Votul nu e test de sarcină… 4

10010708_280957512073902_9031020822512551912_o

„Greva cetățenească” proclamată de comunitatea #Unițisalvăm nu a avut efectele scontate de organizatori, fiind un eșec organizatoric și de comunicare. Deși participarea la scrutin a fost scăzută, aceasta nu a fost efectul unui boicot organizat, ci rezultatul unei campanii electorale incoerente, în care partidele politice nu au reușit să explice cetățenilor semnificația acestor alegeri. Mesajul „grevei cetățenești”, preluat de la Costi Rogozanu, a fost unul negativ, scatologic și discutabil la nivel de conținut

Tentativa de boicot a alegerilor europarlamentare din 25 mai marchează primul eșec major pentru comunitatea #Unițisalvăm de la lansarea noului val de proteste, la sfârșitul verii lui 2013. Boicotul a reprezentant nu numai un eșec de mobilizare – mai puțin de 100 de oameni strânși pe spațiul verde din fața Teatrului Național, față de aproximativ 30000 de persoane la nivel național în septembrie 2013, ci și unul de comunicare, prin promovarea unui mesaj politic contraproductiv. More…

Après le déluge – reacții după europarlamentare Răspunde

10380450_10152431995269060_6186931224295423039_o

Triumful euroscepticilor are o însemnătate mai mare pe plan național, unde partidele populiste au pus în cauză partidele mainstream și modul în care fac acestea politică. Victoria partidelor eurosceptice și populiste în Marea Britanie, Franța sau Danemarca este semnificativă mai mult la nivel național, prin mesajul care îl transmite în interiorul sistemelor politice din acele țări. Nu există un consens eurosceptic la nivel național sau unul nivelul european – ceea ce din punct de vedere strategic este o veste foarte bună pentru proeuropeni. Dar în momentul de față, în state membre puternice euroscepticii controlează agenda europeană și dețin astfel inițiativă pe teme europene cheie: integrare, imigrație, etc.

Euroscepticii și populiștii din Parlamentul European sunt puțini, dar vocali. Nu dețin destulă putere în Parlamentul European pentru a influența procesul de luare a deciziilor sau de adoptare a politicilor, dar vor folosi legislativul european ca platforma pentru a-și avansa ideile și pentru a avea un impact politic mai mare la nivel național. De asemenea euroscepticii nu prezintă în momentul de față un front comun, între partidele eurosceptice și populiste care au ajuns în Parlamentul European existând diferende și diferențe care pot fi exploatate de partidele mainstream pentru a le izola, atât în plan european cât și în plan național. More…

Șah politic la prezidențiale 1

3d-chess-board-wallpaper-1

Fapt: Klaus Iohannis este relativ aproape de Victor Ponta în diverse scenarii pentru turul 2.
Premisă: Obiectivul principal al PSD este să pună în alegeri un candidat care să câștige sigur alegerile. Nu „foarte probabil”, „sigur”.
Premisă: PDL+PFC+ PMP nu atacă în mod real postul prezidențial și pot spera maxim a un loc onorabil în turul doi.
Faptele sunt fapte în măsura în care acceptăm consensul sondajelor. Premisele sunt plauzibile, dar nu bătute în cuie.

Pentru PSD combinația ideală de forțe este organizația PSD plus popularitatea lui Victor Ponta plus un sprijin liberal semnificativ (scenariul 2). Dacă liberalii nu cooperează, ar putea rămâne social-democrații cu Victor Ponta (scenariul 3). Dacă Victor Ponta nu cooperează, social democrații vor fi presați să împingă în față un liberal (scenariile 5, 6). Dacă social-democrații nu cedează la presiuni, pot rămâne singuri contra dreptei (scenariul 4). More…

Și au trecut europarlamentarele! 4

537d134d9f1b77a8393079a1_americans-1

Pentru anumiți europeni, proiectul Uniunii Europene nu funcționează – cei afectați afectați de criză în mod direct, șomerii și tinerii – în special. Rezultatele alegerile vor spori tendința de enlargement fatigue care se manifesta deja, integrarea europeană fiind frânată și mai mult. Partidele mainstream vor trebui să vină cu politici și mesaje care să ia în considerare euroscepticismul și nemulțumirile unor segmente importante ale cetățenilor. Partidele antisistem, precum UKIP sau Front National, vor încerca să capitalizeze la nivel național rezultatele acestui scrutin și să se poziționeze mai bine în raport cu partidele consacrate. În Parlamentul Europene aceste partide vor încerca să pună în cauză proiectul european, avansându-și agendele eurosceptice asumate, încercând să demonstreze eșecul UE.

Rezultatul acestor alegeri va ranforsa percepția Uniunii Europene în exterior ca un actor slab, divizat și preocupat de problemele sale interne. Avansul populiștilor va pune sub semnul întrebării valorile democratice pe care Uniunea s-a chinuit să le avanseze în plan extern. Per total acest scrutin reprezintă o lovitură pentru prestigiul Uniunii într-un moment de criză în Europa generat de anexarea Crimeei de către Rusia, și tentativele acesteia din urmă de a compromite statalitea Ucrainei. More…

Euro-parlamentare: despre sondaje și dincolo de ele Răspunde

Live_Polling_Thumb

Spre deosebire de alte alegeri, multă lume amenință pragul electoral și, indiferent cați vor reuși, un lucru este cert: vor rămâne multe resturi de împărțit care vor împinge în sus principalele partide de la masa politică. Astfel, atunci când se vor număra euro-parlamentarii, surprinzător de multe partide ar putea proclama victoria. More…

Alegeri euro-parlamentare: Ce veți face dumneavoastră la Bruxelles stimați candidați? 3

26-04-07_Hemicycle_STG_2-2

În privința alegerilor naționale, sunt de obicei tolerant cu faptul că partidele nu publică programe. În definitv, fluxul de comunicare este continuu și cetățeanul are ocazia să se lămurească care sunt promisiunile formațiunilor politice. Lucrurile se schimbă în cazul alegerilor europene. Aici discutăm odată la patru ani și ar fi de dorit să știm și noi ce vor partidele de la și în Europa.

Ni se spune obsesiv să ne uităm cine sunt cei care ne cer votul. Eu vă propun să vă uitați în primul rând la ce spun că vor face. Apoi, încercați să vă dați seama ce au de gând cu adevărat să facă. Apoi aplicați un filtru de plauzibilitate. Și abia apoi, și numai peste cei rămași, merită să ne uităm la CVuri.

Căci un candidat care nu are de gând să facă nimic, sau are de gând să facă lucruri care nu se pot face, degeaba este el cine este și are CVul pe care îl are. Haideți să îi votăm pe cei ce fac ceva, nu pe cei ce sunt cineva. Întru această idee, aștept noi mesaje și programe dinspre partide. More…

Dilemele lui Victor Ponta în 2014. Și un bonus 6

Clipboard01

Dl Ponta poate alege dacă PSD susține sau nu candidatul PNL. Dacă decide să îl susțină, atunci poate folosi controlul asupra bugetului (prin domnii Voinea și Șova) pentru a controla nemulțumirea internă din PSD. În plus, un candidat PSD care nu are sprijinul necondiționat al lui Victor Ponta ar avea mari dificultăți să se confrunte cu un Crin Antonescu exponent simultan al tradiției USL și al spiritului anti-baronial / anti-corupție. Pe scurt, liderii locali nu sunt întrutotul gata să joace în politica mare singuri, iar Victor Ponta are drept de veto.

Dacă decide să susțină un candidat PSD, dl. Ponta se poate baza pe organizația PSD și, foarte probabil, pe a UDMR. Împreună, acestea controlează aproape 50% din Parlament și aproape 50% din voturile populației. Să admitem că există o lipsă de suprapunere între voturile parlamentare și cele prezidențiale. Chiar și așa, punctul de pornire al unui candidat PSD este excelent More…

Sunt cetățean european și nu am instituții 10

Europe-1992-2010-compare-subset_H[1]

Inspirat de Lili Crăciun, am zis să scriu și eu pentru concursul Blogger European (regulament aici).

Cetățenia europeană este văzută cel mai adesea ca o colecție de drepturi. Așa sugerează acest concurs: „Datorită cetățeniei UE […] toți resortisanții celor 27 de state membre ale UE beneficiază, în calitate de cetățeni ai UE, de un set de drepturi suplimentare.”

Mult mai rar vedem cetățenia europeană ca un set de instituții la care cetățeanul poate apela direct. Prin ceea ce eu văd ca fiind o aplicare imperfectă a principiului subsidiarității, drepturile cetățeanului european sunt apărate de state naționale. Vedem asta chiar și în comunicarea publică. Termenul „resortisant”, ce care a trebuit să îl caut în dicționar, pare să aibă o conotație diplomatică. Cetățeanul european din reclame, care nu are acces direct la un apărător al drepturilor sale, este nevoit să … meargă la intimidare. More…