Starea barierelor în politică Răspunde

bariere-in-comunicare-p2[1]

Ce s-a realizat?

1. Înființarea partidului fără criteriu de teritorialitate și cu 3 membri.

2. Desființarea depozitului electoral.

3. Condiții mai rezonabile pentru candidații independenți pe plan local.

Ce bariere în calea participării politice și concurenței reale rămân sau au fost adăugate?

1. Radierea partidelor care nu depun un număr de candidaturi.

2. Finanțarea de la buget exclusiv a partidelor care ating praguri minime în alegeri (praguri diferite pentru finanțarea partidului și finanțarea campaniei).

În esență cele două puncte de mai sus re-introduc un criteriu de teritorialitate și, în general, contravin principiilor PfB și, în opinia noastră, unora din principiile asumate de Comisia de revizuire a legilor. Vezi poziția PfB în acest sens.
[…] More…

Reclame

Principii noi pentru regimul partidelor politice 2

Comisie
[A]ceastă comisie este un punct de întâlnire pentru toate modificările care afectează regimul partidelor. În ședința de ieri au fost acceptate în general principiile Campaniei Politică fără Bariere, ceea ce ne face face să fim mulțumiți și prudent optimiști. More…

Votul nu e test de sarcină… 4

10010708_280957512073902_9031020822512551912_o

„Greva cetățenească” proclamată de comunitatea #Unițisalvăm nu a avut efectele scontate de organizatori, fiind un eșec organizatoric și de comunicare. Deși participarea la scrutin a fost scăzută, aceasta nu a fost efectul unui boicot organizat, ci rezultatul unei campanii electorale incoerente, în care partidele politice nu au reușit să explice cetățenilor semnificația acestor alegeri. Mesajul „grevei cetățenești”, preluat de la Costi Rogozanu, a fost unul negativ, scatologic și discutabil la nivel de conținut

Tentativa de boicot a alegerilor europarlamentare din 25 mai marchează primul eșec major pentru comunitatea #Unițisalvăm de la lansarea noului val de proteste, la sfârșitul verii lui 2013. Boicotul a reprezentant nu numai un eșec de mobilizare – mai puțin de 100 de oameni strânși pe spațiul verde din fața Teatrului Național, față de aproximativ 30000 de persoane la nivel național în septembrie 2013, ci și unul de comunicare, prin promovarea unui mesaj politic contraproductiv. More…

#Unițisalvăm… frustrarea și radicalismul 1

enhanced-buzz-wide-16564-1396882706-7

Boicotul electoral propus de #Unițisalvăm nu reprezintă cel mai eficient mijloc care să promoveze obiectivele asumate ale acestei comunității. Acest boicot va avea mai curând efectul de a întări apatia politică a românilor, decă să încurajeze cetățenia activă a acestora. În plus radicalismul și frustrarea nu reprezinte cele mai bune vehicule care să promoveze schimbarea politică – sunt insuficiente și în contextul de față, ineficiente. Radicalismul și frustrarea pot împinge spre extreme, și nu favorizează generarea unui compromis politic care să avanseze obiectivul asumat de deschidere a pieței politice.

Boicotul electoral este o tactică ineficientă deoarece întărește pe de o parte credința românilor că prin vot „nu pot schimba ceva”, și pe de altă îndepărtează mișcarea de obiectivele stabilite. „Lehamitea de politică” a românilor nu favorizează deloc, pe termen lung, atingerea țelului de reformă a sistemului politic. Liderii #Unițisalvăm nu par a înțelege că mizând doar pe frustarea socio-politică a românilor nu pot genera schimbarea pe care o clamează. More…