NATO și Rusia: Diplomația aplicațiilor militare 3

1-GZOkINwRcIHlqXZwDJCfdg

Statele Unite și NATO au efectuat în ultima perioadă o serie de exerciții militare și demonstrații de forță cu scopul de a reasigura statele de pe flancul estic al Alianței. Aceste aplicații militare au devenit din ce în ce mai vizibile și au implicat forțe militare din mai multe state membre. Exerciții militare se desfășoară nu numai la nivel internațional, ci și la nivel național.

În România, de exemplu, de când a izbucnit criza din Ucraina numărul aplicațiilor militare, atât naționale cât și internaționale, a crescut și au devenit foarte vizibile în spațiul public. Frecvența și vizibilitatea acestor aplicații militare are o dublă semnificație: din punct de vedere militar rolul acestora este să sporească capacitatea de luptă și de reacție a forțelor aliate, iar din punct de vedere politic semnificația acestor demonstrații militare este reasigurarea aliaților în privința garanțiilor de securitate oferite de apartenența la NATO și de a descuraja eventualele intenții agresive ale Rusiei pe flancul estic.

Statele Unite plănuiesc să desfășoare  în Europa  peste 3000 de militari și 750 de vehicule blindate care se vor antrena cu forțele militare ale aliaților din NATO timp de 90 de zile, pentru a descuraja posibilele acțiuni agresive ale Federației Ruse. Această desfășurare de forțe face parte dintr-un efort militar convenit cu aliații săi de anul trecut summitul alianței din Țara Galilor, când au fost realizate primele planuri pentru consolidarea prezenței americane și NATO pe flancul estic.

În momentul de față principalele teatre ale acestor aplicații militare militare au fost statele baltice și Marea Neagră.  Dintre toate statele de pe flancul estic al NATO cele mai vulnerabile în cazul unei agresiuni sau a unei provocări rusești sunt Estonia, Letonia și Lituania. Țările baltice sunt vulnerabile în față unei agresiuni rusești deoarece nu posedă resurse relevante pentru a se apăra singure și nici de adâncimea strategică care să le permită să facă față cu succes unei invazii. Situația lor strategică este complicată de absența unei bariere naturale (cursuri de apă, munți) care să delimiteze granița cu Rusia, astfel încât să poată fi apărate mai ușor.

Prezența unei minorități ruse relativ numeroase în aceste state și statutul de foste republici sovietice – singurele foste republici sovietice care au aderat la NATO sau la Uniunea Europeană – reprezintă alți factori care să indice că după estul Ucrainei și Crimea, statele baltice ar putea să devină următoarele victime ale revizionismului și revanșismului rusesc.

Din cauza acestor factori politico-strategici, NATO și Statele Unite consideră întărirea prezenței militare și crearea unor planuri de apărare drept prioritatea zero în actualul context de securitate din Europa. Există temerea la nivelul NATO, reliefată de generalul Sir Adrian Bradshaw, adjunctul SACEUR,  că Estonia, Letonia și Lituania ar putea cădea victime unei operațiuni militare fulger prin care Kremlinul să obțină controlul asupra acestor state, iar o eventuală operațiune militară de eliberare a acestor state va fi împiedicată de amenințarea utilizării arsenalului nuclear rusesc.

În Marea Neagră situația este mai puțin gravă pe termen scurt, dar este cel puțin la fel de urgentă. Comandantul forțelor americane din Europa, generalul Frederik Hodges a indicat că scopul Kremlinului după anexarea Crimeei este controlul asupra gurilor Dunării, o evoluție strategică care i-ar permite lui Vladimir Putin să controleze militar arealul Mării Negre cu excepția strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Federația Rusă a profitat de anexarea Crimeei pentru a-și întări poziția la Marea Neagră și a demara modernizare Flotei Mării Negre.

Prezența militară rusă în Crimeea a fost întărită deja prin desfășurarea de mijloace anti-acces (rachete anti-navă  și rachete anti-aeriene cu rază lungă de acțiune),  dar și a unor rachete balistice cu rază scurtă de acțiune ce pot fi dotate cu focoase nucleare, pentru a contracara activitatea NATO din regiune. Zilele acestea primele bombardiere Tu-22M Backfire au aterizat la bazele aeriene din peninsulă. Bombardiere și rachetele balistice ar putea fi folosite împotriva statelor NATO de la Marea Neagră, dar și pentru a amenința scutul anti-rachetă ce urmează să fie activat în România.

11087797_537562226383032_3407000525491876536_o

Răspunsul NATO în zona Mării Negre la activitățile militare rusești a fost să-și crească prezența navală în regiune și să sporească capacitatea de luptă a țărilor membre NATO sau ale Parteneriatului pentru Pace, prin aplicații navale comune. Prezența navală a SUA și a altor state NATO, deși nu poate fi una permanentă din cauza prevederilor restrictive ale Convenției de la Montreaux, a fost una consistentă de la debutul crizei din Ucraina. Nave americane  și a altor state NATO au intrat în Marea Neagră, au executat misiuni de diplomație navală și s-au antrenat cu forțele navale ale statelor riverane. Gruparea navală SNMG 2 care acoperă Marea Mediterană a pătruns de două ori în Marea Neagră pentru a executa misiuni comune cu marinele turcă, română și bulgară. Între 13-15 martie, în largul coastelor românești SNMG 2 a executat o serie aplicații navale de amploare.

Reacția Kremlinului nu s-a lăsat mult timp așteptat. Manevrele navale au fost observate de la distanță de avioanele de spionaj electronic rusești, iar Flota Mării Negre a executat la rândul ei o serie de exerciții militare. În timpul aplicațiilor NATO din Marea Neagră, Moscova a pus în stare de alarmă și  flotele de nord, din Marea Baltică și Oceanul Pacific. Răspunsul rusesc a fost „nuanțat” și de declarații belicoase venite din partea militarilor și diplomaților ruși, care au amenințat România și Danemarca cu posibile riposte militare dacă contribuie la desfășurarea scutului anti-rachetă al SUA în Europa.

Una dintre cele mai vizibile demonstranții de forță a SUA pe flancul estic a fost trimiterea în Lituania, la începutul lunii martie a peste 100 de vehicule blindate (tancuri M1 Abrams și mașini de luptă ale infanteriei M2 Bradley) în cadrul operațiunii Atlantic Resolve. Concomitent un escadron american de vehicule Stryker a sosit pe calea ferată din Germania, de la Vilsek, în România pentru a participa la exerciții cu militarii români iar un batalion al Brig 173 Aeropurtate a efectuat un salt cu parașuta în poligonul Smârdan în cadru exercițiului Saber Junction 15. Astfel operațiunea Atlantic Resolve se extinde și în Sud-Estul Europei. Statele Unite pregătește de o serie de aplicații în Georgia, în Bulgaria vor fi desfășurate un număr de tancuri Abrams, mașini de luptă Bradley, și elicoptere de atac Apache, iar în Ucraina militari din cadrul Brigăzii 173 Aeropurtate vor antrena începând cu luna aprilie trupele ministerului de interne ucrainean.

16927012225_d49f52a959_o

Însă cel mai vizibil și important exercițiu militar american a debutat pe 21 martie în țările baltice: Operațiunea Dragoon Ride. În cadrul acestei operațiuni 120 de vehicule Striker vor parcurge peste 1700 km în zece zile, traversând 6 state membre NATO: Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Republica Cehă și Germania. Scopul acestui exercițiu mai puțin obișnuit este să demonstreze solidaritatea SUA cu aliații săi din NATO, dar și rapiditatea unei riposte americane în cazul unei agresiuni rusești. Cele 120 de vehicule Stryker (un derivat al transportorului Piranha aflat și în dotarea trupelor românești) nu vor fi transportate cu trenul, cum se practică de obicei în cazul distanțelor mari, ci vor utiliza infrastructura rutieră din Centrul și Estul Europei. Generalul Hodges a justificat această decizie prin necesitatea vizibilității publice a acestei acțiuni:

De ce să le transportăm noaptea cu trenul, când nimeni nu le vede? Ideea este (ca aceste vehicule) să fie văzute cum traversează orașele, ca locuitorii să vorbească cu militarii. Mă gândesc că se vor juca copii pe aceste vehicule – un fel de exercițiu de relații cu publicul.

Selectarea unei brigăzi Stryker pentru operațiunea Dragoon Ride nu este deloc întâmplătoare. Spre deosebire de tancurile Abrams sau mașinile  Bradley, transportoarele Stryker sunt vehiculele cu cel mai înalt grad de mobilitate din inventarul US Army. Ele sunt utilizate de unități de infanterie ușoară al căror rol este reacția și desfășurarea rapidă în situații de criză sau pentru respingerea unor atacuri. Astfel, în cazul improbabil al unui conflict cu Rusia, brigăzile dotate cu transportoare Stryker vor fi primele unități americane care să ofere riposta.

Această avalanșă de exerciții militare ale NATO și ale Rusiei, care aduc aminte de vremurile tensionate ale Războiului Rece au rolul de a comunica, disponibilitatea reciprocă de ripostă în cazul escaladării conflictului din Ucraina dincolo de granițele acestui stat. Pentru statele membre NATO aceste aplicații reprezintă o formă de reasigurare reciprocă pentru a descuraja și contracara o potențială agresiune. Rolul lor este să transmită un mesaj neechivoc Rusiei cu privire la solidaritatea aliaților.

George VIŞAN 

PS: Operațiunea Dragoon Ride ridică un semn de întrebare pentru România – într-o zonă ce cade sub autoritatea decidenților civili – dezvoltarea și calitatea infrastructurii. Răspunsul NATO în sprijinul României în cazul unei agresiuni nu depinde numai de existența unor forțe pregătite în acest sens – depinde și de existența unei infrastructuri (șosele, poduri, drumuri, căi ferate) adecvate. În momentul de față în România nu există nicio autostradă care să lege provinciile istorice sau să traverseze lanțul Carpatic, iar viteza medie pe calea ferată este undeva la 43 km/h. În aceste condiții o intervenție a NATO și a SUA în sprijinul României în cazul unei agresiuni va fi îngreunată de calitatea proastă a infrastructurii.

O variantă a acestui articol a apărut și în Revista 22.  

Anunțuri

3 comments

  1. Pingback: NATO și Rusia: Diplomația aplicațiilor militare | gerulia

  2. Exercitiile NATO/SUA de acum nu aduc aminte de Razboiul rece. In 1999 ”the NATO Partnership for Peace (PfP) exercise ‘CO-OPERATIVE GUARD 99’ (COG ’99)” a inclus 2000 de soldati, deci si pe vreme PfP erau cam de acelasi ordin de marime. In mare exercitiile de acum sunt putin, dar foarte putin mai evolutate decat exercitiile PfP. Sunt modeste, doar ca adauga putina tehnica grea, mai putin decat cea care tranzita Bulgaria spre Kosovo, etc. Sa nu ne entuziasmam, exercitiile sunt simbolice, nu se compara cu Reforger-88 cu 125.000 soldati NATO pod aerian 1 spatamana, desanturi in Germania, etc.

  3. Nu compar cu Reforger sau cu Able Archer neaparat, dar sunt unele aspecte care aduc aminte de Razboiul Rece pastrand proportiile. Dragoon Ride de exemplul aduce aminte de convoiele blindate trimise catre Berlinul de Vest. Iar gen Hodges pe de alta parte spunea ca exercitiile astea sunt cele mai ample de la Reforger 88.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s