Scutul anti-rachetă și acordul cu Iranul Răspunde

iran-talks-Lausanne

Acordul preliminar acoperă toate punctele care au generat conflict și suspiciune între SUA și Iran pe tema programului nuclear al Iranului: îmbogățirea uraniului, reprocesare, monitorizarea programului și sancțiunile. Astfel capacitatea Iranului de a îmbogăți uraniul va fi limitată, la Natanz nu va mai fi construită o nouă uzină de îmbogățire, uzina de la Fordow va fi transformată în centru de cercetare, iar numărul centrifugelor care sunt utilizate pentru îmbogățirea uraniului va fi limitat. Uzina de apă grea de la Arak va fi retehnologizată și transformată într-un reactor nuclear de cercetare cu apă grea, iar combustibilul nuclear utilizat de reactor nu va mai fi reprocesat. Teheranul va implementa un regim de monitorizare și inspecții mai dur sub egida IAEA. În schimbul acestor concesii UE, Statele Unite și ONU vor ridica treptat sancțiunile impuse Iranului.

Trebuie spus că înțelegerea la care s-a ajuns pe 2 aprilie la Lausanne este una vulnerabilă la presiuni interne. În Statele Unite întețelegerea este contestată în special de republicanii din Congres cărora li s-au adaugat și un număr de reprezentanți democrați. Această înțelegere dintre SUA și Iran a fost negociată și parafată într-o perioadă pre-electorală, alegerile prezidențiale din 2016 fiind aproape, aspect care nu este de bun augur. Deja pretendenții republicani la nominalizarea propriului partid s-au poziționat împotriva înțelegerii. În Iran pericolul la adresa aceste înțelegeri vine din partea clericilor radicali și al Gărzilor Revoluționare. Atât dinamica internă din Statele Unite cât și din Iran ar putea scufunda acordul de la Lausanne în viitorul nu foarte îndepărtat. More…

România și miza amenințărilor rusești 3

081101-N-0000X-003

Tipul acesta de presiuni diplomatice însă sunt contraproductive și sfârșesc prin a crea un consens național împotriva potențialului agresor. Sondajele de opinie arată că în jur de două treimi dintre români percep Rusia ca pe o amenințare la adresa țării lor, iar doar 5,2% din români doresc reorientarea politicii externe spre Kremlin. Dacă Rusia chiar ar dori să fie percepută pozitiv de mai mulți români, amenințările cu utilizarea forței sau avertismentele diplomatice brutatele sunt primele care ar trebui să dispară din „arsenalul” diplomației publice rusești. Apoi atât guvernul României cât și președintele Klaus Iohannis sunt pro-americani, pe cale de consecință impactul asupra politicii externe românești este deci zero.

Ceea ce este notabil în privința atacurile diplomatice rusești la adresa României, cel puțin în ultimul an, este concentrarea asupra sistemului antibalistic ce urmează să fie operaționalizat la Deveselu. Acest aspect este unul „normal” având în vedere că anul acesta baza de interceptoare din România urmează să devină operațională. Kremlinul a început să promovează ideea că acesta ar fi un sistem ofensiv și că ar contraveni Tratatalui INF care interzice desfășurare rachetelor de croazieră și balistice cu baza la sol cu o rază de acțiune mai mare de 500 km. Piesa de rezistență a acestei acuzații pe care Rusia o răspândește este faptul că lansatoarele de Deveselu sunt identice cu cele de pe navele americane, respectiv Mk 41 VLS, care pot fi utilizate pentru a lansa rachete de croazieră Tomahawk, și prin urmare instalația ar fi ilegală, chiar dacă aceasta adăpostește interceptori antirachetă! More…

Scutul anti-rachetă, pe ultima sută de metri Răspunde

1421174_10153439104355454_11658091_o

Am participat marți, 29 octombrie, la masa rotundă organizată de Ambasada SUA cu prilejul debutului oficial al lucrărilor la baza de la Deveselu unde vor fi instalate elemente ale scutului anti-balistic american ce va fi desfășurat în Europa, în cadrul European Phase Approach. Construcția instalațiilor de la Deveselu care vor adăposti radarul și interceptorii, a început pe 28 octombrie în prezența oficialităților române și americane, baza urmând a deveni operațională în 2015.

Masa rotundă de la ambasada Statelor Unite a fost condusă de asistentul secretarului de de stat pentru politică spațială și de apărare, Frank Rose, care a avut o serie de mesaje politice importante de transmis publicului românesc cu privirea la politica americană în domeniul apărării anti-rachetă pentru Europa. More…

Amendarea scutului anti-rachetă: explicații și implicații (II) Răspunde

sm3_vl

Introducerea PAA în 2009, prima revizuire a apărării anti-rachetă în Europa, a fost prost primită în Europa Centrală și de Est, mai ales în Polonia. Decizia a fost luată fără consultarea Cehiei și Poloniei, statele care ar fi găzduit scutul și a fost făcută publică pe o dată neinspirată – 17 septembrie când Varșovia comemorează invazia sovietică din 1939. Această decizie a ranforsat percepția în statele foste comuniste din Europa Centrală și de Est că noua administrație de la Washington nu ține cont de interesele lor. Polonia, după adoptarea PAA de către a SUA, a luat decizia de a construi propriul sistem de apărare anti-rachetă, deși utilitatea acestuia este discutabilă. Varșovia nu se confruntă cu o amenințare reală cu rachete balistice, iar sistemul anti-balistic polonez, dacă va fi operaționalizat cu succes, va dubla practic amplasamentul american din această țară. Decizia de creare a propriului sistem anti-balistic de către Polonia denotă o lipsă de încredere în angajamentul SUA privind apărare anti-rachetă din Europa. Revizuirea PAA din acest an, chiar dacă a fost foarte bine gestionată de Washington din punct de vedere politic, ar putea ranforsa această lipsă de încredere a Poloniei față de intențiile principalului său aliat.

Realitate dură” a Phased Adaptive Approach este abordarea flexibilă și adaptabilă a apărării anti-rachetă. Schimbările și revizuirile, în funcție de evoluția amenințărilor sunt principalul mod de adaptare a acestei strategii la evoluțiile din acest domeniu. Pe parcursul timpului vor mai apărea schimbări și revizuiri, care vor adauga sau elimina capabilități. More…

Amendarea scutului anti-rachetă: explicații și implicații (I) Răspunde

ABM_Aegis_Ashore_Complex_Concept_USMDA_lg

Chuck Hagel, șeful Pentagonului, a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute o amendare a scutului anti-rachetă din Europa. Astfel Phased Adpative Approach, strategia americană privind desfășurarea sistemelor anti-balistice din Europa a fost amendată prin eliminarea etapei a IV-a care ar fi însemnat amplasarea de interceptori SM-3 IIB pe bătrânul continent începând cu 2020.

De ce guvenul american a modificat strategia Phased Adaptive Approach? Există trei explicații ale acestei schimbări de viziune.

Schimbarea priorităților în domeniul apărării anti-balistice de către Administrația Obama în 2009 a atras o serie de acuzații privind ignorarea aliaților din Europa Centrală și de Est, că subestimează amenințarea rusească sau că sacrifică interesele aliaților americani de dragul Rusiei. Această ultimă amendare a scutului anti-rachetă a fost gestionată mult mai bine decât introducerea PAA în 2009, atât Polonia cât și România fiind informate în prealabil de schimbare. More…

Ce probleme are de fapt scutul anti-rachetă 4

La sfârșitul săptamânii trecute o știre din Statele Unite ale Americii a traversat Atlanticul și a ajuns și în paginile mediei autohtone. Știrea se referea la un aspect crucial al relației bilaterale: desfășurarea începând cu 2015 a unor elemente din sistemul anti-balistic american în România. Pe scurt a fost citată o știre Fox News, care cita la rândul ei un raport al GAO privind activitatea Missile Defense Agency pe 2011, agenția guvernamentală însărcinată să dezvolte și să implementeze tehnologia anti-balistică, critic la adresa strategiilor de dezvoltare și achiziție ale acesteia. More…

Retrospectiva diplomatică a anului 2011: Scutul anti-rachetă Răspunde

Găzduirea scutului anti-rachetă reprezintă piatra de hotar a parteneriatului strategic româno-american pe termen mediu și lung. Acest acord va defini rolul României în cadrul arhitecturii de securitate europene în următoarele decade și va spori importanța Bucureștiului în cadrul politicii externe americane. More…

Sistemul anti-rachetă: riscuri și perspective 3

Oficiali români şi americani prezenţi la ceremonia din unitatea militară 01871 Deveselu - foto Valentin Ciobîrcă

Ceea ce așteptam de mult timp a avut loc – după 11 luni de negocieri, România și Statele Unite ale Americii au convenit amplasarea elementelor din scutul anti-rachetă la baza aeriană Deveselu din județul Olt. Consider acest lucru o evoluție majoră pentru securitatea României și a Europei. Desfășurarea acestui sistem complex de arme transformă relația dintre SUA și România și o pune pe baze solide, cu perspective pozitive pe termen lung. Prin amplasarea elementelor scutului anti-rachetă în România și Polonia, America re-asigură strategic Europa și întărește relația trans-atlantică.

More…