Zilelele acestea România a fost una din țintele războiului informațional și propagandistic al Rusiei. Într-un interviu acordat TVR, Vladimir Evseev, director al Centrului pentru Studii Politico-Militare din Moscova vorbește deschis deschis de intențiile agresive ale Federației Ruse împotriva României:

Din păcate, dacă România se va lăsa antrenată într-o asfel de confruntare, atunci este imposibil ca o serie de obiective militare din România să nu fie trecute pe lista acelor ţinte care vor fi neutralizate cu diferite tipuri de arme.  După evaluările militare facute de Rusia,  din acele baze militare ce urmează  să fie amenajate în România pot fi lansate nu numai dispozitive antirachetă.  Rusia este foarte îngrijorată că de acolo pot fi lansate şi rachete de croazieră sau alte dipozitive de genul ăsta.  Rusia va fi obligată să reacţioneze nu numai la apariţia centrelor de comandă,  dar şi la depozitele de armament sau altă infrastructură militară. Ştim că în România se poate crea şi potenţial ofensiv, de aceea vom căuta şi mijloace de a anihila flota militară românească. Cred că va creşte confruntarea dintre ţările noastre şi din păcate avem motive să credem asta.

România nu este nici prima și nici ultima țară care este amenințată de Rusia pe un ton revanșard și agresiv, iar în anumite cazuri amenințările au depășit de mult stadiul retoricii belicoase. În 2009 Polonia a descoperit cu groază și consternare că în timpul aplicației Zapad 09, trupele rusești au simulat un atac nuclear asupra Varșoviei. Suedia și Finlanda, state neutre, s-au trezit de ceva vreme cu survoluri ale avioanelor militare rusești în apropierea spațiului aerian, deși nu sunt membre NATO. În octombrie 2014 Suedia „a vânat” un submarin care se infiltrase în apele sale teritoriale într-o misiune de spionaj. După spusele oficialilor de la Stockholm toate dovezile și indiciile de care dispun arată că submarinul respectiv era rusesc.

Ar fi eronat să considerăm politica externă a României ca fiind responsabilă de atitudinea agresivă a Rusiei. Acest lucru ar însemna să ne însușim retorica Kremlinului și să privim lumea din aceeași perspectivă distorsionată ca Vladimir Putin. Scutul antirachetă american nu periclitează în niciun fel arsenalul strategic rus sau pune sub  semnul întrebării descurajarea nucleară. Cât despre comandamentul NATO care va fi activat în România în vara această, el este un răspuns la acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina.

Vladimir Evseev are într-adevăr dreptate. Flota rusă a Mării Negre poate scufunda fără probleme mica și demodata flotă militară a României. Controlul direct al Rusiei asupra Peninsulei Crimeea are drept consecință schimbarea balanței de forțe navale în favoarea Rusiei. Kremlinul poate acum opera și dezvolta nestingherit Flota Mării Negre. Problema care se pune în cazul de față este altă.

Vladimir Evseev

Dacă Rusia contemplă în mod serios eliminarea flotei românești, care nu reprezintă o amenințare reală pentru Flota Mării Negre  și a bazelor rusești din Crimeea, atunci este oare pregătită să riște un război cu NATO? Atacarea flotei românești sau atacarea oricărei părți a teritoriului național al României ar duce imediat la un război cu NATO. Iar în ciuda „succeselor militare” din Ucraina ale Rusiei, forța sa militară nu poate face față celei a NATO. Cu toată retorică  generată de „războiul hibrid” și de „anonimii” „omuleți verzi” din Ucraina, confruntată direct cu puterea militară a Statelor Unite și  a aliaților săi europeni, Rusia s-ar afla într-o situație de netă inferioritate.

Ce semnifică atunci declarațiile dlui Evseev? Ele fac parte dintr-un război propagandistic și informațional lansat de Rusia împotriva statelor NATO. Aceste declarații belicoase au scopul de a crea panică și neliniște la nivelul opiniei publice româneșt prin invocarea spectrului războiului și agresiunii. Evseev este un agent de influență al Rusiei al cărui scop este să transmită în spațiu public mesajele Kremlinului. Cum dânsul este directorul unui think than (sau pseudo-think tank) opiniile sale au anumit grad de credibilitate pentru presa internațională și pot stârni dezbateri printre specialiștii în politică internațională din țara „țintă” a propagandiștilor ruși. Deși agresive declarațiile dlui Evseev trebuie tratate cu prudență în spațiul public. Un răspuns similar și inflamator nu își are sensul și ar fi exact ceea ce își dorește Kremlinul.

România este ținta retoricii belicoase rusești deoarece este unul din pilonii NATO din regiune. Amenințările lui Evseev trebuie privite în contextul mai larg al presiunilor rusești asupra flancului estic al NATO. Statul român se dovedește a fi o „nucă tare” pentru influența rusească în regiune. Spre deosebire de vecinii maghiari, sârbi și bulgari influența rusească în România este limitată. Nu avem forțe politice credibile care să admire sau să fie capabile să emuleze regimul lui Vladimir Putin. Reformele din justiție au întărit capacitatea statului român de a se proteja în fața corupției, una din metodele preferate ale Rusiei de a se infiltra în sistemele politice și economice ale occidentului.

Progresele României în domeniul combaterii corupției au fost confirmate de rapoartele  Comiesiei Europene, dar și de vecini. Vicepremierul bulgar Meglena Kuneva a declarat de curând că țara sa ar trebui să urmeze exemplul României în privința combaterii corupției și să creeze instituții similare cu Direcția Națională Anticorupție și Agenția Națională de Integritate. Dorința emulării modelului românesc de combatere a corupției în Bulgaria este poate cel mai bun indiciu care indică succesul acestei abordări.

România continuă să fie un stat democratic funcțional comparat cu Ungaria și Bulgaria. Dintre toate statele din regiunea Mării Negre, România stă cel mai bine în clasamentul regimurilor politice realizat de Economist Intelligence Unit, Indexul democrației. Chiar și așa statul român posedă un regim democratic neconsolidat, care are nevoie urgentă de reforme politice, mai ales în domeniul legislației electorale și a deschiderii „pieței politice”.

În ciuda unor alternanțe la putere, autoritățile de la București își păstrează în orientarea pro-occidentală și pro-americană. Spre deosebire de vecinul de la vest, Viktor Orban, premierul României, Victor Ponta, nu dorește o apropiere de Moscova ci încearcă să consolideze parteneriatul strategic cu SUA. Noul președinte al României Klaus Iohannis este, judecând după declarații, cel puțin la fel de atlantist și pro-american precum predecesorul său, Traian Băsescu. În plan regional România contrazice în mod fățiș narațiunea rusă privind cauzele conflictului din Ucraina și își sprijină politic vecinul de la nord, chiar dacă relațiile româno-ucrainene din ultimii 20 de ani nu au fost foarte strânse.

Din nefericire amenințările și declarațiile belicoase ale lui Evseev nu vor fi ultimele. Rusia își va continua războiul de propagandă împotriva NATO și a UE. Ceea ce este important de reținut este că România nu este singură în fața amenințării rusești, și că are o serie de atuuri care o fac mai puțin susceptibilă la strategia indirectă utilizată de Moscova împotriva NATO.

George VIŞAN 

O variantă a acestui articol a fost publicată în Revista 22.