februarie 1, 2016

Domnia legilor vs politica de putere ^Răspunde

by Octavian Manea • Analysis, International Affairs, Octavian Manea, Posts by author • Tags: Marea Chinei de Sud, ordine internațională, politica externă a Chinei, politica externă a Rusiei, politica externă a Statelor Unite

Fărâmițarea regulilor internaționale este tot mai prezentă în Estul Ucrainei, Orientul Mijlociu sau Marea Chinei de Sud. Iar procesul se intensifică.

Fărâmițarea regulilor în zonele de margine și de falie geopolitică nu este întâmplătoare. Survine într-un moment în care capacitatea convențională de descurajare a Vestului este mult slăbită, iar credibiblitatea sa este tot mai incertă, pe măsura democratizării sistemelor antiacces și de interdicție regională (A2/AD). Pe acest fond, vedem reîntoarcerea SUA la strategia de offset, o paradigmă testată cu succes în timpul Războiului Rece, menită să-i confere avantaje de secol XXI în competiția cu marile puteri. Mișcarea Washingtonului spune multe despre simbolismul momentului. În cuvintele lui Bob Work, este sfârșitul unei ere care s-a întins pe un sfert de secol, din 1989 până în martie 2014, când se consacră revenirea politicii de putere. More…

noiembrie 26, 2015

Turcia vs Rusia – avionul buclucaș ¹

by George Visan • Analysis, George Visan, International Affairs • Tags: NATO, Orientul Mijlociu, politica externă a Rusiei, Rusia, Siria, Su-24, tensiuni ruso-turce, Turcia

Acest incident este unul foarte grav, fiind prima dată după Războiul Rece când un stat NATO doboară un avion rusesc. Doborârea avionului rusesc nu ar trebui însă să reprezinte o surpriză având în vedere modul în care se desfășoară intervenția rusă din Siria și incidentele militare în care au fost implicate nave și aeronave rusești după izbucnirea crizei din Crimeea.

Incursiunea avioanelor rusești în spațiul aerian turc care s-a încheiat cu doborârea unuia dintre acestea ar putea fi considerată o excepție dacă tipul acesta de incidente nu s-ar fi multiplicat de la anexarea Crimeei și a destabilizării Ucrainei. Numai în 2014 surse independente au identificat și analizat peste 40 de incidente în care avioane rusești au hărțuit nave sau aeronave ale SUA și ale NATO aflate în spațiul aerian internațional sau în ape internaționale, avioane rusești au zburat în proximitatea spațiului aerian ale unor membri ale Alianței, iar aeronave sau submarine rusești au violat spațiul aerian sau ar fi pătruns în apele teritoriale ale unor state membre ale NATO sau chiar și a unor state neutre (Suedia). Înaintea doborârii avionului rusesc de către Turcia, în largul coastelor Scoției, Royal Navy împreună cu avioane de patrulare franceze și canadiene căutau un submarin de ultimă generație al marinei ruse. Un incident similar a avut loc și anul trecut. More…

octombrie 12, 2015

Ce caută Rusia în Siria? ²

by George Visan • Analysis, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: Daesh, intervenția Rusiei în Siria, ISIL, ISIS, Orientul Mijlociu, politica externă a Rusiei, politica externă a Statelor Unite, statul islamic

Din capul locului pot să afirm că salvarea creștinilor din Siria sau combaterea ISIL/ISIS/Daesh nu reprezintă scopul principal intervenției rusești în această țară. Acestea sunt obiective care în cel mai bun caz sunt secundare sau vor fi consecințe neintenționate ale intervenției acestei intervenții spectaculoase și surprinzătoare în Orientul Mijlociu.

Rațiunile din spatele acestei intervenții sunt ceva mai complexe decât aceste explicații facile. Principalul motiv din spatele desfășurării de forțe din este protejarea accesului Rusiei la baza navală de la Latakia, port care permite proiecția puterii în Marea Mediterană. Pierderea acestei ieșiri la mare ar reprezenta o lovitură majoră pentru prestigiul și putere Moscovei. Latakia a servit încă de pe vremea URSS drept bază pentru Flotila a V-a a marinei sovietice. More…

septembrie 18, 2015

Swift Response 15 și provocările descurajării unei agresiuni împotriva NATO ^Răspunde

by George Visan • George Visan, International Affairs, NATO Files, Posts by author • Tags: aplicații militare, NATO, politica externă a Rusiei, securitate europeană, Swift Response 15

Swift Repsonse 15 este un exercțiu foarte important pentru NATO deoarece testează abilitatea forțelor aliate de a „forța accesul” în zone apărate cu mijloace anti-acces – sisteme anti-aeriene cu raza lungă de acțiune, sisteme anti-nava supersonice ce pot fi lansate de pe nave, submarine, avioane și lansatoare mobile cu baza la sol și rachete balitice cu raza scurtă de acțiune de înaltă precizie. Aceste tipuri de arme ar urma să fie desfășurate de către forțele rusești în cazul anexării unui teritoriu aparținând unui stat NATO (țările baltice de exemplu) pentru a preveni eliberarea acestuia de către forțele alianței.

În paralel cu acest exercițiu de amploare, pe 3 septembrie au fost activate comandamentele forței de reacție rapidă (VJTF) a NATO în 6 țări europene, în conformitate cu deciziile privind răspunsul alianței la agresiunea Rusiei din Ucraina, luate anul trecut la summit-ul din Țara Galilor. Toate aceste aplicații militare și măsuri fac parte din planurile alianței de reasigurare a alianților de pe flancul estic. Pe lângă coordonarea ripostei aliate în cazul unui atac asupra teritoriului unui stat membru NATO, misiunea celor 6 centre va fi și gestionarea echipamentului militar prepoziționat de Statele Unite în țările baltice, Polonia și România – în total 250 de tancuri și vehicule blindate. Acest echipament va fi operat de unități ce vor fi desfășurate în aceste țări la intervale regulate prin rotație. More…

septembrie 10, 2015

Hans Klemm și propaganda rusă ¹

by George Visan • Analysis, George Visan, International Affairs • Tags: criza din Ucraina, Hans G. Klemm, Hotnews, politica externă a României, politica externă a Rusiei, politica externă a SUA, propaganda rusă

Simpla prezență în spațiul public românesc a unor mesaje anti-americane, anti-occidentale și/sau pro-ruse, nu înseamnă că românii sunt vulnerabili la propaganda rusească. Simpla existență a unor vectori de propagandă rusești în limba română nu înseamnă că România este în vreun fel vulnerabilă la mesajele Kremlinului sau că propagandă rusă are vreun succes.

Publicul românesc este vulnerabil la manipulare și dezinformare din cauză că este slab educat și datorită structurii presei românești. Zvonurile, fake news-urile pot fi utilizate ușor pentru a stârni panică în rândul unui public credul. „Rusofobia” istorică românilor, adică teama de politica externă rusă în această zonă de Europă, este un „scut” în fața propagandei rusești. More…

mai 4, 2015

Modernizarea militară poloneză – un model și pentru România? ^Răspunde

by Octavian Manea • Comentarii, International Affairs, Octavian Manea, Posts by author • Tags: achizitii militare, capacități anti-acces, NATO, politica de apărare, politica externă a Rusiei, Polonia, rachete Patriot

Geografia vulnerabilității, revizionismul Rusiei, scutul american, centrele de comandă și control ale NATO sunt forțe regionale care împing Polonia și România în aceeași direcție.

Decizia Varșoviei de a cumpăra baterii de rachete Patriot anunțată pe parcursul săptămânii trecute spune multe despre politica de securitate națională a Poloniei. E mai mult decât o simplă tranzacție comercială. Ea reflectă o orientare strategică. Se investește într-o relație specială de apărare. Opțiunea pentru Patriot-uri completează preferința pentru alte produse ultrasensibile din arhitectura defensivă poloneză – precum avioanele F-16, rachetele de croazieră aer-sol de tip JASSM sau sistemul de apărare antibalistică (Aegis), căutate tot peste Ocean. More…

aprilie 27, 2015

România și miza amenințărilor rusești ³

by George Visan • Analysis, George Visan, Posts by author • Tags: Deveselu, politica externă a României, politica externă a Rusiei, politica externă a SUA, rachete balistice, sistem anti-balistic, sistem anti-racheta

Tipul acesta de presiuni diplomatice însă sunt contraproductive și sfârșesc prin a crea un consens național împotriva potențialului agresor. Sondajele de opinie arată că în jur de două treimi dintre români percep Rusia ca pe o amenințare la adresa țării lor, iar doar 5,2% din români doresc reorientarea politicii externe spre Kremlin. Dacă Rusia chiar ar dori să fie percepută pozitiv de mai mulți români, amenințările cu utilizarea forței sau avertismentele diplomatice brutatele sunt primele care ar trebui să dispară din „arsenalul” diplomației publice rusești. Apoi atât guvernul României cât și președintele Klaus Iohannis sunt pro-americani, pe cale de consecință impactul asupra politicii externe românești este deci zero.

Ceea ce este notabil în privința atacurile diplomatice rusești la adresa României, cel puțin în ultimul an, este concentrarea asupra sistemului antibalistic ce urmează să fie operaționalizat la Deveselu. Acest aspect este unul „normal” având în vedere că anul acesta baza de interceptoare din România urmează să devină operațională. Kremlinul a început să promovează ideea că acesta ar fi un sistem ofensiv și că ar contraveni Tratatalui INF care interzice desfășurare rachetelor de croazieră și balistice cu baza la sol cu o rază de acțiune mai mare de 500 km. Piesa de rezistență a acestei acuzații pe care Rusia o răspândește este faptul că lansatoarele de Deveselu sunt identice cu cele de pe navele americane, respectiv Mk 41 VLS, care pot fi utilizate pentru a lansa rachete de croazieră Tomahawk, și prin urmare instalația ar fi ilegală, chiar dacă aceasta adăpostește interceptori antirachetă! More…

martie 31, 2015

NATO și Rusia: Diplomația aplicațiilor militare ³

by George Visan • Analysis, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: aplicații militare, Crimeea, Marea Neagra, NATO, politica externă a Rusiei, politica externă a SUA, securitate europeană

Statele Unite și NATO au efectuat în ultima perioadă o serie de exerciții militare și demonstrații de forță cu scopul de a reasigura statele de pe flancul estic al Alianței. Aceste aplicații militare au devenit din ce în ce mai vizibile și au implicat forțe militare din mai multe state membre. Exerciții militare se desfășoară nu numai la nivel internațional, ci și la nivel național.

Răspunsul NATO în zona Mării Negre la activitățile militare rusești a fost să-și crească prezența navală în regiune și să sporească capacitatea de luptă a țărilor membre NATO sau ale Parteneriatului pentru Pace, prin aplicații navale comune. Prezența navală a SUA și a altor state NATO, deși nu poate fi una permanentă din cauza prevederilor restrictive ale Convenției de la Montreaux, a fost una consistentă de la debutul crizei din Ucraina. Nave americane și a altor state NATO au intrat în Marea Neagră, au executat misiuni de diplomație navală și s-au antrenat cu forțele navale ale statelor riverane. Gruparea navală SNMG 2 care acoperă Marea Mediterană a pătruns de două ori în Marea Neagră pentru a executa misiuni comune cu marinele turcă, română și bulgară. Între 13-15 martie, în largul coastelor românești SNMG 2 a executat o serie aplicații navale de amploare. More…

martie 18, 2015

München 2.0: între rima istoriei și un viitor alternativ ¹

by Octavian Manea • Analysis, International Affairs, Octavian Manea, Posts by author, Recomandări, Ucraina • Tags: Angela Merkel, Barack Obama, criza din Ucraina, John Kerry, politica externă a Germaniei, politica externă a Rusiei, politica externă a SUA, Rusia, securitate europeană, Vladimir Putin

În urmă cu 77 de ani, în 1938, Conferința de pace de la München devenea simbolul conciliatorismului lumii libere în fața agresiunii naziste. Oare cum va reține istoria conferința de securitate din 2015?

Cu o săptămână înainte de Conferința de Securitate de la München, un raport făcea înconjurul Washingtonului. Dincolo de emblema instituțională, reunind câteva dintre cele mai influente think-tank-uri în materie de politici de securitate națională (Brookings Institution, CNAS, Atlantic Council), acesta era produsul unor personalități cu greutate din prima Administrație Obama. Ivo Daalder (fostul ambasador SUA la NATO), James Stavridis (fost SACEUR, cel mai înalt ofițer din ierarhia militară a NATO) sau Michele Flournoy (fostul număr trei în Pentagon) erau printre principalii semnatari. Din grup mai făcea parte și Strobe Talbott, fostul adjunct al lui Madeleine Albright în vremurile de glorie ale primei extinderi NATO, un veteran al creionării politicii externe americane față de Rusia anilor ‘90. Prezența acestor foști decidenți, asociați administrațiilor democrate, este simbolică pentru că anulează ideea conform căreia vorbim exclusiv de o presiune venită din partea republicanilor pentru înarmarea Ucrainei. More…

februarie 20, 2015

Amenințări rusești vs atuuri românești ²

by George Visan • Analysis, George Visan, International Affairs • Tags: criza din Ucraina, Klaus Iohannis, NATO, politica externă a României, politica externă a Rusiei, război hibrid, SUA, Ucraina

Ce semnifică atunci declarațiile dlui Evseev? Ele fac parte dintr-un război propagandistic și informațional lansat de Rusia împotriva statelor NATO. Aceste declarații belicoase au scopul de a crea panică și neliniște la nivelul opiniei publice româneșt prin invocarea spectrului războiului și agresiunii. Evseev este un agent de influență al Rusiei al cărui scop este să transmită în spațiu public mesajele Kremlinului. Cum dânsul este directorul unui think than (sau pseudo-think tank) opiniile sale au anumit grad de credibilitate pentru presa internațională și pot stârni dezbateri printre specialiștii în politică internațională din țara „țintă” a propagandiștilor ruși. Deși agresive declarațiile dlui Evseev trebuie tratate cu prudență în spațiul public. Un răspuns similar și inflamator nu își are sensul și ar fi exact ceea ce își dorește Kremlinul.

România este ținta retoricii belicoase rusești deoarece este unul din pilonii NATO din regiune. Amenințările lui Evseev trebuie privite în contextul mai larg al presiunilor rusești asupra flancului estic al NATO. Statul român se dovedește a fi o „nucă tare” pentru influența rusească în regiune. Spre deosebire de vecinii maghiari, sârbi și bulgari influența rusească în România este limitată. Nu avem forțe politice credibile care să admire sau să fie capabile să emuleze regimul lui Vladimir Putin. Reformele din justiție au întărit capacitatea statului român de a se proteja în fața corupției, una din metodele preferate ale Rusiei de a se infiltra în sistemele politice și economice ale occidentului. More…

noiembrie 23, 2014

Ucraina, România și Marea Neagră: oportunități în contextul războiului ruso-ucrainean ^Răspunde

by civitas politics • Analysis, International Affairs, Recomandări, Ucraina • Tags: criza din Ucraina, politica externă a României, politica externă a Rusiei, politica la Marea Neagră, relații româno-ucrainene, securitate energetica, securitate europeană

Dintr-o perspectivă istorică europeană și a realizării potențialului de cooperare părțile ar trebui să tindă în relația bilaterală către încheierea unui parteneriat strategic ferm. Acesta ar putea deveni una dintre prioritățile politicii externe a Kievului și Bucureștiului, şi acest proiect ar fi servit de pregătirea unui plan de măsuri energetice pentru schimbarea paradigmei relațiilor, cultivarea în opinia publică a ambelor țări a loialităţii uneia faţă de cealaltă.

Prioritățile parteneriatului Ucraina-România pot deveni: cooperarea în asigurarea securității în zona Mării Negre, proiectele comune de cercetare a resurselor naturale din Marea Neagră, crearea de întreprinderi industriale mixte, elaborarea de programe comune ecologice, intensificarea cooperării transfrontaliere, consolidarea contactelor inter-parlamentare și inter-guvernamentale, schimburile în domeniile științifice și culturale, colaborarea organizațiilor societății civile. More…

octombrie 17, 2014

Putin şi jocurile foamei ^Răspunde

by Octavian Manea • Interviuri, Octavian Manea, Posts by author, Recomandări • Tags: integrare europeana, Ivan Krastev, politica externă a Rusiei, securitate europeană, stat națiune, UE, Vladimir Putin

Astăzi Rusia este slabă, însă trăim în epoca răspunsului asimetric, în vremea celui slab. Acum suficient este să ai capacitatea de a submina, tulbura, de a sădi îndoială față de vechea ordine. Victoria are un cu totul alt înțeles. Și din această perspectivă campania Rusiei este un succes. Nu a schimbat doar frontierele Ucrainei, dar a schimbat și percepția europenilor. Acum Europa încearcă să-și reducă expunerea în relația cu Rusia, să se închidă. Aici este marea victorie a Rusiei. Pentru că amenințarea pe care Rusia o reprezintă astăzi este foarte similară cu cea a unei amenințări teroriste. Nu sunt suficient de puternici pentru a câștiga în sens convențional, dar au suficientă putere pentru a-i face pe oameni să se îndoiască de natura constituțională a propriilor regimuri. Pot să forțeze schimbarea acționând din interior. Viktor Orbán este exemplul cel mai proeminent, de insider care începe să ridice întrebări despre natura democrației, să se îndoiască de ordinea europeană. Ceea ce s-a întâmplat în Ucraina este în esență o problemă a UE și a Europei, dar nu în sensul în care Rusia va invada Varșovia sau Bucureștiul. Nu cred asta.

Putin este rațional, dar pentru a-i înțelege raționalitatea trebuie să înțelegem mai întâi natura regimului său și vulnerabilitățile sale structurale. Economic, el depinde de lucruri pe care nu poate să le controleze: prețul petrolului și al gazului. Pentru a diminua această incertitudine și expunere, el forțează acum un control politic și cultural total. Și dacă nu ar fi mers până la capăt în cazul Crimeei, ar fi devenit ținta atacurilor naționaliștilor. Din această perspectivă, atacul asupra Crimeei a fost unul motivat de prea multă slăbiciune și vulnerabilitate internă, pentru a-și asigura supraviețuirea politică. Și a reușit să recreeze acea majoritate imensă de dinainte de 2012. Dar este o majoritate de alt tip: masiv politizată, încărcată emoțional, instabilă. El însuși se teme că o poate scăpa de sub control. Pentru naționaliștii ruși, Estul Ucrainei reprezintă ceea ce războiul civil spaniol a fost pentru comuniștii sovietici. More…