Amprenta Kremlinului și scandalul #MacronLeaks Răspunde

Atacul cibernetic lansat împotriva lui Emmanuel Macron poartă amprenta Kremlinului și s-a desfășurat după o rețetă verificată și perfectată deja în 2016, în cazul campaniei prezidențiale din SUA. Atunci serverele partidului Democrat și a celui Republican au fost atacate. Doar datele furate de la democrați și care o vizau direct pe Hillary Clinton au fost făcute publice, prin intermediul și complicitatea Wikileaks.

În momentul de față asistăm la un atac concentrat și fără precedent al Rusiei împotriva sistemelor democratice occidentale. Acest atac exploatează nemulțumirile acumulate în rândul unor pături mari de cetățeni și suspiciunea acestora față de elitele politice și economice. Kremlinul utilizează atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și sprijinul direct (financiar și simbolic) pentru formațiunile politice europene ale căror agendă este pe aceeași undă cu cea a Rusiei. Această strategie este amplă și cu bătăie lungă, scopul final fiind fragmentarea și disoluția instituțiilor euro-atlantice. More…

Anunțuri

Și au trecut europarlamentarele! 4

537d134d9f1b77a8393079a1_americans-1

Pentru anumiți europeni, proiectul Uniunii Europene nu funcționează – cei afectați afectați de criză în mod direct, șomerii și tinerii – în special. Rezultatele alegerile vor spori tendința de enlargement fatigue care se manifesta deja, integrarea europeană fiind frânată și mai mult. Partidele mainstream vor trebui să vină cu politici și mesaje care să ia în considerare euroscepticismul și nemulțumirile unor segmente importante ale cetățenilor. Partidele antisistem, precum UKIP sau Front National, vor încerca să capitalizeze la nivel național rezultatele acestui scrutin și să se poziționeze mai bine în raport cu partidele consacrate. În Parlamentul Europene aceste partide vor încerca să pună în cauză proiectul european, avansându-și agendele eurosceptice asumate, încercând să demonstreze eșecul UE.

Rezultatul acestor alegeri va ranforsa percepția Uniunii Europene în exterior ca un actor slab, divizat și preocupat de problemele sale interne. Avansul populiștilor va pune sub semnul întrebării valorile democratice pe care Uniunea s-a chinuit să le avanseze în plan extern. Per total acest scrutin reprezintă o lovitură pentru prestigiul Uniunii într-un moment de criză în Europa generat de anexarea Crimeei de către Rusia, și tentativele acesteia din urmă de a compromite statalitea Ucrainei. More…

Rasismul lor? 7

De câţi oameni ai nevoie pentru a pune degetul pe rana rasismului? Mai întâi avem un Agresor,  cel care prin cuvinte sau fapte identifică un Altul, cel care va fi victima cuvintelor sau faptelor sale. Între cei doi se află o prăpastie, pe care primul o declară cu mândrie, o impune celui de-al doilea, care este deci silit să conştientizeze ruptura cu umilinţa acceptării sau furia celui nedreptăţit. Totuşi, mai e nevoie de ceva în acest joc care nu e încă o relaţie. Un al treilea trebuie să apară cu necesitate. Acesta este Martorul. Abia acesta, al treilea, este cel capabil să definească ruptura pentru a decide dacă avem de-a face cu un conflict între două părţi ce îşi reclamă fiecare dreptatea, ori dimpotrivă, avem de-a face cu o parte angajată nu într-un conflict, ci într-un efort (individual sau colectiv) de suprimare a drepturilor celuilalt de a pretinde o relaţie. Victima (individ sau grup), în acest caz, ar fi condamnată fără drept de apel să accepte termenii esenţialişti prin care e definită de agresor şi astfel să îşi ducă existenţa impusă de aceşti termeni. Şi să nu ne lăsăm amăgiţi. Aceşti termeni produc şi reproduc constant condiţiile socio-economice, culturale şi psihologice prin care viaţa victimei va fi definită în cel mai concret mod de termenii agresorului.

More…

În umbra eșecului multiculturalismului 9

Acesta nu este un articol despre cazul Breivik sau despre multiculturalism, ci despre cei care folosesc acest caz şi această etichetă ca umbrele largi sub care pot fi îngrămădite lucruri foarte diferite. În acest articol voi discuta două discursuri care au creat un raport direct între crima unui extremist şi eşecul unei aşa-zise politici europene de încurajare a multiculturalismului. Cred că nici una dintre ele nu a fost suficient abordată pentru că posibilitatea problematizării acestor două tipuri de discurs este ea însăşi ceva ce ar trebui chestionat cu atenţie. More…