Alertă în Marea Neagră: Sistemele antiaeriene S-400 au ajuns în Turcia Răspunde

Prima baterie de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune S-400 Triumf a fost livrată vineri Turciei, 12 iulie 2019, la baza aeriană Akinci din Ankara. Livrarea reprezintă o lovitură strategică năprasnică aplicată Statelor Unite ale Americii și NATO de către Rusia în zona Mării Negre. Kremlinul reușește astfel să divizeze și mai mult alianța nordatlantică, manipulând abil în interesul său național, clivajele existente din interiorul NATO.

Administrația Trump a decis pe 17 iulie 2019 să excludă Turcia din programul F-35. Decizia SUA escaladează conflictul diplomatic turco-american, iar pe termen scurt nu se întrevede o soluționare a acestuia.

În acest moment viabilitate angajamentului Turciei față de NATO este pus în discuție. More…

Corvetele multirol – de la realizarea interesului național la o comedie sinistră Răspunde

Din decembrie 2016 România se chinuie să demareze un program de construcții navale al cărui scop final este să revitalizeze Forțele Navale Române, a căror flotă este foarte veche. „Vârsta” medie a unei nave militare românești este în jur de 30-35 de ani, chiar și în cazul celor mai capabile și noi vase aflate în serviciul activ.

Cu ce rămânem în urma acestui scandal? Cu amânări, oportunități ratate și cu decredibilizarea Ministerului Apărării și a Forțelor Navale în ochii românilor și ai aliaților din NATO More…

Summit-ul NATO de la Varșovia – cronica unui eșec anunțat Răspunde

nato-iohannis-varsovia

Cel mai important obiectiv pentru România la acest summit a fost obținerea de garanții suplimentare de securitate prin desfășurarea unei prezențe aliate pe teritoriul său și în Marea Neagră. Acest obiectiv a fost realizat doar parțial.

Președintele Klaus Iohannis este liber să spere, dar timpul nu curge în favoarea României. Dimpotrivă – summitul NATO a demonstrat clivaje importante în ceea ce privește abordările Alianței cu privire la amenințarea rusă. Deși alianța a desfășurat trupe în România, Polonia și țările baltice, a demonstrat concomitent că este deschisă dialogului cu Rusia. De fapt, aceste mișcări militare trebuie privite ca pârghii politice pentru reluarea dialogului cu Moscova, nu numai ca măsuri de apărare. Trupele desfășurate sunt prea puține pentru a face față unui improbabil atac rusesc, dar sunt destule pentru a demonstra hotărârea alianței de a-și proteja membri. Franța, Italia și Germania preferă reluarea dialogului Rusia și ridicarea sancțiunilor – mai ales Franța și Italia. Peste doi ani deci o forță NATO în Marea Neagră ar putea fi considerată un gest provocator. More…

Politica externă românească – din eșec în eșec până la victoria finală 2

13592373_1060344004052850_2456881043087289386_n

Au trecut mai bine de doi ani de când a izbucnit cea mai gravă criză de securitate de după 1989 cu care s-a confruntat România – războiul din Ucraina. Deși această provocare provocare gravă de politică externă și securitate națională ar fi putut fi transformată într-o oportunitate strategică în acest moment asistăm la o serie de eșecuri diplomatice românești grave, care pun sub semnul întrebării capacitatea de a gestiona interacțiunile și evoluțiile din sistemul internațional a statului român.

Dacă România nu va găzdui o brigadă multinațională pe teritoriul său după summit-ul de la Varșovia, cu un calendar de rotire a militarilor aliați, atunci eforturile diplomatice românești pentru asigurarea securității naționale după criza din Ucraina, din februarie 2014 și până astăzi, au eșuat lamentabil. Practic, asistăm la un dezastru de proporții. Pentru care cineva va trebui să răspundă. More…

O altfel de moștenire a lui Obama Răspunde

barack-obama-sxsw-2016

Nu campania împotriva ISIS, ci descurajarea marilor puteri revizioniste este laitmotivul ultimului an de mandat al Administrației Obama.

Este foarte interesantă, din această perspectivă, evaluarea generalului Philip Breedlove asupra teatrului său operațional, aflat la ultima apariție în Congres din postura de comandat suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). Pentru el însă, investițiile anunțate de Statele Unite după 2014 reprezintă doar o avanpremieră, vârful unui iceberg, un pas necesar din „schimbările pe care trebuie să le începem pentru a descuraja în mod cuprinzător Rusia“, însă aspectele „pivotului“ trebuie menținute și finanțate timp de câțiva ani, „pentru a ajunge în poziția în care putem să descurajăm“. More…

Corespondență MSC 2016: Ruşi, nemţi, americani şi Iohannis niţel pierdut între ei Răspunde

iohannis-msc-569x320

Problema este că, aşa cum nu înveţi nimic doar dacă te culci seara cu cartea sub pernă, la fel simpla frecare a coatelor de mai-marii planetei nu te face unul dintre ei – ba nu-i face nici măcar să te bage în seamă. Prezenţa preşedintelui Iohannis la München a fost pasageră şi lipsită de vizibilitate – cea mai ştearsă a unui lider european cu ceva importanţă. Nu e doar vina lui; e în primul rând reflectarea situaţiei marginale în care ani de politică externă neinspirată au adus România. Sper că preşedintele Iohannis a fost prezent tocmai pentru că încearcă să ne scoată din acest con de umbră. Debutul său însă nu pare să indice o modificare a nivelului de ambiţii internaţionale ale României, nici a capacităţii de a livra. More…

Este posibil un parteneriat strategic româno-ucrainean? Răspunde

UKRAINE-UNREST-POLITICS-EU-RUSSIA

Ucraina ar putea găsi în România un partener pentru cooperare în domeniul securității la Marea Neagră, în promovarea unor programe economice, de creștere a investițiilor, programe de mediu, care să ducă în cele din urmă la sporirea stabilității regionale, a predictibilității.

Condiția pentru un parteneriat strategic este ca cele două țări să identifice nișele în care pot construi împreună cu fața spre viitor, de a depăși vechile litigii (drepturile comunităților istorice românești din Ucraina), prin negocierea unor soluții cu bună-credință, și nu de a piti sub covor dosare care zac de câteva decenii pe agenda bilaterală și care sunt sursă de tensiuni între București și Kiev. More…

Ucraina, România și Marea Neagră: oportunități în contextul războiului ruso-ucrainean Răspunde

2014_pro-Russian_unrest_in_Ukraine

Dintr-o perspectivă istorică europeană și a realizării potențialului de cooperare părțile ar trebui să tindă în relația bilaterală către încheierea unui parteneriat strategic ferm. Acesta ar putea deveni una dintre prioritățile politicii externe a Kievului și Bucureștiului, şi acest proiect ar fi servit de pregătirea unui plan de măsuri energetice pentru schimbarea paradigmei relațiilor, cultivarea în opinia publică a ambelor țări a loialităţii uneia faţă de cealaltă.

Prioritățile parteneriatului Ucraina-România pot deveni: cooperarea în asigurarea securității în zona Mării Negre, proiectele comune de cercetare a resurselor naturale din Marea Neagră, crearea de întreprinderi industriale mixte, elaborarea de programe comune ecologice, intensificarea cooperării transfrontaliere, consolidarea contactelor inter-parlamentare și inter-guvernamentale, schimburile în domeniile științifice și culturale, colaborarea organizațiilor societății civile. More…

România și spațiile maritime: o relație incertă (II) 1

543967_464380830289759_310357354_n

O strategie este inutilă fără mijloacele și resursele care să o pună în aplicare. În cazul de față pentru punerea în aplicare a unei strategii navale România are nevoie de oameni și nave moderne de luptă. În plus utilizarea inteligentă a resurselor finite de care dispune România este fundamentală pentru succesul strategiei navale.

Voi începe cu partea cea mai ușoară – modernizarea flotei militare. Nu voi intra în detalii tehnice foarte complicate, ci voi indica câteva căi de urmat. În prezent majoritate navelor militare ale forțelor navale sunt vechi, având peste 20 de ani de serviciu la activ. Cele mai noi unități au fost construite sau achiziționate la începutul anilor 90. În cazul flotei navale cele mai noi utițăți ca dată de construcție sunt vedetele purtătoare de rachete din clasa Proiect 1241 (clasa Tarantul) achiziționate în 1990 din URSS, în timp ce la capitolul flotilă fluvială cele mai noi unități sunt monitoarele din clasa Mihail Kogălniceanu construite în perioada 1994-1996.

Majoritatea navelor militare românești nu posedă sisteme moderne de rachete anti-navă sau antiaeriene, sisteme de artilerie moderne, arme anti-submarin moderne și sisteme de comandă și control de ultimă generație. De asemenea majoritatea covâșitoare a navelor deținute de forțele navele române au raza scurtă de acțiune și o anduranță mică ceea ce nu le permite să acționeze eficient în afara zonei litorale. În prezent marina militară a României este în esență a brown and green water navy, adică o forță navală a cărei vocație este să acționeze în zona fluvială și litorală, și mai puțin să se aventureze în apele internaționale sau să proiecteze putere, chiar și în largul Mării Negre. O dată cu aderarea la NATO, marina militară și-a asumat o serie de misiuni caracteristice unei marine cu vocație oceanică, blue water navy, în Marea Mediterană și recent în largul coastelor Golfului Aden. Misiuni care au fost îndeplinite cu efort și dificultate având în vedere dotarea precară a acesteia. More…

România și spațiile maritime: o relație incertă (I) 2

385141_247819108612600_123934151001097_674942_1206302172_n

Unul din primele articole publicate pe acest portal în urmă cu aproape șase ani a fost dedicat modernizării marinei militare în conformitate cu prioritățile strategice ale României. Argumentul în sine era unul de sorginte „navalistă” inspirat de scrierile lui Alfred Thayer Mahan. Între timp au avut loc o serie de evoluții politice, militare și economice ce readuc în discuției importanța unei marine militare româneșt moderne și performante la Marea Neagră.

Politic cea mai importantă evoluție a fost soluționarea disputei cu Ucraina privind delimitarea platoului continental, care a fost secondantă din punct de vedere economic de acordarea de licențe de explorare /exploatare unor companii de petrol și gaze în Zona Economică Exclusivă. Războiul din Georgia din vara lui 2008 a fost o importantă evoluție politică la nivel regional relevând riscurile de securitate generate de conflictele înghețate. În operațiunile rusești împotriva Georgiei marina rusească a jucat un rol important și a demonstrat capacitatea Kremlinului de a proiecta putere în Marea Neagră. Criza financiară și economică a afectat puternic statele riverane Mării Negre proaspă devenite membre NATO, România și Bulgaria, reducându-le potențialul economic și militar. More…