevastopol, capitala regiunii. Astfel începea criza ucraineană care în scurt timp a escaladat într-un conflict militar între Ucraina și Federația Rusă. Pe 18 martie 2014 Rusia anexa în mod oficial Crimeea, luând act de rezultataul unui referendum ilegal organizat de autoritățile separatiste din regiune. În data de 6 aprilie 2014 a izbucnit conflictul din estul Ucraine, războiul din Donbas, o agresiune proxy a Moscovei împotriva Kieviu, dar care are și elementele unui război civil.

Conflictul nu a fost niciodată unul exclusiv între Kiev și Moscova – lucru greu de acceptat atât de partenerii Ucrainei, cât și de cei ai Moscovei. Este un conflict între „Moscova și lumea”, unde „lumea” în viziunea liderilor ruși este America. Este un conflict costisitor pentru Rusia, iar acest lucru deja se vede în nivelul indicatorilor macroeconomici, rezultatele sondajelor și comportamentul diferitor actori interni, tot mai sensibili la efectele sancțiunilor impuse Rusiei. Iar întrebarea pe care și-o pun acum cei care l-au alimentat poate fi definită în felul următor: care este soluția pentru o problemă care a fost susținută atât de mult timp tehnic, financiar, uman?
More…