Votul nu e test de sarcină… 4

10010708_280957512073902_9031020822512551912_o

Greva cetățenească” proclamată de comunitatea #Unițisalvăm nu a avut efectele scontate de organizatori, fiind un eșec organizatoric și de comunicare. Deși participarea la scrutin a fost scăzută, aceasta nu a fost efectul unui boicot organizat, ci rezultatul unei campanii electorale incoerente, în care partidele politice nu au reușit să explice cetățenilor semnificația acestor alegeri. Mesajul „grevei cetățenești”, preluat de la Costi Rogozanu, a fost unul negativ, scatologic și discutabil la nivel de conținut:10322755_10152260707848022_8858302757473624388_n

Susţin acest boicot, sau susţin orice, mergeţi la vot, certaţi-vă cu comisia, aruncaţi cu confetti, faceţi ce vreţi voi în ziua de vot, dar amintiţi-vă un lucru: cînd rămîneţi doar cu dreptul de vot şi nu mai aveţi niciun alt drept – la sănătate, la educaţie, de băut apă curată din pămîntul tău – atunci mă piş pe dreptul ăla la vot, deci nu mai contează.

Am mai spus, boicotul electoral face parte din toolbox-ul democrației – deci din acest punct de veder demersul celor de la #Unițisalvăm a fost unul legitim. De asemenea și mesajul care a „rămas” în spațiul public, chiar dacă șocant și mai mult decât discutabil, se înscrie totuși într-o critică radicală a democrației și a status-quo-ului – political dissent – adică critica care pune sub semnul întrebării fundamentele unui sistem politic.

Problema fundamentală a mesajului ce a rezultat în urma grevei cetățenești, nu e că a fost pus în discuție modul în care românii participă la viața cetății, ci modul în care această participare a fost pusă în cauză. Mesajul „mă piș pe el de vot” nu prea lasă loc de nuanțe și interpretări, fiind unul profund negativ, echivalent ca semnificație cu „mahalaua ineptă” din ianuarie 2012. Prin acest mesaj #Unițisalvăm a reușit:

  • Să degradeze valoarea votului exprimat cu bună credință, de cei care s-au dus la vot.
  • Să delegitimeze global ideea de alegeri și de vot universal. E drept că în apărarea celor de la #Unițisalvăm se poate argumenta cu succes că politicienii români și partidele politice fac același lucru, chiar mult mai eficient din păcate.
  • Afișarea mesajului respectiv în Piața Universității, în apropierea locului unde pe 21 decembrie 1989 a fost ridicată baricada de la Intercontinental și pe locul unde în 1990 au avut loc manifestațiile maraton cărora a treia mineriadă le-a pus capăt pe 13-15 iunie – este profund insultătoare și duce în derizoriu idealurile pentru care s-a luptat și s-a murit în acel loc, acum 25 de ani.

*

Dacă intenția leadership-ului comunității #Unițisalvăm a fost să atragă atenția asupra lipsei de reprezentare a cetățenilor printr-o lege a partidelor politicilor restrictivă atunci boicotul electoral a fost o metodă de protest ineficientă, deoarece încurajarea nepărticipării la scrutin favorizează de fapt actualul status quo și elita politica, făcând calculul politic mult mai ușor – aspect observat chiar și de unii animatori ai #Unițisalvăm, care s-au opus acestei forme de protest. În acest sens boicotul electoral a fost nu numai o greșeală strategică majoră, ci și un semn de imaturitate politică. După acest protest politicienii vor putea ignora mai ușor demersurile #Unițisalvăm și vor putea eticheta fără probleme mișcarea ca fiind una antisistem și radicală, deci care nu poate fi luată în serios din punct de vedere politic.

După acest protest rămâne o întrebare – de ce a ales acum #Unițisalvăm tema reformei politice și electorale. Să fie oare pentru a încerca să reanime protestele din toamna lui 2013, care până acum nu au putut fi reluate la intensitatea de anul trecut? În acest caz preluarea  temei reformei politice pare a fi un experiment de mobilizare și de menținere în viața a unei mișcări sociale, ceea ce riscă să ducă în derizoriu tentativele de reformă politică și electorală ce vin din rândul societății civile.

Tentativa de boicot a alegerilor europarlamentare din 25 mai marchează primul eșec major pentru comunitatea #Unițisalvăm de la lansarea noului val de proteste, la sfârșitul verii lui 2013. Boicotul a reprezentant nu numai un eșec de mobilizare – mai puțin de 100 de oameni strânși pe spațiul verde din fața Teatrului Național, față de aproximativ 30000 de persoane la nivel național în septembrie 2013, ci și unul de comunicare, prin promovarea unui mesaj politic contraproductiv.

George VIŞAN

PS: Titlul acestei postări a fost inspirat de un comentariu făcut pe Facebook de Claudiu Tufiș, de la Church of Data.

Anunțuri

4 comments

  1. O invitație la un studiu: cât de mult s-a scris despre legea electorală înainte de acest protest și cât s-a scris prin ziare și bloguri cu prilejul acestui boicot?

    „Dacă intenția leadership-ului comunității #Unițisalvăm a fost să atragă atenția asupra lipsei de reprezentare a cetățenilor printr-o lege a partidelor politicilor restrictivă atunci boicotul electoral a fost o metodă de protest ineficientă, deoarece încurajarea nepărticipării la scrutin favorizează de fapt actualul status quo și elita politica”

    Fractura logică se vede din avion: Deci, intenția a fost atragerea atenției. Asta s-a reușit – chiar acest articol precizează câteva dintre multiplele discuții iscate pe subiect (inclusiv într-o emisiune de o oră la TVR, performanță extrem de rar egalată de un subiect de interes public – vezi numai subiectul Roșia Montană, care în 14 ani de rezistență a societății civile a răzbătut în emisiuni echilibrate numai de câteva ori, cred că ne ajung degetele de la o mână să le socotim).

    Revin: s-a vrut atragerea atenție, s-a reușit atragerea atenției, dar a fost o metodă ineficientă pentru că ce? Păi pentru că autorul nu este de acord cu ea, d-aia.

    Închei cu speranța că se va aduce totuși o modificare legii de către Curtea Constituțională: http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/curtea-constitutional%C7%8E-ar-putea-contribui-la-democratizarea-vietii-politice-338696

    • Nu e nicio fractura logica. 1. Sa atragi atentia e ok, daca faci lucru asta inteligent ca sa atragi simpatia si celor care nu ies in strada – „majoritatea tacuta”. Ce a facut duminica #Unitisalvam a fost un mare exercitiu in a-si taia craca de sub picioare. Si banuiesca ca s-a intamplat chestia asta datorita influentei unor intelectuali radicali – recte Vasile Ernu si Costi Rogozanu – care au promovat un discurs radical. 2. #Unitisalvam pare a fi tipul de miscare sociale care are nevoie de teme noi pentru a supravietui in spatiul public. Cum Rosia Montana a disparut din spatiul public era nevoie de altceva care sa mobilizeze atentia opiniei publice – reforma legii partidelor. Dar nu a prins, deoarece e o tema complexa iar #Unitisalvam s-au organizat extrem de prost.

  2. „E drept că în apărarea celor de la #Unițisalvăm se poate argumenta cu succes că politicienii români și partidele politice fac același lucru, chiar mult mai eficient din păcate.”

    Aia e. Mie imi pare rau ca am votat, desi am facut-o la modul very casual, in drum spre casa cand ma intorceam din parc.

    Iar Ernu si Rogozanu nu mi se par cu nimic mai radicali decat Sever Voinescu sau Lazaroiu. De fapt pe primii doi ii citesc, la ceilalti doi am renuntat de ceva timp deoarece nu ii mai puteam suporta. Si usurinta asta cu care punem stampila de radicali are de-a face cu imaturitatea politica din Romania.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s