La ora acesta prin sediile de partid fie se deschid șampaniile, fie băuturile tari! Alegerile s-au încheiat, voturile se numără, exit-poll-urile au fost publicate, încep să se facă calcule politice la nivel național și european.

Europa

La nivel european rezultatul scrutinului stă sub semnul euroscepticismului și al radicalilor populiști. Conform exit-poll-urilor, în Franța, Frontul Național condus de Marine Le Pen, a obținut între 26-25% din voturi, iar în Marea Britanie scorul UKIP este estimat undeva la 28%. În Danemarca Partidul Popular (DDF) a obținut în jur de 23 %. Grecia iese din trend-ul dominat de dreapta populistă, marcând o reorientare spre stânga radicală eurosceptică, Syriza obținând un rezultat de aproximativ 26%, depășind partidele de centru-stânga și centru-dreapta pro-europene din această țară.

Veștile bune vin din Germania, care rămâne ancorată ferm în tradiția democratică post-belică. Cu excepția Die Linke, niciun alt partid radical sau extremist nu a obținut locuri în Parlamentul European. CDU/CSU a obținut a obținut aproximativ 35 de locuri, iar SPD aproximativ 27 de locuri în legislativul european. Olanda, de asemenea, a transmis un mesaj puternic, cetățenii olandezi trimițând partidul lui Geert Wilders, PVV, pe un loc patru în opțiunile lor.

Partidul Popular European continuă să domine Parlamentul European, estimările arătând că acesta va obține cam 182-212 de locuri, urmat de Partidul Socialist European cu 124-182 de locuri, și de Alianța Democraților și Liberalilor cu 52-71 de locuri. Conservatorii europeni, „euroscepticii respectabili”, vor obține în jur de 40 de locuri, iar grupul populiștilor, EFD, surpriza neplăcută a acestui scrutin, „le suflă în ceafă” acestora cu aproximativ 36 de locuri. Stânga radicală eurosceptică, a obținut tot în jur de 45 de locuri.

Sursa

Se observă o erodare masivă a sprijinului pentru partidul european de centru dreapta, cel care a dominat ultimele două legislaturi europene. Erodarea a fost una treptată, în momentul de față, însă, distanța dintre PPE și PSE fiind doar de 18 locuri. PPE a pierdut voturi  favoarea conservatorilor europeni, a euroscepticilor populiști, dar și a stângii. PSE nu a câștigat mai multe locuri în Palamentul European, dar a pierdut mai puține decât PPE.

Politicile de austeritate și climatul economic incert, marcat de o creștere economică scăzută și de șomaj ridicat, mai ales în rândul tinerilor, au condus la pierderea de voturi în favoarea PSE, dar și a stângii radicale. Jean-Claude Junker va fi în mod cert președintele Comisiei Europene, dar PPE va trebui să-și negocieze foarte bine pozițiile și să formeze alianțe în cadrul Parlamentului European pentru a-și promova proiectele.

Mesajul acestor alegeri…

Este unul de frustrare și nemulțumire acută față de proiectul european. Pentru anumiți europeni, proiectul Uniunii Europene nu funcționează – cei afectați afectați de criză în mod direct, șomerii și tinerii – în special. Rezultatele alegerile vor spori tendința de enlargement fatigue care se manifesta deja, integrarea europeană fiind frânată și mai mult. Partidele mainstream vor trebui să vină cu politici și mesaje care să ia în considerare euroscepticismul și nemulțumirile unor segmente importante ale cetățenilor. Partidele antisistem, precum UKIP sau Front National, vor încerca să capitalizeze la nivel național rezultatele acestui scrutin și să se poziționeze mai bine în raport cu partidele consacrate. În Parlamentul Europene aceste partide vor încerca să pună în cauză proiectul european, avansându-și agendele eurosceptice asumate, încercând să demonstreze eșecul UE.

Rezultatul acestor alegeri va ranforsa percepția Uniunii Europene în exterior ca un actor slab, divizat și preocupat de problemele sale interne. Avansul populiștilor va pune sub semnul întrebării valorile democratice pe care Uniunea s-a chinuit să le avanseze în plan extern. Per total acest scrutin reprezintă o lovitură pentru prestigiul Uniunii într-un moment de criză în Europa generat de anexarea Crimeei de către Rusia, și tentativele acesteia din urmă de a compromite statalitea Ucrainei.

În România

Participarea scăzută, 32,11% chiar dacă mai mare decât cea din 2009, reflectă pe de o parte, lehamitea și apatia de politică a românilor, iar pe de altă parte lipsa de interes pentru acest scrutin. Alegătorul român nu prea a înțeles ce înseamnă alegerile pentru Parlamentul European, iar partidele politice nu s-au obosit să le explice acestora ce înseamnă scrutinul din 25 mai.

Rezultatele parțiale arată că niciunul dintre principalele partide de pe scena politica nu și-a atins țelurile. PSD-ul deși a câștigat alegerile, a obținut sub așteptatul 40%, iar PNL nu a atins cele 20% din voturi, pe care și le propuse înainte de campanie. PNL și PDL sunt confirmate ca fiind principalele partide de opoziție, dar la o distanță foarte mare față de PSD. Partidul Mișcarea Populară, organizație politică a celor care s-au raliat lui Traian Băsescu, de-abia trece de 6%, existând un risc real ca acesta să devină irelevant, iar Forța Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu nu a confirmat deloc. Aceste alegeri consacră fragmentarea și degringolada „dreptei” românești și confirmă irelevanța politică a lui Traian Băsescu în momentul de față.

Surpriza acestui scrutin, care nu a fost cuprinsă de sondajele post-electorale, este scorul obținut de independentul Mircea Diaconu – 7%. Candidatul independent a obținut acest scor profitând de dezamăgirea față de politică a românilor și fiind avantajat de prezența relativ redusă la urne. Mircea Diaconu este practic candidatul anti-sistem, dark horse-ul acestor alegeri, care a știut să capitalizeze lehamitea față de politică și frustrările acestora în raport cu politicul. Cu un mesaj politic vag, pe alocuri cu accente anti-occidentale și eurosceptice, Mircea Diaconu a reușit să câștige încrederea românilor, pozând în candidatul care luptă împotriva sistemului (deși a făcut/face parte din el).

#Unițisalvăm și greva cetățenească

Au punctat un eșec masiv, chiar dacă prezența la vot nu a fost una ridicată. Greva cetățenească s-a transformat într-o dezbatere la iarbă verde în Piața Universității între câțiva lideri de opinie și mai puțin de 100 cetățeni. Se confirmă astfel irelevanța politică și lipsa de perspectivă a acestei „mișcări”. Singurul factor mobilizator pentru #Unițisalvăm rămâne opoziția față de proiectul minier de la Roșia Montană.

George VIŞAN

N.B. Rezultatele votului se bazează pe estimările disponibile în spațiul public în jurul orei 04:00 a.m., ora României, 26 mai. 

Update 26/05/2014 – NPD, partidul neonazist german ar putea obține între 1 și 3 locuri în Parlamentul European. Poziția lui Jean Claude Junker ca viitor președinte al CE este în pericol, fiind avansat numele Christinei Lagarde, șefa FMI.